Conflict of jurisdiction in compulsory enforcement: Article 127 Code of Civil Procedure derogation for creditors who are court employees

Şedinţa publică din data de 19 martie 2024

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti la data de 21 noiembrie 2023, sub nr. x/2023, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A., pentru creditoarea B., în contradictoriu cu debitoarele Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Buzău, a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 325 din data de 25 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Buzău, în dosarul nr. x/2020, şi care face obiect al dosarului nr. x/2023.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 7807 din 29 noiembrie 2023, Judecătoria Ploieşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite formulată de petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. privind pe creditoarea B. şi pe debitorii Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Buzău, în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

În motivarea soluţiei pronunţate, în aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa a reţinut că, faţă de calitatea creditoarei de grefier care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii de Apel Ploieşti sau în cadrul instanţelor arondate, intervine o prorogare legală de competenţă teritorială specială în favoarea altei instanţe, de acelaşi grad, din circumscripţia unei curţi de apel învecinate celei în care creditoarea îşi desfăşoară activitatea.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 727/2024 din 18 ianuarie 2024, prin care a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În considerente, instanţa a reţinut că, în cauză, nu sunt incidente prevederile imperative ale alin. (1) ale art. 127 din C. proc. civ., faţă de împrejurarea că cererea de încuviinţare a executării silite pendinte nu a fost formulată de către Curtea de Apel Ploieşti sau de către Tribunalul Buzău, constatând a fi aplicabile dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol. Astfel, instanţa a reţinut că, în aplicarea prevederilor art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., creditoarea a ales, în cunoştinţă de cauză, un executor judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în cadrul căreia debitoarele îşi au sediul.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cauzei în care s-a ivit conflictul negativ de competenţă, îl constituie cererea de încuviinţare a executării silite, formulate de petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. pentru creditoarea B., în contradictoriu cu debitoarele Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Buzău, prin care a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 325 din 25 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Buzău, în dosarul nr. x/2020.

Înalta Curte reţine că, în materia executării silite, sunt relevante pentru stabilirea competenţei teritoriale prevederile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. conform cărora:"instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

În conformitate cu aceste dispoziţii legale, soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite revine în competenţa instanţei de executare, respectiv a judecătoriei în a cărei circumscripţie se află sediul debitorului – în speţă fiind doi debitori, respectiv Curtea de Apel Ploieşti, cu sediul în Ploieşti, str. x, şi Tribunalul Buzău cu sediul în Buzău, str. x.

Se constată, însă, că B., în calitate de creditoare, în numele căreia executorul judecătoresc a formulat cererea de încuviinţare a executării silite, este grefier în cadrul Curţii de Apel Ploieşti.

În raport de particularitatea speţei, determinată de calitatea creditoarei de grefier în cadrul Curţii de Apel Ploieşti, în cauză devin incidente prevederile art. 127 C. proc. civ., în forma în vigoare la data sesizării organului de executare, respectiv 26 octombrie 2023, care stipulează că: "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. (2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. (21) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor."

Din coroborarea dispoziţiilor legale anterior redate, se desprinde concluzia conform căreia, atunci când un grefier formulează o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, are obligaţia să sesizeze una dintre instanţele judecătoreşti, de acelaşi grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Aceasta este şi situaţia din prezenta cauză - creditoarea B., în numele căreia executorul judecătoresc a formulat cererea de executare silită, având la data sesizării instanţei, 21 octombrie 2023, calitatea de grefier în cadrul Curţii de Apel Ploieşti, în circumscripţia căreia este şi Judecătoria Ploieşti pe rolul căreia a fost înregistrată cererea dedusă judecăţii.

Prin urmare, în aplicarea dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., aceasta avea obligaţia de a sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate Curţii de Apel Ploieşti.

Pentru considerentele expuse, având în vedere că în stabilirea competenţei de soluţionare a prezentei cauze primează calitatea creditoarei, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 martie 2024.