Misfiled appeal against Court of Appeal judgment; High Court lacks jurisdiction as case requires cassation.

Şedinţa publică din data de 27 februarie 2024

După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele B., C. şi D. solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună obligarea acestora la plata sumei 15.000 euro fiecare, cu titlu de despăgubiri - daune morale, având în vedere prejudiciul moral cauzat prin divulgarea şi răspândirea unor informaţii false şi defăimătoare şi la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 911 din 3 iunie 2022, Tribunalul Maramureş a respins, ca neîntemeiată, acţiunea civilă formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele B., C. şi D.. Reclamantul a fost obligat la plata de cheltuieli de judecată în cuantum de 2.000 RON către pârâtele B. şi C. şi în cuantum de 1.128 RON către pârâta D..

3. Hotărârea instanţei de apel

Prin decizia civilă nr. 37A din data de 2 februarie 2023, Curtea de Apel Cluj – secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A., împotriva sentinţei civile nr. 911 din 3 iunie 2022 a Tribunalului Maramureş, pronunţată în dosarul nr. x/2021, pe care a menţinut-o. A obligat apelantul să plătească intimaţilor B. şi C. suma de 2.673 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 37A din data de 2 februarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Cluj – secţia I civilă, a declarat apel reclamantul A., calea de atac fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 456, 466, 468, 470 şi 471 din C. proc. civ.

În motivare, a arătat că instanţa de apel nu a analizat toate înscrisurile la care a făcut referire astfel că, din considerentele hotărârii atacate, rezultă că toate capturile de ecran depuse în probaţiune sunt din spaţiul public, de pe reţeaua de socializare x şi îl privesc.

Învederează că a adus la cunoştinţa instanţei împrejurarea că intimata D. a folosit mai multe adrese de email false, cu nume diferite. De asemenea, a folosit câteva cuvinte greşite, inclusiv nume E. în loc de F..

Apreciază că instanţa nu a lămurit nici problema biletului pe care nu l-a scris. Martorul G. a arătat expres că acest bilet nu i-a fost înmânat şi că se foloseau expresii defăimătoare la adresa reclamantului.

Referitor la intimata B., arată că aceasta a recunoscut că l-ar fi denigrat într-o poezie, că şi-a recunoscut culpa şi că a solicitat ca sentinţa sa-i fie mai favorabilă.

În ceea ce priveşte conduita intimatei C., aceasta nu a fost analizată de către Curtea de Apel Cluj deşi reclamantul a insistat să se verifice afirmaţiile acesteia referitoare la nunţi şi înmormântări.

În concluzie, apreciază că nu au fost analizate şi reţinute actele defăimătoare care i-au afectat imaginea şi viaţa privată. De aceea, solicită să i se admită cererea şi să se dispună audierea martorului H..

5. Apărările formulate în cauză

În termen procedural, intimatele C. şi B. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia netimbrării şi excepţia inadmisibilităţii apelului. În subsidiar, în situaţia recalificării căii de atac ca fiind recurs, au invocat excepţia nulităţii acestuia şi, într-un subsidiar mai îndepărtat, au solicitat respingerea căii de atac ca fiind nefondată.

De asemenea, în termen procedural, intimata D. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca inadmisibil, iar în situaţia recalificării, anularea recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cererea intitulată "apel", cu prioritate, prin prisma excepţiei inadmisibilităţii căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

Legiuitorul a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice, dând eficienţă, astfel, principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesuale civile, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În acest sens, art. 457 din C. proc. civ. dispune că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitiv.

Astfel, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii, în sens contrar, încălcându-se principiul legalităţii consfinţit prin art. 457 menţionat anterior şi art. 129 din Constituţie.

Prezenta cale de atac are ca obiect decizia civilă nr. 37A din 2 februarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj – secţia I civilă, prin care s-a respins apelul declarat de reclamantul A., împotriva sentinţei civile nr. 911 din 3 iunie 2022 a Tribunalului Maramureş.

Cererea formulată de reclamantul A., intitulată "apel", este fundamentată pe dispoziţiile art. 456, art. 466 şi următoarele din C. proc. civ., care reglementează instituţia juridică a apelului, cuprinde critici de netemeinicie a deciziei civile nr. 37A/2023 şi critici care vizează modalitatea de interpretare a probelor administrate de către instanţele de fond. De asemenea, include şi o solicitare a completare a probatoriului, în sensul audierii unui martor.

Astfel, motivele de fapt şi de drept, din cuprinsul cererii formulate de reclamant, vizează o cale de atac devolutivă, scopul urmărit de acesta nepermiţând o recalificare a căii de atac promovate.

Prin urmare, Înalta Curte a fost învestită cu o cerere de apel îndreptată împotriva deciziei nr. 37A/2023 a Curţii de Apel Cluj.

Însă, conform dispoziţiilor art. 97 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă "recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; recursurile în interesul legii; cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; orice alte materii date prin lege în competenţa sa."

Iar potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară "Secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel."

În ceea ce priveşte completurile de judecată, potrivit art. 34 alin. (5) din acelaşi act normativ, acestea se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.

Din coroborarea dispoziţiilor legale expuse anterior şi din aplicarea cu prioritate a normelor imperative care guvernează competenţa materială, se constată că Înalta Curte nu soluţionează cauzele aflate în etapa procesuală a apelului.

Pentru a judeca în această materie, se impune ca aceste cereri să-i fie atribuite în competenţă prin lege, conform art. 97 pct. 4 C. proc. civ., cerinţă neîndeplinită în cauză. Prin urmare, raportat la aceste dispoziţii legale, apelul declarat de reclamant este inadmisibil.

Pe de altă parte, decizia supusă controlului judiciar nu este susceptibilă de apel, având în vedere dispoziţiile art. 466 din C. proc. civ., demersul reclamantului fiind inadmisibil şi sub acest aspect.

În consecinţă, în raport de considerentele expuse şi de dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată apel, declarată de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 37A din 2 februarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.

În ceea ce priveşte solicitarea intimatelor C. şi B. de plată a cheltuielilor de judecată, aceasta urmează a fi admisă. Art. 453 din C. proc. civ. stabileşte că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească părţii adverse cheltuieli de judecată. În cauză, s-a formulat o cerere de obligare a apelantului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.000 RON iar intimatele au făcut dovada existenţei şi întinderii lor, astfel că aceasta va fi admisă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată apel, declarată de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 37A din 2 februarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.

Obligă reclamantul A. la plata către pârâtele C. şi B. a sumei de 3.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2024.