Exclusive territorial jurisdiction for adverse possession and accessory civil claims overriding contractual choice-of-forum clauses

Şedinţa publică din data de 7 martie 2024

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpeni la data de 4 noiembrie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., E., Unitatea Administrativ Teritorială Poşaga, F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., H., S., J., T., U., G., V., H., W., X., H., Y., W., Z. şi AA., să constate că defuncta BB., decedată la data de 11 aprilie 2022, a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiune, asupra imobilelor înscrise în CF nr. x Poşaga sub A1, nr. top. x; CF nr. x Poşaga sub A1, nr. top. x,63; CF nr. x Poşaga sub A1, nr. top. x; şi în CF nr. x Poşaga sub A1, nr. top. x, toate situate din punct de vedere administrativ în comuna Poşaga, sat Lunca, jud. Alba; să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei CC., decedată la 1 noiembrie 1998, se compune din imobilele înscrise în CF nr. x Albac sub A1, nr. top. x CF nr. x Albac sub A1, nr. top. x; să se constate ca valabil încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat între defuncta DD. şi reclamanta A. la data de 11 noiembrie 2021, prin care defuncta i-a înstrăinat reclamantei imobilele descrise în petitul 1 al acţiunii, pe care sunt edificate de către defunctă o casa construită în anul 1952 şi grajd, respectiv să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic; să se dispună partajarea imobilelor descrise în primul petit al acţiunii prin formarea unui lot în favoarea reclamantei în cotă de 1/1-a parte, potrivit documentaţiei tehnice topografice extrajudiciare întocmite de ing. EE.; să se constate existenţa în CF nr. x Poşaga A1, nr. top. x, a construcţiilor C1 – casă de locuit P, în suprafaţă de 67 mp; C2 – grajd, în suprafaţă de 57 mp; să se dispună notarea acestora în cartea funciară pe lotul propus spre atribuire reclamantei, precum şi intabularea dreptului de proprietate în cotă 1/1-a parte în favoarea reclamantei în cartea funciară, conform sentinţei civile ce se va pronunţa, după rămânerea definitivă a acesteia, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1.834 şi următ., art. 1.864 C. civ., art. 975 şi art. 983 C. proc. civ., precum şi ale Legii nr. 7/1996.

La data de 28 decembrie 2022 pârâtul E. a formulat cerere reconvenţională, prin care a solicitat instanţei să constate nulitatea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 11 noiembrie 2021 între numita BB., în calitate de promitentă-vânzătoare, şi pârâta A., în calitate de promitentă-cumpărătoare, pentru lipsa totală a consimţământului acesteia din urmă, lipsa obiectului determinat al obligaţiei, preţ derizoriu şi leziune, şi repunerea părţilor în situaţia anterioară perfectării actului juridic.

Cererea reconvenţională a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 1.179, art. 1.226 şi art. 1.221 C. civ.

La termenul de judecată din 15 martie 2023, pârâtul E. a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Câmpeni, în ceea ce priveşte soluţionarea capătului trei al acţiunii principale şi cererea reconvenţională, solicitând disjungerea acestora şi trimiterea dosarului nou format la Judecătoria Turda.

2. Hotărârea Judecătoriei Câmpeni

Prin încheierea de şedinţă din 15 martie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Câmpeni a reţinut excepţia necompetenţei teritoriale în raport de cererea reconvenţională şi, apreciind că sunt necesare verificări, a amânat judecata cauzei la 5 aprilie 2023.

Prin sentinţa civilă nr. 215 din 5 aprilie 2023, Judecătoria Câmpeni a admis excepţia necompetentei teritoriale invocată de pârâtul-reclamant E. şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.

Pentru a dispune astfel, instanţa a constatat că în cuprinsul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 11 noiembrie 2021, între defuncta BB. şi reclamanta A., având ca obiect imobilul în litigiu, s-a stabilit că, în ceea ce priveşte litigiile declanşate în legătură cu valabilitatea, interpretarea, executarea ori desfiinţarea înscrisului încheiat între părţi, să fie soluţionate de Judecătoria Turda.

Judecătoria Câmpeni a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie şi în parte a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea rezoluţiunea sau rezilierea unui contract.

Constatând că prin antecontractul încheiat la 11 noiembrie 2021 părţile au stabilit competenţa de soluţionare a Judecătoriei Turda în ceea ce priveşte soluţionarea unui eventual litigiu în legătură cu imobilul în cauză, Judecătoria Câmpeni a apreciat că această instanţă este competentă să judece cauza.

3. Hotărârea Judecătoriei Turda

Prin sentinţa civilă nr. 3602 din 6 decembrie 2023, Judecătoria Turda a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de reclamanta A. la termenul de judecată din data de 6 noiembrie 2023 şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Turda şi Judecătoria Câmpeni, a suspendat judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Turda a reţinut, în ceea ce priveşte primul capăt al cererii de chemare în judecată având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune de către numita BB. asupra imobilelor înscrise în CF nr. x Poşaga sub A1, nr. top. x; CF nr. x Poşaga sub A1, nr. top. x,63; CF nr. x Poşaga sub A1, nr. top. x; şi în CF nr. x Poşaga sub A1, nr. top. x, toate situate din punct de vedere administrativ în comuna Poşaga, sat Lunca, jud. Alba, că acesta vizează drepturile reale imobiliare, astfel că sunt incidente normele de competenţă teritorială exclusivă reglementate de art. 117 alin. (1) C. proc. civ., competenţa pentru soluţionarea acestui petit revenindu-i Judecătoriei Câmpeni.

Cu privire la capătul 2 al cererii de chemare în judecată, având ca obiect dezbaterea succesiunii defunctei CC., decedată la 1 noiembrie 1998, deşi nu a constatat existenţa la dosar a certificatului de deces al acesteia, care să ateste ultimul său domiciliu, în aplicarea dispoziţiilor art. 129 alin. (1), alin. (2) pct. 3, şi art. 130 alin. (2) C. proc. civ., a apreciat că nu este competentă să îl soluţioneze pe motiv că excepţia de necompetenţă teritorială nu a fost invocată de părţi sau de judecător la termenul din 15 martie 2023, care a fost primul termen de judecată acordat în cauză, consolidându-se astfel, în mod definitiv, competenţa teritorială a instanţei iniţial învestite.

Referitor la petitul 3 al cererii de chemare în judecată, prin care s-a solicitat constatarea valabilităţii antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat între reclamantă şi BB. la data de 11 noiembrie 2021, precum şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, Judecătoria Câmpeni a constatat că are caracter accesoriu faţă de primul capăt de cerere al acţiunii formulate, în sensul art. 30 alin. (4) C. proc. civ., întrucât soluţionarea cererii având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic depinde de soluţia ce urmează a fi dată petitului privind dobândirea de către promitenta-vânzătoare a dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilelor ce fac obiectul antecontractului de care se prevalează reclamanta.

Astfel, faţă de prevederile art. 123 alin. (1) C. proc. civ., a reţinut că soluţionarea acestui capăt de cerere revine Judecătoriei Câmpeni.

În ceea ce priveşte clauza contractuală prin care părţile ar fi stabilit ca soluţionarea litigiilor ivite cu privire la imobilul în discuţie să revină în competenţa Judecătoriei Turda, această instanţă a apreciat, cu privire la incidenţa dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., că aceste norme stabilesc un caz de competenţă teritorială alternativă a mai multor instanţe, în ceea ce priveşte acţiunile având ca obiect executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract, iar în cauză reclamanta a învestit Judecătoria Câmpeni cu soluţionarea cererii privind executarea antecontractului de vânzare-cumpărare, prevederile art. 116 din cod fiind aplicabile.

În ceea ce priveşte alegerea de competenţă a părţilor contractante, Judecătoria Turda a făcut referire la dispoziţiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ. şi a arătat că, fiind vorba despre o eventuală necompetenţă teritorială de ordine privată, excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Câmpeni întemeiată pe dispoziţiile art. IX din antecontractul de care se prevalează reclamanta putea fi invocată de pârâtul E. doar prin întâmpinare, conform art. 130 alin. (3) din cod, întâmpinarea fiind obligatorie în procedura de drept comun, potrivit art. 208 alin. (2) C. proc. civ.

Şi, cum necompetenţa teritorială a Judecătoriei Câmpeni nu a fost invocată de pârâţi în termenul de formulare a întâmpinării, aceasta nu mai putea fi analizată la termenul de judecată din 15 martie 2023 prin raportare la dispoziţiile art. 126 C. proc. civ.

Referitor la capetele de cerere patru şi cinci ale acţiunii, având ca obiect partajul imobilelor descrise la petitul 1 al acesteia, respectiv notarea în cartea funciară a unor construcţii edificate asupra acestor imobile, instanţa a constatat că revine Judecătoriei Câmpeni competenţa de soluţionare, în temeiul prevederilor art. 117 C. proc. civ.

Petitul 6 al acţiunii formulate, prin care reclamanta a solicitat să se dispună intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilelor în litigiu în favoarea acesteia a fost apreciat că are caracter accesoriu faţă de celelalte capete de cerere ale acţiunii, competenţa de soluţionare aparţinând Judecătoriei Câmpeni, faţă de dispoziţiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

Referitor la cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant E. a reţinut că reprezintă o cerere incidentală, în sensul art. 30 alin. (6) C. proc. civ., fiind o cerere formulată în cadrul unui proces aflat în curs de desfăşurare, competenţa de soluţionare a acesteia revenind instanţei competente pentru cererea principală, conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că revine Judecătoriei Câmpeni competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Cererea de chemare în judecată cu soluţionarea căreia reclamanta A. a învestit Judecătoria Câmpeni are ca obiect 1) constatarea faptului că defuncta BB., decedată la data de 11 aprilie 2022, a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiune, asupra imobilelor înscrise în CF nr. x Poşaga sub A1, nr. top. x; CF nr. x Poşaga sub A1, nr. top. x,63; CF nr. x Poşaga sub A1, nr. top. x; şi în CF nr. x Poşaga sub A1, nr. top. x, toate situate din punct de vedere administrativ în comuna Poşaga, sat Lunca, jud. Alba; 2) să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei CC., decedată la 1 noiembrie 1998, se compune din imobilele înscrise în CF nr. x Albac sub A1, nr. top. x; CF nr. x Albac sub A1, nr. top. x să se constate ca fiind valabil încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată între defuncta DD. şi reclamanta A. la data de 11 noiembrie 2021, prin care defuncta i-a înstrăinat reclamantei imobilele descrise în petitul 1 al acţiunii, pe care au fost edificate de către defunctă o casă construită în anul 1952 şi grajd, respectiv să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic; 4) să se dispună partajarea imobilelor descrise în primul petit al acţiunii prin formarea unui lot în favoarea reclamantei în cotă de 1/1 potrivit documentaţiei tehnice topografice extrajudiciare întocmite de ing. EE.; 5) să se constate existenţa în CF nr. x Poşaga A1, nr. top. x, a construcţiilor C1 – casă de locuit P, în suprafaţă de 67 mp; C2 – grajd, în suprafaţă de 57 mp; 6) să se dispună notarea acestora în cartea funciară pe lotul propus spre atribuire reclamantei, precum şi intabularea dreptului de proprietate în cotă 1/1-a parte în favoarea reclamantei în cartea funciară, conform sentinţei civile ce se va pronunţa, după rămânerea definitivă a acesteia, cu cheltuieli de judecată.

Acţiunea reclamantei cuprinde mai multe capete de cerere pentru care C. proc. civ. reglementează norme de competenţă diferite.

În ceea ce priveşte primul petit, prin care s-a solicitat să se constate dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra unor imobile înscrise în cărţile funciare ale comunei Poşaga, sat Lunca, jud. Alba, Înalta Curte constată că reprezintă o cerere prin care se urmăreşte valorificarea unui drept real imobiliar, pentru care dispoziţiile art. 117 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se află imobilul în litigiu.

Cum imobilele vizate de cererea de uzucapiune se află în comuna Poşaga, sat Lunca, jud. Alba, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Câmpeni potrivit Hotărârii CSM nr. 102/2021, conform art. 117 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a acestui capăt de cerere revine acestei instanţe.

Cel de-al doilea petit, prin care s-a solicitat să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei CC., decedată la 1 noiembrie 1998, se compune din imobilele înscrise în CF nr. x Albac, se circumscrie cererilor privitoare la moştenire, care sunt atribuite în competenţa exclusivă a celui din urmă domiciliu al defunctului, până la ieşirea din indiviziune potrivit art. 118 alin. (1) C. proc. civ.

Însă, potrivit actelor şi lucrărilor dosarului, Judecătoria Câmpeni, ca primă instanţă învestită, nu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială în condiţiile prevăzute de art. 130 alin. (2) C. proc. civ. (la primul termen de judecată la care părţile erau legal citate), iar prin întâmpinarea formulată în cauză pârâtul E. a invocat excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, a lipsei de interes a acesteia în promovarea capătului trei de cerere, excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive în ceea ce priveşte acelaşi petit, precum şi excepţia inadmisibilităţii capetelor trei şi patru ale cererii de chemare în judecată.

Dimpotrivă, la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate, 15 martie 2023, pârâtul, prin reprezentant, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Câmpeni în ceea ce priveşte soluţionarea capătului trei al cererii principale de chemare în judecată, în raport de clauza inserată la capitolul IX al antecontractului de vânzare-cumpărare din 11 noiembrie 2021, prin care părţile conveniseră ca litigiile referitoare la acest act juridic, inclusiv cele ce vizează valabilitatea, interpretarea, executarea sau desfiinţarea lui, vor fi date în competenţa Judecătoriei Turda. Totodată, a solicitat disjungerea cererii reconvenţionale şi soluţionarea acesteia de aceeaşi instanţă, Judecătoria Turda.

Prin încheierea de şedinţă din 15 martie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Câmpeni a reţinut că s-a invocat excepţia necompetenţei teritoriale în legătură cu cererea reconvenţională şi, apreciind că se impun a fi efectuate verificări, a amânat judecata la 5 aprilie 2023, dată la care a pronunţat hotărârea de dezînvestire.

În raport de aceste aspecte, având în vedere că dispoziţiile art. 118 C. proc. civ. reglementează o normă de competenţă absolută, în lipsa ridicării acesteia în condiţiile prevăzute de art. 130 alin. (2) din acest act normativ, prima instanţă sesizată a rămas competentă să judece şi capătul de cerere având ca obiect dezbaterea succesiunii defunctei CC..

Continuând raţionamentul, Înalta Curte constată că, în conexiune cu primul capăt de cerere formulat (întrucât vizează imobilele acolo menţionate), punctul trei al acţiunii civile vizează cererea privind constatarea valabilităţii antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată între defuncta DD. şi reclamantă la data de 11 noiembrie 2021, respectiv pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic (acţiune personală prin care se urmăreşte realizarea unui drept de creanţă, guvernată de norme relative de competenţă).

Corelativ imobilelor specificate în primul petit au fost formulate şi ultimele trei capete de cerere, având ca obiect partajarea acestora, constatarea existenţei în CF nr. x Poşaga A1, nr. top. x a construcţiilor şi anexei şi înscrierea lor în cartea funciară în lotul propus spre atribuire reclamantei, precum şi intabularea dreptului de proprietate în cota solicitată, în favoarea sa, în baza hotărârii definitive ce va finaliza litigiul.

Dat fiind caracterul de accesorialitate al acestor capete de cerere faţă de cel principal, devin operante dispoziţiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererile accesorii, adiţionale şi incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti.

Textul legal enunţat reglementează un caz de prorogare legală a competenţei, în sensul că instanţa competentă să soluţioneze o cerere principală devine competentă să judece şi cererile accesorii, adiţionale şi incidentale formulate în aceeaşi cauză, chiar dacă în mod obişnuit, acestea nu intră în competenţa sa materială ori teritorială.

Aceste prevederi legale speciale, ce reglementează o prorogare legală de competenţă în ceea ce priveşte judecata cererilor accesorii şi incidentale în favoarea instanţei învestite cu soluţionarea cererii principale, sunt imperative şi se aplică prin derogare de la normele generale de competenţă materială sau teritorială exclusivă.

Similar, regulile de competenţă reglementate de dispoziţiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ. se aplică şi cererii reconvenţionale, care reprezintă, de asemenea, o cerere incidentală în sensul art. 30 alin. (6) C. proc. civ., Judecătoria Câmpeni rămânând învestită şi cu soluţionarea acesteia, fără a fi posibilă verificarea distinctă a competenţei sale.

În cauză nu devine operantă nici clauza întemeiată pe dispoziţiile art. IX din antecontractul de vânzare-cumpărare de vreme ce capătul de cerere cu privire la care s-a invocat are caracter accesoriu celui dintâi, iar prevederile art. 126 alin. (1) C. proc. civ., deşi permit ca părţile să poată conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţa instanţei ca procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea să dispună să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, a instituit şi o excepţie, anume, când competenţa este exclusivă, precum în speţa de faţă.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpeni.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.