Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 622/2024 AI generated

Venue change order final; non-party appeals inadmissible, costs awarded to respondent.

Case Number Decizia nr. 622/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice admitted the exception of the appellant C.'s lack of active procedural standing and dismissed her appeal as brought by a person without standing, and rejected appellant A.'s appeal as inadmissible, ordering A. to pay 3,200 RON in costs to the respondent. The case concerned a request to change venue for a lower-court case, which the Court of Appeal had dismissed as inadmissible in a final order; both non-parties attempted appeal and the appellant challenged that order. The court relied on Articles 32(1)(b), 36, 144(2), 457, 458, 496, and 634(1)(1) of the Civil Procedure Code, holding that only parties to the litigation have standing to appeal, and that the interim order resolving the venue request was final and thus not subject to appeal, making the appeal legally impermissible.

Legislator headnote

AI generated

art. 144 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. b) C. proc. civ, art. 36 C. proc. civ, art. 458 C. proc. civ; Venue change order final; non-party appeals inadmissible, costs awarded to respondent: to pay 3,200 RON in costs to the respondent. The case concerned a request to change venue for a lower-court case, which the Court of Appeal had dismissed as inadmissible in a final order; both non-parties attempted appeal and the appellant challenged that order. The court relied on Articles 32(1)(b), 36, 144(2), 457, 458, 496, and 634(1)(1) of the Civil Procedure Code, holding that only parties to the litigation have standing to appeal, and that the interim order resolving the venue request was final and thus not subject to appeal, making the appeal legally impermissible.

Keywords

AI generated
standing to appeal procedural orders Civil Procedure Code party costs change of precedent opposition proceedings

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 458 C. proc. civ.

Basis for rejecting the appeal filed by C. for lack of active procedural standing.

Art. 32 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Condition for active procedural standing, used together with Art. 458 to reject C.'s appeal.

Art. 36 C. proc. civ.

Defines procedural standing, used with Art. 458 to reject C.'s appeal.

Art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Basis for rejecting A.'s appeal as inadmissible.

Art. 453 alin. (1) C. proc. civ.

Basis for ordering A. to pay litigation costs to the respondent.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 05 martie 2024

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 08.04.2022 pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Prin sentinţa civilă nr. 3273/08.04.2022, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, aceasta fiind înregistrată la data 27.05.2022 pe rolul secţiei a IV-a civile a Curţii de Apel Bucureşti.

I.2. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă

Prin încheierea nr. 33F/06.07.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă a respins ca inadmisibilă cererea de strămutare formulată de petentul A. cu privire la dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Sector 3 Bucureşti şi a obligat petentul la 1.500 RON cheltuieli de judecată către intimatul B..

I.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva încheierii nr. 33F/06.07.2022 au declarat recurs A. şi C., acesta fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă la data de 10 august 2023 şi a fost repartizat aleatoriu Completului nr. 9.

I.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul B. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului raportat la prevederile art. 144 alin. (2) C. proc. civ. şi excepţia nulităţii recursului întrucât prin memoriul de recurs nu au fost invocate critici susceptibile de încadrare în motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. Cu privire la fondul cererii, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., analizând excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentei C., excepţie de fond, absolută şi peremptorie, invocată din oficiu de instanţă, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., calitatea procesuală activă, condiţie pentru exercitarea dreptului la acţiune, presupune existenţa unei identităţi între reclamant şi titularul dreptului afirmat, iar potrivit art. 36 C. proc. civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

În conformitate cu prevederile art. 458 C. proc. civ. "Căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au şi alte organe sau persoane." Acest text de lege reglementează posibilitatea atacării hotărârilor judecătoreşti numai pentru părţile aflate în proces, dată fiind obligativitatea şi relativitatea efectelor acestor hotărâri.

În virtutea acestei reguli stabilite de textul de lege mai sus evocat, în materie civilă, hotărârile judecătoreşti îşi produc efectele numai între părţile care au participat la judecarea pricinii. Prin urmare, în recurs, cadrul procesului cu privire la părţi, odată fixat cu ocazia judecării cauzei în fond, nu poate fi nici extins şi nici restrâns, pentru că nici uneia dintre părţi nu i se poate refuza dreptul de a ataca cu recurs hotărârea pronunţată în defavoarea sa, după cum, la fel, nici unei persoane din afara procesului nu i se poate pretinde să se judece direct în faţa instanţei de fond.

În speţa pendinte, Înalta Curte constată că recursul a fost promovat şi de C. care însă nu a fost parte în cadrul cererii de strămutare. Prin urmare, nefiind parte în proces, iar calea de atac, aşa cum s-a arătat supra, poate fi exercitată numai de părţile litigante, C. nu are calitatea de a declara recurs împotriva încheierii prin care s-a soluţionat cererea de strămutare.

În cauza care a avut ca obiect strămutarea dosarului nr. x/2021 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti au avut calitatea de părţi doar A., în calitate de petent, şi B., în calitate de intimat.

Din perspectiva celor de mai sus, sunt complet lipsite de relevanţă susţinerile recurentului A., în sensul că locuia împreună cu C. în acelaşi imobil şi că aceasta din urmă având interes să declare recurs, precum şi susţinerile recurentei C., în sensul că este mama petentului A. şi a intimatului B.. Or, chiar dacă este interesată în cauza respectivă, nefiind parte în proces, C. nu are dreptul de a formula recurs.

În consecinţă, faţă de cele ce preced, Înalta Curte, potrivit art. 458 C. proc. civ. rap. la art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 36 C. proc. civ., va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentei C. şi în temeiul art. 496 C. proc. civ. va respinge cererea de recurs formulată de aceasta ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

În continuare, analizând recursul prin prisma excepţiei inadmisibilităţii, Înalta Curte reţine următoarele:

Principiul legalităţii căii de atac, consacrat de dispoziţiile art. 457 C. proc. civ., stabileşte că legea este cea care recunoaşte sau nu dreptul la exercitarea unei căi de atac, iar nu judecătorul. Exprimarea din alin. (1) al articolului anterior menţionat este foarte clară, în sensul că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

În raport cu prevederile art. 129 din Constituţia României şi cele ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătoreşti este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.

Art. 457 C. proc. civ. stipulează că: "(l) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei (...)."

În soluţionarea cererii de strămutare, instanţa se pronunţă printr-o încheiere definitivă, astfel cum statuează dispoziţiile art. 144 alin. (2) C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., "(1) Sunt hotărâri definitive: 1. Hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului;".

Din coroborarea dispoziţiilor legale anterior menţionate rezultă că, în accepţiunea C. proc. civ., prin noţiunea de hotărâre definitivă se înţelege acea hotărâre care nu mai este susceptibilă de a fi atacată nici prin intermediul apelului şi nici al recursului.

Pentru a da eficienţă acestor reglementări legale, instanţa este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală şi să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

Deci, în speţă, încheierea nr. 33F din 06 iulie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, este pronunţată în soluţionarea cererii de strămutare formulate de petentul A., iar potrivit art. 144 alin. (2) C. proc. civ. este definitivă.

Faţă de cele ce preced, încheierea recurată nu este susceptibilă de exerciţiul căii de atac a recursului, astfel că recursul declarat de recurent are caracter inadmisibil.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii nr. 33F din 6 iulie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimatul B..

Reţinând culpa procesuală a recurentului, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va dispune obligarea acestuia, ca parte care a pierdut procesul, în sensul textului legal menţionat, la plata către intimat a sumei de 3.200 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, potrivit documentelor justificative depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentei C., cu domiciliul în Bucureşti, şi respinge cererea de recurs formulată de aceasta ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A., cu domiciliul în Bucureşti, împotriva încheierii nr. 33F din 6 iulie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimatul B., cu domiciliul procesual ales în Popeşti-Leordeni, str. x, jud. Ilfov.

Obligă recurentul la plata către intimat a sumei de 3200 cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 martie 2024.