Annulment of cassation appeal for failure to prepay judicial tax despite notification of legal aid options in acquisitive prescription claim.

Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2024

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 25 octombrie 2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, str. x, format din teren în suprafaţă de 300 m.p. şi construcţia situată pe acesta prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

I.2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 3983 din data de 13 iunie 2019, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

I.3. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă

Prin sentinţa civilă nr. 547 din data de 19 aprilie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă: a admis în parte cererea formulată de reclamantul A.; a constatat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, str. x, compus din teren în suprafaţă de 342 m.p., precum şi din construcţia cu destinaţia de locuinţă – C1 cu suprafaţa utilă de 65,19 m.p. – şi din construcţia anexă – C2 cu suprafaţa utilă de 12,11 m.p. –, identificate conform raportului de expertiză tehnică efectuat de expertul judiciar C.; a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 11.563 RON, reprezentând cheltuieli de judecată; a obligat reclamantul să restituie către stat suma de 4.210,03 RON, reprezentând ajutorul public acordat în cauză.

I.4. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie

Prin decizia civilă nr. 1315A din data de 5 octombrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta B. împotriva sentinţei civile nr. 547 din data de 19 aprilie 2021, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

I.5. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 1315A din data de 5 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs pârâta B., apreciind că decizia recurată este nelegală.

I.6. Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant A., în termen legal, intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu consecinţa menţinerii sentinţei tribunalului, ca legală şi temeinică, cu obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Recurenta-pârâtă B. nu a depus răspuns la întâmpinare.

I.7. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 27 iunie 2023, sub nr. x/2018 şi a fost repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru nr. 2, astfel cum rezultă din fişa Ecris şi referatul de repartizare aflate la dosarul de recurs.

Prin rezoluţia de primire a dosarului din data de 3 iulie 2023, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 C. proc. civ.

În concluziile raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, raportorul a constatat că: părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate; recursul este declarat şi motivat în termenul prevăzut de lege; cererea de recurs îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ. recurenta-pârâtă a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivul de casare reglementat de art. 304 pct. 9 vechiul C. proc. civ. [corespondent al art. 488 alin. (1) pct. 8 din actualul C. proc. civ..]; recursul nu a fost timbrat; părţile nu şi-au exprimat acordul ca recursul, în situaţia în care va fi admisibil în principiu, să fie soluţionat în complet de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (6) C. proc. civ.

Prin urmare, a reţinut că, având în vedere prevederile art. 493 C. proc. civ., completul de filtru, în principal, urmează a aprecia asupra excepţiei netimbrării recursului şi dacă, în cauză, criticile formulate de recurenta-pârâtă pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege sau dacă este incidentă sancţiunea nulităţii recursului reglementate de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., iar, în subsidiar, în măsura în care va trece peste excepţiile menţionate, se va pronunţa asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Completul de filtru nr. 2, prin rezoluţia din data de 7 noiembrie 2023, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi act normativ.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosarul de recurs.

Recurenta-pârâtă B. nu a depus punct de vedere la raport.

Intimatul-reclamant A. a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, solicitând anularea recursului ca netimbrat sau ca nemotivat.

Prin rezoluţia din data de 27 noiembrie 2023, a fost fixat termen la data de 16 ianuarie 2024, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în vederea analizării admisibilităţii în principiu a recursului, faţă de cele constatate prin raportul întocmit în cauză, termen la care Înalta Curte a reţinut pricina în pronunţare, cu prioritate, prin prisma excepţiei netimbrării recursului, invocate din oficiu.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând, cu prioritate, excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, iar potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege; pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiaşi articol statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ.: "La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum şi, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocaţială sau delegaţia consilierului juridic. (3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.

Conform rezoluţiei din data de 3 iulie 2023, s-a stabilit în sarcina recurentei-pârâte obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 2.105,01 RON aferentă cererii de recurs şi s-a dispus, totodată, comunicarea către aceasta a menţiunii de a achita respectiva taxă judiciară de timbru, sub sancţiunea anulării recursului.

În acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – cauza Iordache împotriva României (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 797/2019) –, prin care instanţa europeană a reţinut încălcarea art. 6 din Convenţie faţă de împrejurarea că instanţele naţionale nu au explicat reclamantului consecinţele neplăţii taxelor de timbru aferente soluţionării apelului şi recursului, sau că acesta poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine că, prin adresa comunicată la data de 17 iulie 2023, recurentei-pârâte i-a fost comunicată obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru, aceasta fiind încunoştinţată despre sancţiunea anulării cererii de recurs în caz de neplată. Prin aceeaşi adresă, i s-a adus la cunoştinţă că are posibilitatea de a formula, în condiţiile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, cerere de ajutor public judiciar în termen de 5 zile de la primirea comunicării şi, în temeiul art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ, cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate.

Totodată, prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, i s-a adus la cunoştinţă recurentei-pârâte obligaţia achitării, în termen de 10 zile de la comunicarea raportului, a taxei judiciare de timbru în cuantum de 2.105,01 RON, sub sancţiunea anulării recursului,

Obligaţia de timbrare a recursului a fost recomunicată recurentei-pârâte la data de 19 decembrie 2023, astfel cum rezultă din adresa şi dovada de comunicare aflate la dosarul de recurs.

Or, din actele şi lucrările dosarului se constată că, deşi a fost legal înştiinţată despre obligativitatea timbrării cererii de recurs, recurenta-pârâtă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanţă, respectiv 2.105,01 RON, până la data analizării recursului în procedura de filtru.

Se mai observă că, deşi i s-a adus la cunoştinţă posibilitatea de a formula cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, precum şi cerere de acordare a ajutorului public judiciar, recurenta-pârâtă nu a înţeles să formuleze o astfel de cerere.

Fiind vorba de o condiţie legală extrinsecă cererii de recurs, neîndeplinirea ei atrage nulitatea cererii, necondiţionat de existenţa vreunei vătămări, conform art. 176 pct. 6 C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte reţine că nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru atrage incidenţa sancţiunii expres prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. raportat la alin. (2) al aceluiaşi articol, respectiv nulitatea recursului.

Ca atare, cum recurenta-pârâtă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanţă, în raport de prevederile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Înalta Curte va face aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. şi, în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi act normativ, va anula recursul ca netimbrat.

Totodată, raportat la soluţia ce urmează a fi pronunţată şi văzând dispoziţiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâta B. împotriva deciziei nr. 1315A din data de 5 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 ianuarie 2024.