Cassation appeal nullity for failure to articulate specific illegalities in civil procedure

Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2024

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, sub nr. x/2022, la data de 8 martie 2022, reclamanta A. S.R.L a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care pârâta B. să fie obligată la plata sumei de 2.000.000 RON cu titlu de daune morale şi materiale.

Prin notele precizatoare înregistrate la data de 7 noiembrie 2022, reclamanta a arătat că înţelege să renunţe la judecata cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă, la data de 6 iunie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. S.R.L a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care pârâta B. să fie obligată la predarea B. S.R.L. în proprietatea reclamantei, cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei şi demnităţii sale profesionale.

Prin încheierea de şedinţă din data de 27 septembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă, în temeiul art. 139 C. proc. civ., a admis excepţia conexităţii şi a dispus conexarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al acestei instanţe, cu dosarul nr. x/2022, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.

I.2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă

Prin sentinţa civilă nr. 1731 din data de 11 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis excepţia insuficientei timbrări, a anulat capătul de cerere formulat de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B., ca insuficient timbrat.

A admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins capătul de cerere formulat de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B., având ca obiect "obligaţie de a face", ca inadmisibil.

A obligat-o pe reclamantă la plata sumei de 5.950 RON cheltuieli de judecată către pârâtă.

I.3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă

Prin decizia civilă nr. 912A din data de 7 iunie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1731 din data de 11 noiembrie 2022, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B..

II. Calea de atac exercitată în cauză

II.1. Cerea de recurs

Împotriva deciziei civile nr. 912A din data de 7 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a declarat recurs reclamanta A. S.R.L.

Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susţinut că decizia recurată este netemeinică şi nelegală, fiind o hotărâre părtinitoare şi care a fost dată cu încălcarea legislaţiei în vigoare.

Astfel, recurenta-reclamantă a arătat că instanţa de apel, deşi a recunoscut că s-ar putea deschide discuţia restituirii dosarului conexat (dosarul nr. x/2022), a refuzat să procedeze în această modalitate, aducând argumente false şi anti-juridice, printr-o exprimare în afara cadrului legal.

A precizat că, într-adevăr renunţarea sa la judecata dosarului nr. x/2022, din motive legale, s-a făcut la termenul din data de 11 noiembrie 2022, ulterior conexării, întrucât anterior nu a putut formula această cerere fiind împiedicat chiar de conexarea ilegală şi abuzivă, care are cale de atac odată cu fondul.

Recurenta-reclamantă a susţinut că instanţa de apel a reţinut ilegal că tribunalul nu a specificat numerele de dosar judecate sub unul singur, fără a preciza că tribunalul avea datoria legală să menţioneze măcar numărul dosarului unic în care a dat soluţia finală (nr. x/2022).

Totodată, recurenta-reclamantă a apreciat că instanţa de apel a constatat în mod ilegal şi abuziv faptul că "hotărârea este clară în privinţa căreia din cereri i se dă soluţia de netimbrare şi căreia i se dă soluţia de inadmisibilitate, aşa cum rezultă din considerentele care însoţesc dispozitivul sentinţei – este anulat ca insuficient timbrat petitul referitor la despăgubirile de 2.000.000 RON şi respins, ca inadmisibil, celălalt."

În opinia recurentei-reclamante, având în vedere că dosarele nr. x/2022 şi nr. y/2022 aveau obiecte de judecată diferite, trebuia pusă în discuţie, la primul termen, ilegala conexare şi restituirea dosarului nr. x/2022 la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

A mai susţinut recurenta-reclamantă şi că dosarul nr. x/2022, fiind rămas fără obiect, prin renunţarea la judecată, nu mai comportă nicio discuţie şi nicio soluţie cu privire la timbrare.

De asemenea, a arătat şi că, deşi tribunalul nu menţionează numerele de dosar pentru diferenţierea soluţiilor, instanţa de apel face total ilegal diferenţierea soluţiilor, fără a mai motiva de ce cererea din dosarul nr. x/2022 este inadmisibilă, în condiţiile în care nu mai există conexarea.

În plus, a susţinut că instanţa de apel nu a soluţionat calea de atac privitoare la conexarea dosarului nr. x/2022 şi a considerat eronată aprecierea instanţei potrivit căreia "Eventuale neclarităţi ar fi putut fi remediate (dar nu este cazul) pe calea procedurilor prevăzute de art. 442 şi 443 C. proc. civ., iar nu pe calea apelului".

Ca atare, recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, anularea deciziei recurate, menţinerea deciziei sale de renunţare la judecata dosarului nr. x/2022, la Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, şi rămânerea acestuia fără obiect, precum şi trimiterea dosarului nr. x/2022 la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, pentru a fi judecat.

La data de 25 septembrie 2023, recurenta-reclamantă a depus o cerere prin care a solicitat repunerea pe rol a dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, prin care a arătat că acest dosar a fost ataşat ilegal (conexat ilegal) la dosarul nr. x/2022 al Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.

A precizat că, având în vedere cererea de renunţare la judecată din data de 11 noiembrie 2022, formulată în dosarul nr. x/2022 al Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, dosarul nr. x/2022 trebuia restituit de urgenţă Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, pentru că, în opinia sa, dispăruse falsul şi ilegalul motiv de conexare şi nici nu se judecase calea de atac, odată cu fondul, cum s-a menţionat în încheierea din data de 27 septembrie 2022.

Ulterior, la data de 3 octombrie 2023, recurenta-reclamantă a depus o cerere prin care a solicitat returnarea dosarului nr. x/2022 la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, precizând că, la data de 25 septembrie 2023, a depus la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti o solicitare de repunere a cauzei pe rol.

Totodată, a reluat susţinerile formulate prin cererile anterioare cu privire la ilegalitatea conexării dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti la dosarul nr. x/2022 al Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.

II.2. Apărările formulate în cauză

În termen legal, intimata-pârâtă B. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, anularea recursului în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ., iar, în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat.

Susţinând excepţia nulităţii recursului, intimata-pârâtă a arătat că partea adversă nu a indicat în mod expres niciun motiv de recurs dintre cele reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar criticile formulate nu pot fi încadrate în ipotezele prevăzute de acest articol.

Pe fondul căii de atac, intimata-pârâtă a afirmat că recursul este nefondat.

Astfel, a apreciat că în mod corect instanţa de apel a reţinut că o eventuală returnare a dosarului nr. x/2022 la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti s-ar fi putut pune în discuţie numai în cazul în care renunţarea la judecata acţiunii formulate în dosarul nr. x/2022 se făcea şi se lua act de aceasta înainte ca Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti să dispună conexarea.

A precizat că, în cazul de faţă, renunţarea la judecată s-a făcut după conexare, astfel că eventualele critici cu privire la temeinicia conexării puteau fi formulate numai odată cu fondul, conform art. 139 alin. (2) C. proc. civ.

Cu privire la susţinerea recurentei-reclamante în sensul că instanţa de apel nu a dat soluţia căii de atac îndreptate împotriva conexării dosarului nr. x/2022, a arătat că partea adversă nu a atacat încheierea prin care Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a dispus conexarea, ci a adus critici cu privire la faptul că prima instanţă nu a ţinut seama de renunţarea acesteia la judecarea acţiunii în dosarul nr. x/2022.

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a solicitat şi obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată, fără, însă, a depune înscrisuri în susţinerea efectuării acestora.

În termen legal, recurenta-reclamantă A. S.R.L. a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de către partea adversă şi a precizat că motivele de recurs se încadrează în art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 şi 8 C. proc. civ.

I.3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, sub nr. x/2022, la data de 3 august 2023, fiind repartizat aleatoriu, spre soluţionare completului nr. 2.

După efectuarea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 18 octombrie 2023, în temeiul art. 4711 alin. (5) C. proc. civ., a fost stabilit termen de judecată la data de 16 ianuarie 2024, când Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare.

II.4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

În condiţiile art. 248 alin. (1) şi ale art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând, cu prioritate, excepţia nulităţii recursului prin raportare la dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speţă, recurenta-reclamantă, astfel cum a precizat prin răspunsul la întâmpinare, a susţinut incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 şi 8 C. proc. civ.

Or, invocarea acestor norme de procedură este una formală, întrucât, prin dezvoltarea motivelor de recurs, partea nu a adus critici concrete de nelegalitate deciziei recurate, ci şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la modul în care a fost realizată judecata în prezentul dosar, fără a arăta punctual în ce mod instanţa de apel a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, în ce constă nemotivarea hotărârii atacate sau care sunt considerentele contradictorii sau străine de natura cauzei şi nici care sunt normele de drept material interpretate sau aplicate greşit în soluţionarea apelului.

Astfel, în ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că prin sintagma "depăşirea atribuţiilor judecătoreşti" se înţelege incursiunea autorităţii judecătoreşti în sfera autorităţii executive sau legislative, astfel cum acestea sunt delimitate de Constituţie sau de legile organice, prin săvârşirea de către instanţa de judecată a unor acte care intră în atribuţiile altor organe aparţinând unei alte autorităţi constituite de stat.

Însă, din cuprinsul cererii de recurs, nu rezultă nicio critică prin care partea să fi invocat o imixtiune a instanţei de judecată în atribuţiile organelor executive sau legislative ale statului, critică ce ar fi putut susţine, spre exemplu, eventuala realizare a unui act care intră în sfera exclusivă de activitate a organelor executive sau legislative, aplicarea unor texte abrogate, refuzul de a recunoaşte valoare juridică unor dispoziţii normative în vigoare sau aplicarea unei legi înainte de intrarea ei în vigoare.

Simpla afirmaţie a recurentei-reclamante în sensul că instanţa de apel ar fi invocat motive ilegale şi abuzive pentru a justifica respingerea căii de atac, precum şi că, folosindu-se de argumente false şi anti-juridice a refuzat să redeschidă discuţia privind restituirea dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, nu este aptă să determine o analiză a deciziei recurate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., având în vedere cele anterior expuse cu privire la ipoteza la care se referă acest text de lege.

Totodată, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu supune analizei instanţei de recurs nici critici prin care să tindă a demonstra incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în condiţiile în care nu pot fi identificate susţineri referitoare la nemotivarea hotărârii recurate sau la pretinse considerente contradictorii sau străine cauzei.

Singura contradicţie la care se referă recurenta-reclamantă este aceea ce vizează considerentele prin care instanţa de apel a reţinut că, în speţă, nu este incidentă ipoteza în care s-ar putea deschide discuţia restituirii dosarului conexat, respectiv aceea în care, între timp, dosarul anterior ar fi fost deja soluţionat astfel încât nu ar mai exista pe rol o cauză anterioară la care să se poată face conexarea dispusă.

Însă, critica astfel formulată nu poate fi circumscrisă motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., întrucât recurenta-reclamantă nu invocă o veritabilă existenţă a unor motive contradictorii, ci a arătat că, "instanţa de apel, deşi recunoaşte surprinzător că ar fi adevărată o deschidere a discuţiei despre restituirea dosarului conexat la Judecătoria sect. 3, Bucureşti, totuşi, refuză intenţionat, din motive dubioase şi suspecte, s-o deschidă".

Or, susţinerea părţii nu indică două sau mai multe argumente ale instanţei de apel, dintre cele arătate în cuprinsul motivării hotărârii recurate şi care au dus la pronunţarea soluţiei asupra apelului, care să se anihileze reciproc, ci, prin intermediul acesteia, în realitate, recurenta-reclamantă îşi exprimă dezacordul cu privire la concluzia la care a ajuns curtea de apel cu privire la acest aspect.

Nici alegaţiile referitoare la pretinsele "aberaţii juridice" şi "motive ilegale şi abuzive" nu pot fi circumscrise acestui motiv de casare, în condiţiile în care ele nu relevă lipsa sau contradictorialitatea motivării deciziei recurate şi nici existenţa unor motive străine de natura litigiului, în sensul art. 488 alin. (1) punctul 6 C. proc. civ., ci exprimă nemulţumirea părţii faţă de cele constatate de către instanţa de apel.

Din perspectiva, motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, deşi a susţinut că decizia recurată este nelegală, fiind dată cu încălcarea legislaţiei în vigoare, recurenta-reclamantă nu a arătat care sunt dispoziţiile legale pretins a fi interpretate şi aplicate greşit de către instanţa de apel, din cuprinsul cererii de recurs nerezultând critici care să permită verificarea deciziei recurate sub aspectul modului de aplicare şi interpretare a normelor de drept material.

Nu pot face obiectul analizei instanţei de recurs criticile prin care recurenta-reclamantă a invocat nelegalitatea dispoziţiei de conexare a dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti la dosarul nr. x/2022 al Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, rezultată din împrejurarea că obiectele celor două cauze nu ar fi fost identice, întrucât, în speţă, încheierea din data de 27 septembrie 2022 prin care judecătoria a dispus conexarea nu a fost atacată cu apel sub acest aspect (împrejurare ce rezultă din cererea de apel), astfel că decizia recurată nu cuprinde o dezlegare cu privire la această chestiune, care să poată fi supusă analizei instanţei de recurs.

Controlul judiciar poate fi realizat numai cu privire la judecata efectuată de instanţa de apel, neputându-se evalua în mod direct, în recurs, legalitatea hotărârii date în primă instanţă, pe chestiuni ce nu au fost invocate şi supuse analizei şi în apel.

Pentru acelaşi considerent, al neatacării cu apel a încheierii de conexare, nu poate fi convertită într-o veritabilă critică de nelegalitate susceptibilă de a fi încadrată în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., nici susţinerea potrivit căreia instanţa de apel nu a dat o soluţie căii de atac îndreptate împotriva conexării dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti. Câtă vreme cererea de apel nu a vizat în mod explicit încheierea de conexare, dispozitivul deciziei pronunţate de instanţa devolutivă nu putea cuprinde o soluţie în acest sens, în considerentele acesteia fiind, însă, analizate, criticile care aveau legătură cu conexarea.

Nu constituie critici de nelegalitate în sensul art. 488 alin. (1) C. proc. civ. nici susţinerile prin care recurenta cataloghează drept aberaţii juridice considerentele instanţei de apel prin care s-a reţinut că hotărârea tribunalului este clară sub aspectul soluţiilor date celor două cereri cu care a fost învestit şi că, eventualele neclarităţi ar fi putut fi remediate pe calea procedurilor prevăzute de art. 442 şi 443 C. proc. civ., iar nu pe calea apelului.

Opinia recurentei în sensul că instanţa de apel fabulează şi inventează motive ilegale şi abuzive de respingere a cererilor sale nu exprimă prin ea însăşi concluzia nelegalităţii deciziei atacate şi nu poate fi subsumată niciunuia dintre cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., astfel că nu poate fi analizată de către instanţa de control judiciar.

Înalta Curte notează că pot forma obiect al cercetării judecătoreşti în recurs doar criticile care vizează nelegalitatea deciziei recurate, aceste limite ale judecăţii în recurs rezultând din prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, dar şi din partea introductivă a art. 488 alin. (1) din acelaşi cod, potrivit căreia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.

Prin urmare, cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalităţii acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării unor motive de nelegalitate concrete, dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligaţie care revine, sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.

Ca atare, cum recurenta-reclamantă nu a adus critici apte de a fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. şi cum, în speţa de faţă, nu pot fi reţinute motive de casare de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din acelaşi cod, precum şi la art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

Raportat la soluţia ce urmează a fi pronunţată şi văzând dispoziţiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte reţine că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 912A din data de 7 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 ianuarie 2024.