Delayed judgment drafting rendered complaint moot, dismissed

Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2024

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie

Prin decizia civilă nr. 351A din data de 8 martie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie: a admis apelul declarat de pârâtul A. împotriva sentinţei civile nr. 569 din data de 11 iunie 2020 pronunţate e Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2019; a schimbat în tot sentinţa civilă apelată în sensul că a respins cererea ca neîntemeiată.

II. Contestaţia privind tergiversarea procesului

II.1. Cererea

La data de 6 decembrie 2023, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost înregistrată contestaţia privind tergiversarea procesului ce face obiectul dosarului nr. x/2019, formulată de petentul B..

Petentul a susţinut că, în speţă, este incident cazul reglementat de art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., întrucât legea stabileşte un termen pentru motivarea hotărârii, care a fost cu mult depăşit în cauză, ceea ce conduce la încălcarea dreptului său la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil.

A arătat că, potrivit art. 426 alin. (5) C. proc. civ. hotărârea se redactează şi semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.

A menţionat că scopul acestei reglementări, respectiv, instituirea unui termen în care hotărârea judecătorească trebuie redactată, implică înlăturarea acelor situaţii inechitabile manifestate în practică, respectiv constituirea unei garanţii suplimentare, a dreptului la un proces echitabil, desfăşurat într-un termen rezonabil şi previzibil; în egală măsură, predictibilitatea momentului comunicării hotărârii judecătoreşti sau, altfel spus, aşteptarea legitimă a momentului când se va face comunicarea efectivă a hotărârii – act procesual subsecvent motivării – reprezintă o componentă importantă a dreptului la un proces echitabil.

Petentul a subliniat că, în speţă, acest termen a fost depăşit, întrucât până la acest moment hotărârea nu a fost redactată, sens în care a apreciat că dreptul la un proces echitabil îi este încălcat.

În susţinerea cererii sale a invocat dispoziţiile: art. 6 alin. (1) C. proc. civ., art. 5 alin. (1) lit. h) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 3243/2022, şi art. 91 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Totodată, a menţionat şi că, în ceea ce priveşte respectarea principiului celerităţii procedurilor judiciare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniază că: "Justiţia trebuie sa fie administrată fără întârzieri de natură a-i compromite eficacitatea şi credibilitatea" (Hotărârea din data de 27 octombrie 1994, Cauza Katte Klitsche de la Grange împotriva Italiei).

La data de 15 ianuarie 2024, prin intermediul poştei electronice, petentul a depus o cerere prin care a solicitat să se ia act că prezenta contestaţie privind tergiversarea procesului a rămas fără obiect, întrucât decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost redactată.

II.2. Apărările formulate în cauză

Nu au fost formulate întâmpinări de către intimaţi.

II.3. Înregistrarea contestaţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Contestaţia privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, formulată de petentul B. a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 7 decembrie 2023, sub nr. x/2019/a3.

II.4. Procedura desfăşurată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

În vederea soluţionării contestaţiei privind tergiversarea procesului formulate de petentul B., prin rezoluţia din data de 11 decembrie 2023, a fost fixat termen de judecată la data de 16 ianuarie 2024, când Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare prin prisma rămânerii fără obiect a contestaţiei.

II.5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Analizând contestaţia privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, formulată de petentul B., Înalta Curte reţine următoarele:

Contestaţia privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular, destinat să înlăture întârzierile ivite pe parcursul soluţionării cauzelor civile, de natură să afecteze termenul optim şi previzibil în care un proces ar trebui finalizat prin pronunţarea unei hotărâri definitive, chiar în condiţiile în care acest termen este variabil, în raport cu circumstanţele particulare ale fiecărei pricini.

Prin urmare, acest mijloc procedural nu reprezintă o cale de atac, ci un remediu circumscris scopului adoptării unor măsuri, în condiţiile prevăzute de lege, de natură a asigura respectarea dreptului părţilor la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil.

Conform art. 522 alin. (1) C. proc. civ., "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată."

Ceea ce caracterizează această instituţie juridică este pasivitatea instanţei de judecată, care, deşi are la dispoziţie mijloacele legale pentru corijarea conduitelor procesuale necorespunzătoare ale părţilor sau ale altor participanţi la procedură, nu le aplică ori nesocoteşte ea însăşi anumite prevederi legale, care-i impun îndeplinirea unui act de procedură într-un anumit termen.

În speţă, situaţia invocată de către petent se circumscrie ipotezei reglementate de art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.: "când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat".

Verificând stadiul dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Înalta Curte constată că decizia nr. 351 din data de 8 martie 2023, prin care acesta a fost soluţionat, a fost redactată la data de 7 decembrie 2023.

De altfel, chiar petentul, prin cererea formulată la data de 15 ianuarie 2024, a precizat că decizia fost redactată şi a solicitat să se ia că prezenta contestaţie privind tergiversarea procesului a rămas fără obiect.

Ca atare, cum decizia în considerarea căreia a fost iniţiat prezentul demers judiciar a fost redactată, Înalta Curte reţine că a încetat situaţia ce se solicita de către parte a fi înlăturată, astfel că, va constata ca rămasă fără obiect contestaţia privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, formulată de petentul B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată rămasă fără obiect contestaţia privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, formulată de petentul B..

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 ianuarie 2024.