Negative conflict of jurisdiction in enforcement proceedings: territorial competence for wage attachment lies with the court of the third-party employer, not the debtor’s residence

Şedinţa publică din data de 27 februarie 2024

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi, la data 20 noiembrie 2023, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x din data de 4 iulie 2007, pentru creditorul B. împotriva debitorului C..

2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 931 din 28 noiembrie 2023, Judecătoria Galaţi a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de petentul Biroul Executorului Judecătoresc A., în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că debitorul C., la data sesizării organului de executare, avea domiciliul în jud. Ilfov, localitate care se află în raza teritorială a Judecătoriei Cornetu.

Prin urmare, în raport de prevederile dispoziţiilor art. 651 din C. proc. civ., Judecătoria Galaţi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

3. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Cornetu

Prin sentinţa civilă nr. 88 din 18 ianuarie 2024, Judecătoria Cornetu a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de petentul Biroul Executorului Judecătoresc A., la solicitarea creditoarei B., privind pe debitorul C., în favoarea Judecătoriei Galaţi, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţţionarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că executorul judecătoresc a solicitat strict încuviinţarea executării silite pentru forma de executare prin poprire la terţul poprit angajator D. S.R.L., care are sediul în municipiul Galaţi, str. x, jud. Galaţi, aceasta fiind limita învestirii instanţei conform cererii petentului.

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 373 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. de la 1865, soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite este de competenţa instanţei de executare, adică în circuscripţia căreia se va face executarea. Iar potrivit dispoziţiilor art. 453 din acelaşi act normativ, în situaţia executării silite prin poprire, instanţa în circumscripţia căreia se va face executarea este instanţa de la locul unde se află sediul terţului poprit.

În cauză, executarea silită se realizează la locul unde se află terţul poprit, întrucât acolo sunt poprite veniturile cuvenite debitorului. Acesta are sediul în municipiul Galaţi, prin urmare, Judecătoria Galaţi este competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Galaţi îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:

Obiectul demersului judiciar îl reprezintă cererea de încuviinţare a executării silite formulată de petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. pentru creditorul B. împotriva debitorului C., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x din data de 4 iulie 2007.

Judecătoria Galaţi şi Judecătoria Cornetu şi-au declinat, reciproc, competenţa de soluţionare a cauzei, conflictul negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale instanţelor în conflict cu privire la dispoziţiile în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă teritorial a judeca pricina.

Prioritar, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 24 din noul C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare, iar potrivit dispoziţiilor art. 622 alin. (2) din acelaşi act normativ, executarea silită începe odată cu sesizarea organului de executare.

În speţă, în raport de momentul declanşării procedurii executării silite, respectiv anul 2012, (când cererea de executare silită a fost depusă la biroul executorului judecătoresc, formându-se dosarul de executare nr. 2264MI/2012), în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865.

În materia executării silite, stabilirea instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cererile de încuviinţare a executării silite se face în raport cu dispoziţiile art. 372 alin. (3) din C. proc. civ. din 1865 potrivit cu care "instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, judecă contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

Potrivit dispoziţiilor art. 372 alin. (2) din acelaşi act normativ "instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Iar potrivit dispoziţiilor art. 453 din C. proc. civ. din 1865, în situaţia executării silite prin poprire, instanţa în circumscripţia căreia se va face executarea este instanţa de la locul unde se află sediul terţului poprit, întrucât la acesta se efectuează executarea asupra veniturilor pe care acesta le datorează debitorului.

În speţă, Înalta Curte constată că s-a solicitat încuviinţarea executării silite împotriva debitorului C., prin poprire faţă de terţul poprit D. S.R.L., care are cu sediul în municipiul Galaţi, jud. Galaţi, aceasta având calitatea de angajator al debitorului.

Se reţine că, din dispoziţiile legale mai-sus redate, rezultă că o instanţa devine "instanţă de executare" în măsura în care există acte de executare îndeplinite în raza sa teritorială. Astfel, singura cerinţă ce trebuie îndeplinită pentru ca o instanţă să devină instanţa de executare, şi implicit să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite, este ca în raza acesteia să se efectueze cel puţin un act de executare specific uneia dintre formele de executare.

Cum din cererea de încuviinţare a executării silite rezultă că executarea silită se va face, prin poprire faţă de terţul poprit, asupra veniturilor din salariu ale debitorului, instanţa de executare este Judecătoria Galaţi, terţul poprit având sediul în circumscripţia acestei instanţe.

În concluzie, Înalta Curte constată că Judecătoriei Galaţi îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, prin raportare la faptul că aceasta este instanţa în a cărei circumscripţie se va efectua executarea silită.

Pentru considerentele expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 373 din C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 22 alin. (5) din acelaşi act normativ, va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Galaţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2024.