Labor conflict damages: exclusion of cassation appeal under Law No. 2/2013

Şedinţa publică din data de 28 februarie 2024

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia I civilă în data de 21.04.2017, sub nr. x/2021, reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor, în contradictoriu cu pârâta A., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 14.463,10 RON aferentă procesului-verbal nr. x/07.02.2013 emis de OIRPOSDRU Sud Vest Oltenia - dosar nr. x/2013, finalizat în sensul respingerii acţiunii CRFPA Dolj.

În motivarea cererii, a arătat că pârâta A. a ocupat funcţia director al ORFPA Dolj în perioada 21.11.2007-13.09.2013, iar pretenţiile formulate reprezintă obligaţii de plată din cauza faptului că OIR a considerat o parte din cheltuielile efectuate pe cele două proiecte POSDRL implementate, "Informare, Consiliere, Orientare şi formare profesionala pentru egalitate de şanse - INCOFOP" şi "Femei Competente - Femei active pe piaţa muncii", ca fiind neeligibile.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1350 C. civ.

În data de 31.05.2017, pârâta A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetentei materiale a secţiei civile a Tribunalului Dolj, având in vedere că este funcţionar public, susţinând că este competentă material secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Dolj.

De asemenea, a invocat şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, arătând că au trecut mai mult de trei ani de când a predat mandatul, precum şi excepţia autorităţii de lucru judecat şi excepţia puterii de lucru judecat, învederând că o parte din aceste sume au mai fost solicitate de CRFPA Dolj în alte cauze, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 26.09.2017, Tribunalului Dolj, secţia I civilă a respins excepţia necompetenţei materiale funcţionale a secţiei I civile a Tribunalului Dolj.

În data de 15.06.2021, reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj, a formulat precizare la actiune, prin care a învederat că, în ceea ce priveşte acţiunea în pretenţii ce face obiectul dosarului nr. x/2021, înţelege să solicite obligarea pârâtei A., în calitatea sa de director al instituţiei reclamante (în perioada 21.11.2007-13.09.2013), la plata sumelor ce au fost imputate reclamantului prin hotărârile judecătoreşti definitive la care a făcut trimitere în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

În data de 16.11.2021, reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj a depus la dosar o precizare a acţiunii, în sensul că temeiul juridic al acesteia îl reprezintă dispoziţiile art. 254 alin. (1) din Codul muncii, care reglementează răspunderea patrimonială a salariaţilor, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, atunci când se produc pagube materiale angajatorului.

Prin încheierea din 07.07.2022, Tribunalului Dolj, secţia I civilă a respins, ca neîntemeiate, excepţiile autorităţii de lucru judecat şi prescripţiei dreptului material la acţiune, invocate prin întâmpinare.

2. Sentinţa pronunţată de către Tribunalul Dolj

Prin sentinţa nr. 210 din 07 martie 2023, Tribunalul Dolj, secţia I civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată.

3. Decizia pronunţată de către Curtea de Apel Craiova

Prin decizia nr. 309 din 27 septembrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul reclamantului împotriva sentinţei nr. 210 din 07 martie 2023.

4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 309 din 27 septembrie 2023 a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj.

Recurentul a arătat că instanţa de apel, în mod eronat, a reţinut că în cauză nu a indicat, în concret, atribuţiile cuprinse în fişa postului a căror îndeplinire defectuoasă a dus la crearea unui prejudiciu instituţiei.

Din coroborarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului cu cele evocate în cuprinsul procesului-verbal nr. x din 20.09.2012, emis de OIR POSDRU SV Oltenia, a rezultat că intimata-pârâtă, în calitate de manager de proiect şi de director al CRFPA Dolj, a săvârşit o faptă ilicită, prin angajarea de cheltuieli suplimentare nejustificate.

A mai precizat şi că scrisoarea standard, la care a făcut referire, a fost contestată, însă cererea a fost respinsă, precum şi că din actele dosarului rezultă atât existenţa prejudiciului, cât şi vinovăţia intimatei-pârâte, dată fiind calitatea acesteia de manager de proiect.

De asemenea, a învederat că între atribuţiile intimatei-pârâte s-a regăsit şi activitatea de coordonare şi răspundere pentru realizarea activităţilor în conformitate cu programele AJOFM şi programele proprii privind formarea profesională a adulţilor.

În consecinţă, din dosarul care a fost ataşat prezentei cauze rezultă că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile patrimoniale a intimatei-pârâte pentru perioada în care s-a derulat contractul POSDRU nr. x/5. l/S/55544.

Apreciază instanţele nu au intrat în cercetarea fondului şi au analizat generic condiţiile răspunderii civile patrimoniale cu privire la intimata-pârâtă.

A arătat că, în speţă, au fost încălcate normele privind răspunderea civilă patrimonială, motiv pentru care consideră ca fiind incidente dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

5. Apărările formulate în cauză

În cauză nu a fost formulată întâmpinare.

6. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor la 19.01.2024, respectiv la 22.01.2024 (conform dovezilor de înmânare aflate la filele x), iar prin rezoluţie a fost stabilit termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părţi, la data de 28.02.2024.

Recurentul-reclamant a formulat punct de vedere la raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, arătând că a exercitat calea de atac având în vedere menţiunile din dispozitivul hotărârii recurate potrivit cărora decizia poate fi atacă cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii recursului, reţinând următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, republicată, prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

În cauză, hotărârea atacată este pronunţată în soluţionarea apelului (declarat de către recurentul-reclamant împotriva sentinţei nr. 210 din 07 martie 2023 a Tribunalului Dolj, secţia I civilă) într-un litigiu în materia conflictelor de muncă.

Acest aspect rezultă din faptul că acţiunea introductivă de instanţă- înregistrată la de 21.04.2017- astfel cum a fost precizată ulterior, vizează antrenarea răspunderii patrimoniale a intimatei-pârâte pentru prejudiciul cauzat ca urmare a unor deficienţe în activitatea desfăşurată în calitatea sa de fost salariat al recurentei-reclamante, prin neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu care îî reveneau, fiind indicate, în mod expres, drept temei juridic al pretenţiilor formulate, prevederile art. 254 alin. (1) din Codul muncii.

Or, pentru o atare categorie de cereri legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului prin dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. (astfel cum au fost modificate prin art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018), care preved că "(...) în procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv şi nesoluţionate prin hotărâre pronunţată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, precum şi în procesele pornite începând cu 20 iulie 2017 şi până la 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum şi în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare."

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Cu privire la susţinerea recurentului referitoare la menţiunea din dispozitivul deciziei nr. 309 din 27 septembrie 2023 relativ la calea de atac a recursului în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, Înalta Curte are în vedere că legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi la termenele stabilite de aceasta "indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", sens în care judecătorul nu deţine prerogativa autorizării sau nu a unei căi de atac împotriva propriei hotărâri.

Revine, aşadar, persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă şi de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit şi a căilor de atac.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj împotriva deciziei nr. 309 din 27 septembrie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Dolj împotriva deciziei nr. 309 din 27 septembrie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 februarie 2024.