Recourse annulled for lack of stamp duty and inadmissibility due to finality of appealed decision

Şedinţa publică din data de 06 martie 2024

Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin decizia civilă nr. 100 din 10 februarie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis excepţia inadmisibilităţii recursului şi, pe cale de consecinţă, a respins recursul formulat de recurentul-contestator A., împotriva deciziei civile nr. 133R din data de 08.06.2021, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a, în dosarul nr. x/2019 în contradictoriu cu intimatul Executor Judecătoresc B. şi intimata C., ca inadmisibil.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a Civilă la data de 11.04.2022, recurentul A. a solicitat lămurirea şi completarea deciziei civile nr. 100R/10.02.2022 pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a Civilă, arătând, în esenţă, că instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra excepţiilor de neconstituţionalitate invocate.

Prin decizia civilă nr. 397 din 12 mai 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea de completare şi lămurire a hotărârii nr. 100/10.02.2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 763 din 18 octombrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis excepţia netimbrării şi, pe cale de consecinţă, a anulat cererea de revizuire formulată de revizuentul A., împotriva deciziei civile nr. 397/12.05.2022 şi a încheierii de şedinţă din 12.05.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimaţii C. şi Executor Judecătoresc B., ca netimbrată.

La data de 07.11.2022 revizuentul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 763/18.10.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, care a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie sub nr. x/2022.

Prin decizia civilă nr. 170 din 24 februarie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a anulat, ca netimbrată, contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 763/18.10.2022.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 170 din 24 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a declarat recurs contestatorul A..

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 18 iulie 2023, şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10.

Prin cererea de recurs, neîntemeiată în drept, recurentul a făcut o prezentare a litigiului, susţinând că probele, cererile şi demersurile sale au fost ignorate de către instanţe.

A arătat că i-a fost îngrădit accesul la justiţie, precum şi că a invocat mai multe excepţii de neconstituţionalitate care nu au fost luate în seamă de către instanţe.

Totodată, a arătat că achită taxa judiciară de timbru, dar că se impune a se avea în vedere că s-a conformat acestei solicitări şi până acum, însă excepţia de neconstituţionalitate invocată sub acest aspect a fost ignorată, deşi recurentul a reclamat o discriminare a acestuia şi o inegalitate a părţilor în ceea ce priveşte obligaţia de achitare a taxelor de timbru, în condiţiile în care C. este scutită de la plata acestora.

Recurentul-contestator a solicitat pronunţarea asupra celor 11 excepţii de neconstituţionalitate pe care susţine că le-a invocat şi sesizarea Curţii Constituţionale. A subliniat că insistă în suspendarea judecării cauzei până ce instanţa de contencios constituţional va soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate invocate.

3. Procedura de filtru

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin raport, s-a reţinut că, în opinia raportorului, recursul este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac, precum şi faptul că recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 20 RON, aferentă soluţionării recursului.

Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părţi, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la 08 şi 11 decembrie 2023, nefiind formulate puncte de vedere la acesta.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepţiile procesuale incidente – excepţia netimbrării şi excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte constată următoarele:

II.1. Cu privire la excepţia netimbrării, a cărei analiză este prioritară, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 25 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: (…) a) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calităţii de reprezentant".

De asemenea, art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în sensul că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta şi de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În litigiul pendinte, prin rezoluţia din 19 iulie 2023, de verificare şi regularizare a cererii de recurs, instanţa a stabilit în sarcina recurentului obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, prin aceeaşi rezoluţie, recurentului i s-a adus la cunoştinţă faptul că, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, are posibilitatea formulării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 33, 43 şi 43 din O.U.G. nr. 80/2013.

Obligaţia privind achitarea taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentului, în data de 25 iulie 2023, prin intermediul adresei emise în data de 21 iulie 2023, potrivit procesului-verbal de înmânare aflat la dosar.

Faţă de cuantumul taxei judiciare stabilite în sarcina sa, recurentul a formulat cerere de reexaminare, care a fost, însă, respinsă, prin încheierea din 10 octombrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă în dosarul nr. x/2022. Încheierea este definitivă, şi a fost comunicată recurentului în data de 20 octombrie 2023.

Întrucât recurentul-contestator nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanţă, în temeiul prevederilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancţiunea anulării acestuia.

II. 2. Cu privire la excepţia inadmisibilităţii recursului

În raport cu art. 483 din C. proc. civ., "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, sunt supuse recursului (...)."

Art. 634 alin. (1) pct. l din C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului.

Art. 457 din C. proc. civ., care consacră principiul legalităţii căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând ca mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea înseşi a acestora trebuie să se realizeze în condiţiile legii.

În cauză, calea de atac are ca obiect decizia civilă nr. 170 din 24 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori prin care a fost anulată, ca netimbrată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 763/18.10.2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a Civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., " hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată ".

Hotărârea atacată cu contestaţie în anulare, respectiv decizia civilă nr. 763 din 18 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă este o hotărâre definitivă, pronunţată în soluţionarea unei alte contestaţii în anulare îndreptate împotriva unei hotărâri pronunţate într-o revizuire declarată împotriva unei cereri de completare şi lămurire a unui recurs respins, ca inadmisibil.

Dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.

Prin urmare, cum hotărârea atacată cu contestaţie în anulare a fost pronunţată în soluţionarea unei contestaţii în anulare, ce vizează o hotărâre definitivă pronunţată în recurs, rezultă că nici decizia recurată, pronunţată în contestaţie în anulare, nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., decizia pronunţată de curtea de apel cu privire la recursul declarat de recurentul A. fiind definitivă în sensul dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. raportat la art. 508 alin. (4) din acelaşi act normativ.

Având în vedere aceste excepţii, precum şi efectele pe care acestea le produc, aplicând art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite, ca fiind prioritară, excepţia netimbrării.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de contestatorul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 170 din 24 februarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 06 martie 2024.