Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 439/2024 AI generated

Trade union representativeness petition assigned to Arad District Court, not Bucharest Tribunal

Case Number Decizia nr. 439/2024
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict in favor of the Arad District Court, ruling that it, not the Bucharest Tribunal, has jurisdiction to hear a trade union's petition seeking a declaration of its representativeness at the level of pre-university education units in Arad County for collective bargaining. The union's request, based on Article 54(1)(c) of Law No. 367/2022, concerns representativeness at the unit level, which under Article 54(3) falls within the exclusive competence of the district court where the union has its registered office. The court rejected the Tribunal's view that a sector-level determination was involved, clarifying that competence turns on the petitioner's status as a union (not a federation), making the Arad District Court the proper forum.

Legislator headnote

AI generated

art. 22 din Legea nr. 62/2011, art. 54 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 367/2022, art. 55 lit. b) din Legea nr. 367/2022, art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 367/2022, art. 529 C. proc. civ, art. 54 alin. (3) din Legea nr. 367/2022; Trade union representativeness petition assigned to Arad District Court, not Bucharest Tribunal: , petentul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 51, art. 52 lit. c) şi art. 22 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.

Keywords

AI generated
collective bargaining trade union determination of jurisdiction legal status interpretation of the law assigned competence

Cited Legislation

AI generated
art. 22 din Legea nr. 62/2011
c) şi art. 22 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.
art. 54 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 367/2022
Prin notele scrise depuse la dosar în data de 14 septembrie 2023, petentul a precizat temeiul de drept al cererii ca fiind art. 54 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 367/2022.
art. 55 lit. b) din Legea nr. 367/2022
Astfel, cererea petentei se întemeiază pe dispoziţiile art. 55 lit. b) din Legea nr. 367/2022, constatarea reprezentativităţii fiind necesară la nivel de sector de negociere colectivă, şi nu la nivel de unitate cum indică prin notele de şedinţă petenta.
art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 367/2022
În consecinţă, văzând că cererea petentei vizează constatarea îndeplinirii de către aceasta a condiţiilor de reprezentativitate prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 367/2022, în temeiul art.
art. 529 C. proc. civ
367/2022, în temeiul art. 529 C. proc. civ.
art. 54 alin. (3) din Legea nr. 367/2022
raportat la art. 54 alin. (3) din Legea nr. 367/2022 instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Arad, invocată din oficiu şi a declinat, în favoarea Tribunalului Bucureşti, competenţa de soluţionare a cererii formulate de petentul A., având ca obiect reprezentativitate sindicat.
art. 135 alin. (1) din C. proc. civ
2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
art. 133 pct. 2 C. proc. civ
Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 14 februarie 2024

Deliberând, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad, în data de 29 august 2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat instanţei să constate că este reprezentativ la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Arad, în vederea negocierii contractului colectiv de muncă.

În drept, petentul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 51, art. 52 lit. c) şi art. 22 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.

Prin notele scrise depuse la dosar în data de 14 septembrie 2023, petentul a precizat temeiul de drept al cererii ca fiind art. 54 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 367/2022.

Ulterior, prin notele de şedinţă depuse la dosar la data de 25 septembrie 2023 petentul a învederat faptul că susţine cererea aşa cum a fost formulată, respectiv să se constate reprezentativitatea Sindicatului Democratic Învăţământ Arad la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Arad.

Prin sentinţa civilă nr. 10369 din 28 septembrie 2023, Judecătoria Arad – secţia civilă a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a declinat soluţionarea cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti.

În motivare, această instanţă a reţinut, în esenţă, că prin cererea formulată, deşi întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 62/2011, abrogată în prezent, petenta solicită constarea reprezentativităţii acesteia la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Arad, în vederea negocierii contractului colectiv de muncă.

Astfel, cererea petentei se întemeiază pe dispoziţiile art. 55 lit. b) din Legea nr. 367/2022, constatarea reprezentativităţii fiind necesară la nivel de sector de negociere colectivă, şi nu la nivel de unitate cum indică prin notele de şedinţă petenta.

În consecinţă, văzând că cererea petentei vizează constatarea îndeplinirii de către aceasta a condiţiilor de reprezentativitate prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 367/2022, în temeiul art. 529 C. proc. civ. raportat la art. 54 alin. (3) din Legea nr. 367/2022 instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Arad, invocată din oficiu şi a declinat, în favoarea Tribunalului Bucureşti, competenţa de soluţionare a cererii formulate de petentul A., având ca obiect reprezentativitate sindicat.

Învestit prin declinare, Tribunalul Bucureşti – secţia a III-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 1333 din 12 decembrie 2023, a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Arad, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că, din interpretarea sistematică şi teleologică a prevederilor art. 54 alin. (1) lit. B) şi lit. C) şi alin. (3) din Legea nr. 367/2022, rezultă că distincţia de competenţă în soluţionarea cererilor de constatare a reprezentativităţii, între judecătorie şi tribunal, este dată de calitatea petentei în discuţie, respectiv faptul că în cazul literei C) sunt de competenţa efectivă şi exclusivă a judecătoriei cererile formulate de către un sindicat, care cere constatarea reprezentativităţii sale la nivel de unitate, pe când de competenţa tribunalului de la sediul petentei sunt exclusiv cererile formulate de către federaţiile sindicale.

Or, în speţă, aşa cum rezultă din cererea petentului, coroborată cu înscrisurile de la dosar, petentul reprezintă un sindicat, iar nu o federaţie sindicală, ceea ce înseamnă că reprezentativitatea acestuia se solicită exclusiv la nivel de unitate.

Pe cale de consecinţă, în raport cu prevederile art. 54 alin. (3) din Legea nr. 367/2022, competenţa exclusivă de soluţionare a unei asemenea cereri revine exclusiv judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi are sediul petentul, respectiv judecătoriei Arad.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Arad şi Tribunalul Bucureşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, ivirea prezentului conflict negativ de competenţă fiind generată de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la norma de drept incidentă în cauză.

Astfel, Judecătoria Arad a reţinut că cererea petentului vizează constatarea îndeplinirii de către aceasta a condiţiilor de reprezentativitate prevăzute de art. 55 lit. B) din Legea nr. 367/2022, această constatare fiind necesară la nivel de sector de negociere colectivă, şi nu la nivel de unitate, cum indică petentul în notele de şedinţă, în timp ce Tribunalul Bucureşti a reţinut că distincţia de competenţă în soluţionarea cererilor de constatare a reprezentativităţii, între judecătorie şi tribunal, este dată de calitatea petentului în discuţie, în speţă petentul reprezentând un sindicat, iar nu o federaţie sindicală, motiv pentru care sunt incidente dispoziţiile art. 54 lit. C) coroborat cu alin. (3) al aceluiaşi articol din Legea nr. 367/2022, ceea ce atrage competenţa judecătoriei în soluţionarea cauzei.

Înalta Curte reţine că obiectul prezentei acţiuni îl reprezintă constatarea îndeplinirii, de către petent, a condiţiilor de reprezentativitate la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Arad, în vederea negocierii contractului colectiv de muncă.

Raportat la obiectul cererii deduse judecăţii, competenţa de soluţionare se determină în temeiul art. 54 din Legea nr. 367/2022, potrivit cu care:

"(1) Sunt reprezentative organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

A. la nivel naţional:

a) au statut legal de confederaţie sindicală;

b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;

c) au în componenţă structuri proprii în cel puţin jumătate plus unu din numărul total al judeţelor României, inclusiv municipiul Bucureşti;

d) organizaţiile sindicale membre cumulează un număr de membri de cel puţin 5% din efectivul angajaţilor/lucrătorilor economiei naţionale;

B. la nivel de sector de negociere colectivă sau grup de unităţi:

a) au statut legal de federaţie sindicală;

b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;

c) organizaţiile sindicale membre cumulează un număr de membri de cel puţin 5% din efectivul angajaţilor/lucrătorilor din sectorul de negociere colectivă sau din grupul de unităţi, după caz;

C. la nivel de unitate:

a) au statut legal de sindicat sau federaţie sindicală;

b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;

c) numărul de membri ai sindicatului sau, după caz, ai sindicatelor componente ale federaţiei sindicale reprezintă cel puţin 35% din numărul total de angajaţi/lucrători aflaţi într-un raport juridic de muncă sau un raport de serviciu cu unitatea.

(2) Federaţiile sindicale pot fi reprezentative concomitent în mai multe sectoare de negociere colectivă, la nivelul mai multor grupuri de unităţi sau la nivelul mai multor unităţi dacă îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. B) sau C, după caz, la nivelul mai multor sectoare de negociere colectivă, la nivelul mai multor grupuri de unităţi sau la nivelul mai multor unităţi, după caz.

(3) Îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de reprezentativitate prevăzute la alin. (1) lit. A) şi B) se constată, la cererea acestora, prin hotărâre de către Tribunalul Bucureşti, iar îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de reprezentativitate prevăzute la alin. (1) lit. C) se constată la cererea acestora de către judecătoria în a cărei rază teritorială îşi au sediul, prin depunerea la instanţă a documentaţiei prevăzute la art. 55."

În raport cu aceste dispoziţii legale, se constată că relevantă în soluţionarea cererilor de reprezentativitate este calitatea petentului, fiind necesar a se stabili dacă este vorba despre o federaţie sindicală, aşa cum este prevăzut la art. 54 lit. B) din Legea nr. 367/2022, când se solicită verificarea condiţiilor pentru constatarea reprezentativităţii la nivel de sector de negociere colectivă sau grup de unităţi, sau dacă este vorba despre un sindicat sau federaţie sindicală, aşa cum se arată la lit. C) a aceluiaşi articol, când se solicită verificarea condiţiilor pentru constatarea reprezentativităţii la nivel de unitate.

Potrivit art. 1 pct. 7 din Legea nr. 367/2022, este definit sindicatul ca fiind o formă de organizare voluntară a angajaţilor/lucrătorilor în scopul apărării, susţinerii drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice, cultural artistice, sportive sau sociale în relaţia cu angajatorul. Iar potrivit art. 44 alin. (1) din aceeaşi lege, se prevede că sindicatele legal constituite se pot asocia în vederea constituirii unei federaţii sindicale.

Având în vedere că prin încheierea nr. 3105 din 24 aprilie 1997, Judecătoria Arad a acordat petentului personalitate juridică, dispunând înregistrarea sindicatului în registrul persoanelor juridice, este evident că petentul are calitatea de sindicat, iar potrivit precizărilor depuse la dosarul Judecătoriei Arad, acesta a indicat temeiul juridic al cererii formulate ca fiind reprezentat de dispoziţiile art. 54 alin. (1) lit. C) din Legea nr. 367/2022, în raport cu care competenţa este stabilită în favoarea judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi are sediul petentul.

Cum în speţă petentul are sediul în Arad, strada x nr. 6, competenţa de soluţionare a cererii aparţine Judecătoriei Arad.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 14 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.