Judicial recusal petition and nullity of appeal for failure to pay stamp duty
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Civil Section I) annulled the appellant's appeal as un-stamped, ruling that the procedural defect barred a substantive review of the merits, thereby leaving in force the Court of Appeal's decision of December 15, 2022, which had previously dismissed the appellant's motion for recusal of three judges. The dispute arose from a procedural challenge in which the appellant sought the recusal of the appellate court panel, alleging bias due to prior expression of opinions in related cases, violation of random case assignment rules, and pending criminal investigations involving false documents. The decisive legal basis for the annulment was the non-payment of the mandatory advance judicial stamp duty (100 RON) required under Article 486(2) of the Code of Civil Procedure and Article 33(1) of Emergency Ordinance No. 80/2013; the court treated this omission as an extrinsic nullity under Article 174(1) of the Code of Civil Procedure, noting that the appellant failed to submit proof of payment or a request for reexamination of the stamp duty amount within the statutory deadlines.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, Art. 486 alin. (2) C. proc. civ, art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 174 alin. (1) din C. proc. civ; Judicial recusal petition and nullity of appeal for failure to pay stamp duty: În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor pentru a formula, în scris, un punct de vedere.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 15 februarie 2024
Asupra recursul dedus judecăţii, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea formulată la termenul din data de 13 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2021, petenta A. a înţeles să recuze membrii completului de judecată 2Apel III, constituit din judecătorii B., C. şi D., învestit cu soluţionarea litigiului ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Bucureşti – secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, cu motivarea că şi-au exprimat opinia şi în alte dosare.
2. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a III-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 15 decembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea de recuzare, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac promovată în cauză
Împotriva încheierii din data de 15 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, petenta A. a declarat recurs.
Recurenta critică încheierea atacată, arătând că magistraţii din complet şi-au spus deja opinia în speţa dedusă judecăţii.
Arată că dosarele sale au fost repartizate aceluiaşi complet, cu încălcarea legii care prevede că repartizarea este aleatorie.
Susţine că în dosarul nr. x/2017 nu a primit încă hotărârea întrucât aceasta se redactează doar la comandă şi învederează că, în acel dosar, este vorba de o înşelăciune cu acte false şi, în argumentarea acestei critici, detaliază persoanele care au fost cercetate şi infracţiunile pentru care s-au efectuat cercetări, care s-au finalizat prin emiterea Ordonanţei din 17 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie. Arată că a solicitat şi strămutarea dosarului nr. x/2017 pe motiv de bănuială legitimă.
4. Apărări formulate
În cauză nu a fost depusă întâmpinare.
5. Procedura de filtru
În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor pentru a formula, în scris, un punct de vedere.
Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.
Prin rezoluţia din 5 decembrie 2023 a fost stabilit termen de judecată la 15 februarie 2024, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.
La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia de netimbrare, în raport de dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele asupra recursului
Examinând recursul în raport de excepţia de netimbrare, a cărei analiză este prioritară faţă de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."
Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.
În speţă, prin rezoluţia din 19 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a stabilit că, pentru soluţionarea recursului, recurenta E. datorează taxă judiciară de timbru, în cuantum de 100 RON, în temeiul art. 24 alin. (2) teza a II a din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin adresa comunicată recurentei la 2 februarie 2023, a fost adus la cunoştinţa acesteia cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum şi faptul că are posibilitatea să formuleze cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la data comunicării cuantumului taxei, în condiţiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
Astfel, deşi a fost înştiinţată prin adresă, recurenta nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligaţiei legale privind taxa de timbru şi nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă".
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul formulat de petenta A. împotriva încheierii din 15 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2021.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din 15 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2021.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 februarie 2024.