Contestation for procedural delay: dismissal as moot due to rectification of the defect during pendency
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the complaint for delay in proceedings as moot, leaving the appellate court's final rejection of the civil appeal in force. The dispute arose from a civil case where the petitioner challenged the failure of the Court of Appeal to deliver reasoned written grounds for a decision pronounced on 03 February 2023, alleging a violation of the right to a fair and efficient procedure. Applying Articles 522-524 of the Code of Civil Procedure, the court determined that because the appellate court had drafted and communicated the decision by 09 February 2023, the procedural defect cited in the complaint was rectified during the pendency of the complaint, rendering the action devoid of practical finality.
Legislator headnote
AI generatedart. 522 alin. (1) C. proc. civ, art. 522 C. proc. civ; Contestation for procedural delay: dismissal as moot due to rectification of the defect during pendency: Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanţei de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte sau, mai grav, nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 29 februarie 2024
Asupra contestaţiei privind tergiversarea procesului, constată următoarele:
1. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti
Prin decizia nr. 127 A din 03 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 1547/10.11.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020.
2. Contestaţia privind tergiversarea procesului
La 05 februarie 2024 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă contestaţie privind tergiversarea procesului, pentru nerespectarea termenului instituit pentru motivarea şi redactarea deciziei civile nr. 127 din 03 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie formulată de petentul A..
În motivare, contestatorul a arătat, în esenţă, că deşi hotărârea a fost pronunţată la 03 februarie 2023, ea nu este motivată şi comunicată nici până în prezent.
În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 522-524 C. proc. civ.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând contestaţia privind tergiversarea procesului, Înalta Curte reţine următoarele:
Contestaţia privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular destinat a înlătura dificultăţile ivite în soluţionarea cauzelor civile într-un termen optim şi previzibil.
Raţiunea reglementării contestaţiei la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părţii la o procedură echitabilă, eficientă, desfăşurată cu celeritate, prin sancţionarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.
În conformitate cu prevederile art. 522 alin. (1) C. proc. civ., "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată."
La alin. (2) al aceluiaşi text de lege sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestaţia, motivele vizând atât culpa, cât şi atitudinea instanţei faţă de neglijenţa sau abuzul părţilor, a altor participanţi în proces ori a terţilor care aveau obligaţii legale sau judiciare.
Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanţei de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte sau, mai grav, nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.
Contestaţia la tergiversarea procesului nu trebuie însă privită ca o posibilitate de sancţionare a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei, ci ca un remediu oferit de normele de procedură ce are aplicabilitate în situaţiile în care chiar instanţa cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluţionării procesului într-un termen rezonabil.
Examinând înscrisurile dosarului, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 127 din 03 februarie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost redactată la 09 februarie 2023.
Drept urmare, întrucât pe parcursul soluţionării contestaţiei la tergiversare hotărârea a redactată şi comunicată părţilor, demersul procesual, iniţial justificat, a rămas fără o finalitate practică din punct de vedere procesual.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a respinge, ca rămasă fără obiect, contestaţia privind tergiversarea procesului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca rămasă fără obiect, contestaţia formulată de petentul A. privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 februarie 2024.