Recourse nullified for failure to pay judicial stamp duty, affirming rejection of unconstitutionality referral
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, declaring it null and void due to the failure to pay the mandatory 20 RON court stamp duty, thereby leaving the Court of Appeal's decision intact. The dispute concerned the appellant's procedural challenge to a lower court order that had rejected a motion to refer constitutional unconstitutionality exceptions to the Constitutional Court and had cancelled a fee reassessment request as unstamped; the appellant argued that the imposition of stamp duties and judicial fines violated constitutional equality and access to justice rights. Relying on Article 486(2) and (3) of the Civil Procedure Code and Article 33 of Emergency Ordinance No. 80/2013, the Court held that the proof of payment is a mandatory formal requirement for appeals, and its omission triggers nullity irrespective of any specific prejudice, noting that the appellant had been properly notified of the payment obligation and the option to request legal aid but failed to comply.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 9 C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 490 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ; Recourse nullified for failure to pay judicial stamp duty, affirming rejection of unconstitutionality referral: Prin rezoluţia din 06 iulie 2023, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., după efectuarea procedurilor de comunicare menţionate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 19 martie 2024
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei:
1.1. Decizia şi încheierile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti:
Prin decizia civilă nr. 597 din 05 septembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 26 R din 25 mai 2022, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Prin încheierea de şedinţă din 07 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea formulată de petentul A. privind îndreptarea, lămurirea şi completarea deciziei civile nr. 597 din 05 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, ca neîntemeiată; a aplicat petentului amendă judiciară în cuantum de 200 RON, conform art. 187 alin. (1) pct. l lit. a) C. proc. civ.
Prin încheierea de şedinţă din 25 ianuarie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, ca inadmisibilă; a respins cererea de suspendare a judecăţii, ca neîntemeiată; a anulat cererea de reexaminare a amenzii formulată de petentul A., ca netimbrată.
I.2. Calea de atac exercitată în cauză:
Împotriva încheierii de şedinţă din 25 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a declarat recurs petentul A..
În expunerea de motive, fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul a susţinut, faţă de taxa judiciară de timbru solicitată şi achitată repetat, că instanţele au ignorat în mod constant excepţiile invocate în decursul celor 6 ani, inclusiv sub aspectul stabilirii taxei de timbru doar în ceea ce îl priveşte, cât timp asociaţia de proprietari este scutită prin lege, împrejurare prin care se încalcă egalitatea părţilor în proces, invocând dispoziţiile art. 16 (1) şi (2), art. 124 (2) teza a 3-a, art. 124 (2) teza a 2-a din Constituţie, inclusiv prin aplicarea amenzii, instanţa făcând astfel inoperantă legea şi art. 21 din Constituţia României.
Cu ignorarea art. 9 C. proc. civ., instanţele nu au avut în vedere toate excepţiile de competenţa lor, cât şi excepţiile de neconstituţionalitate de competenţa Curţii Constituţionale a României, precum şi toate contestaţiile la executare formulate împotriva asociaţiei şi executorului judecătoresc, invocând incidenţa art. 751 alin. (1) pct. 2 ultima teză C. proc. civ., art. 16 alin. (1)-(2), art. 15 alin. (1), art. 21 alin. (1), art. 31 alin. (1) din Constituţia României, O.G. nr. 27/2002, cu trimitere la o serie de cauze soluţionate în diferite etape procesuale, inclusiv cererile privind suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate invocate, însă ignorate de către instanţe, fiindu-i astfel interzis accesul la actul de justiţie.
I.3 Apărările formulate în cauză
Intimaţii B. şi Biroul executorului judecătoresc C. nu au formulat întâmpinări.
I.4. Procedura de filtru derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă
Recursul a fost înregistrat pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 04 iulie 2023 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .
Prin rezoluţia din 06 iulie 2023, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., după efectuarea procedurilor de comunicare menţionate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.
În concluziile raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului s-a reţinut, cu prioritate, că recurentul nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru soluţionarea recursului, împrejurare faţă de care devine incidentă excepţia netimbrării recursului.
În subsidiar, s-a reţinut că, în speţă, partea are deschisă calea de atac a recursului doar împotriva soluţiei de respingere a cererii privind sesizarea Curţii Constituţionale, nu şi împotriva soluţiei care vizează anularea cererii de reexaminare a amenzii judiciare, ca netimbrate, context ce determină incidenţa excepţiei inadmisibilităţii recursului şi de aici, şi inadmisibilitatea excepţiilor de neconstituţionalitate, în forma invocată de către recurent, în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care au fost ridicate.
De asemenea, s-a reţinut că, în raport de prevederile art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează a analiza, în ordinea reţinută prin raport, excepţiile netimbrării, excepţia inadmisibilităţii căii de atac exercitate împotriva soluţiei ce vizează anularea cererii de reexaminare a amenzii judiciare, respectiv, dacă, în cauză, criticile formulate de recurent pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege sau dacă este incidenţă sancţiunea nulităţii recursului, reglementată de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmând a avea în vedere şi excepţiile de neconstituţionalitate, în forma invocată de către recurent, respectiv asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în măsura în care va trece peste excepţiile anterior menţionate.
Completul de filtru nr. 2, prin rezoluţia din 15 ianuarie 2024, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi cod.
Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosarul de recurs.
La data de 21 ianuarie 2024, recurentul a depus punct de vedere la raport prin care a reiterat aspecte expuse deja prin memoriul de recurs.
Prin rezoluţia din data de15 februarie 2024, a fost fixat termen la data de 19 martie 2024, în camera de consiliu, fără citare părţilor, în vederea analizării admisibilităţii în principiu a recursului, faţă de cele reţinute prin raportul întocmit în cauză, termen la care Înalta Curte a reţinut pricina în pronunţare cu privire la excepţia de netimbrare a recursului declarat de recurentul A. .
2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
În condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând cu prioritate excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, iar potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege; pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiaşi articol statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.
Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ. "La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum şi, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocaţială sau delegaţia consilierului juridic. (3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţiile art. 82 alin. (1) şi ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile."
Potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare "Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calităţii de reprezentant."
Prin încheierea recurată, din 25 ianuarie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a anulat, ca netimbrată, cererea de reexaminare a amenzii formulată de petentul A., a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, ca inadmisibilă; a respins cererea de suspendare a judecăţii, ca neîntemeiată.
Conform rezoluţiei din data de 06 aprilie 2023 s-a stabilit în sarcina recurentului o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON aferentă cererii de recurs şi s-a dispus totodată citarea acestuia cu menţiunea de a achita respectiva taxă judiciară de timbru.
În acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios a drepturilor omului, cauza Iordache împotriva României (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 797/2019) prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut încălcarea art. 6 din Convenţie faţă de împrejurarea că instanţele naţionale nu au explicat reclamantului consecinţele neplăţii taxelor de timbru aferente soluţionării apelului şi recursului, sau că acesta poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine că, prin adresa emisă la 07 iulie 2023, recurentului i-a fost comunicată obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru, acesta fiind încunoştinţat despre sancţiunea anulării cererii de recurs, în caz de neplată. Totodată, prin aceeaşi adresă i s-a adus la cunoştinţă că are posibilitatea de a formula, în condiţiile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, cerere de acordare a ajutorului public judiciar în termen de 5 zile de la primirea comunicării şi, în temeiul art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ, cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate.
Înştiinţarea emisă de către instanţă în condiţiile mai–sus arătate a fost comunicată recurentului la adresa din Bucureşti, respectiv la adresa din Bucureşti, adresă indicată prin cerere, (dosarul de recurs), la data de 11 iulie 2023, respectiv 12 iulie 2023, conform dovezilor aflate la dosarul de recurs, actul procedural fiind depus la cutia poştală.
Or, din actele şi lucrările dosarului se constată că, deşi a fost legal înştiinţat despre obligativitatea timbrării cererii de recurs, recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanţă, respectiv 20 RON, până la data analizării recursului în procedura de filtru.
De asemenea, se reţine că obligaţia impusă petentului în privinţa achitării taxei judiciare de timbru a fost supusă analizei instanţei de judecată, în condiţiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, cu ocazia soluţionării cererii de reexaminare formulate de petent cu privire la taxa judiciară de timbru datorată.
Astfel, prin încheierea din 06 decembrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2021.1 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, instanţa a stabilit că, în raport de prevederile art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 şi faţă de soluţia pronunţată prin încheierea recurată, de anulare, ca netimbrată, a cererii de reexaminare a amenzii judiciare formulată de aceeaşi parte, recursul este supus taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON.
Se mai observă că, deşi i s-a adus la cunoştinţă petentului posibilitatea de a formula cerere de ajutor public judiciar, partea nu a înţeles să apeleze la una dintre formele reglementate de O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, respectiv scutire, reducere, amânare sau eşalonare de la plata taxei judiciare de timbru.
Fiind vorba despre o condiţie legală extrinsecă cererii de recurs, neîndeplinirea acesteia atrage sancţiunea nulităţii cererii, necondiţionat de existenţa vreunei vătămări, conform art. 176 pct. 6 C. proc. civ.
Prin urmare, Înalta Curte reţine că prin nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru, în cauză intervine sancţiunea expres prevăzută de art. 486 alin. (2) raportat la alin. (3) C. proc. civ., respectiv nulitatea recursului.
În ceea ce priveşte cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate invocate de către recurent, astfel cum acestea au fost susţinute, Înalta Curte reţine că nu pot fi supuse analizei prezentei instanţe, în contextul în care, din actele dosarului, nu rezultă care sunt în concret acele dispoziţii legale apreciate de către parte a fi contrare prevederilor constituţionale, recurentul făcând doar referiri generale la excepţii de neconstituţionalitate pe care susţine că le-a invocat pe parcursul judecării litigiului şi cu privire la care instanţele anterioare au refuzat să se pronunţe, fără a învesti prezenta instanţă cu o cerere explicită în acest sens, formulată cu respectarea dispoziţiilor legale ce reglementează conţinutul unei atare solicitări.
Raportat la soluţia ce urmează a fi pronunţată şi văzând dispoziţiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererile de recurs.
Ca atare, în raport de dispoziţiile legale menţionate anterior, coroborate cu actele dosarului, Înalta Curte va admite excepţia de netimbrare, va face aplicarea sancţiunii nulităţii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., astfel că în raport de dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 25 ianuarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2021.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 martie 2024.