Cassation inadmissible against a final appellate judgment: prohibition of double recourse under Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 13 februarie 2024

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Hotărârile pronunţate în cauză în primul ciclu procesual.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, la data de 26.01.2015, sub numărul de dosar x/2015, astfel cum a fost completată şi precizată, reclamanţii A., B. şi C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Centrul de Cultură Arcuş şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 5500 de RON lunar, începând cu data de 23.01.2012 şi până la predarea efectivă a imobilului, dată precizată ulterior ca fiind 17.09.2015, în total 198.000 de RON, cu titlu de daune-interese compensatorii pentru lipsa de folosinţă a imobilului clădire situat în Comuna Arcuş, judeţul Covasna, înscris în C.F. nr. x Arcuş cu nr. top x, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 597 din 31.03.2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Judecătoria Sfântu Gheorghe a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Centrul de Cultură Arcuş şi Ministerul Culturii.

A luat act că pârâtul va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Prin sentinţa civilă nr. 36/Fcc din 20.06.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Braşov a admis cererea petentului Centrul de Cultură Arcuş privind strămutarea judecării procesului civil şi a dispus strămutarea judecării acestei cauze, de la Tribunalul Covasna, la Tribunalul Braşov.

Prin decizia civilă nr. 305/Ap din 06.03.2019, pronunţată în dosarul civil nr. x/2015, astfel cum a fost îndreptată prin decizia civilă nr. 1157/Ap/2019 din 17.0 7.2019, pronunţată în acelaşi dosar, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a respins excepţia necompetenţei materiale a judecătoriei cu privire la soluţionarea cererii de chemare în judecată în primă instanţă, invocată de intimatul-pârât Centrul de Cultură Arcuş.

A admis apelul declarat de apelanţii-reclamanţi A., B. şi C., în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Centrul de Cultură Arcuş şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, împotriva sentinţei civile nr. 597 din 31.03.2016, pronunţate de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul nr. x/2015.

A admis apelul incident declarat de intimatul Centrul de Cultură Arcuş, în contradictoriu cu apelanţii-reclamanţi A., B. şi C. şi cu intimatul-pârât Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, împotriva aceleiaşi sentinţe civile şi, în consecinţă, a anulat sentinţa civilă nr. 597/31.03.2016, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul nr. x/2015 şi a trimis cauza, spre rejudecare, primei instanţe - Judecătoria Braşov.

Prin decizia civilă nr. 787/R din 23.10.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a respins recursul declarat de pârâtul Centrul de Cultură Arcuş, împotriva deciziei civile nr. 305/Ap din 06.03.2019, pronunţate de Tribunalul Braşov, pe care a păstrat-o.

2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Braşov.

Prin sentinţa civilă nr. 6291 din 05.07.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Judecătoria Braşov a admis acţiunea civilă formulată, completată şi precizată de reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Centrul de Cultură Arcuş şi Ministerul Culturii şi, în consecinţă:

A obligat în solidar pârâţii să le plătească reclamanţilor suma de 195.802,05 RON, cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a construcţiilor castel, capelă şi grajd, aferentă perioadei 23.01.2012-17.09.2015, conform expertizei tehnice întocmite de expert D., la data de 17.02.2017 şi completate cu răspunsul la obiecţiuni din data de 25. 09.2017.

A respins restul pretenţiilor.

A obligat în solidar pârâţii să le plătească reclamanţilor suma de 27366,56 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Braşov:

Prin decizia civilă nr. 902/AP din 05.07.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a respins apelul declarat de apelanţii-reclamanţi A., B. şi C., precum şi apelul declarat de apelanţii-pârâţi Centrul de Cultură Arcuş şi Ministerul Culturii, împotriva sentinţei civile nr. 6291 din 05.07.2021, pronunţate de Judecătoria Braşov, în dosarul nr. x/2015, având ca obiect "pretenţii", pe care a păstrat-o.

4. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă:

Prin decizia civilă nr. 293R din 10 iulie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a respins recursurile declarate de recurenţii B., A., C. şi Centrul de Cultură Arcuş împotriva deciziei civile nr. 902/AP/5 iulie 2022 pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, în dosar nr. x/2015.

A admis recursul declarat de recurentul Ministerul Culturii împotriva deciziei civile nr. 902/AP/5 iulie 2022 pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, în dosar nr. x/2015, pe care a casat-o în parte şi, rejudecând, a admis apelul formulat de apelantul Ministerul Culturii împotriva sentinţei civile nr. 6291/5 iulie 2021 pronunţate de Judecătoria Braşov, pe care a schimbat-o în parte în sensul că: a respins acţiunea formulată de reclamanţii B., A., C. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii; a păstrat celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.

5. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 293R din 10 iulie 2023 a Curţii de Apel Braşov — secţia Civilă, a declarat recurs pârâtul Centrul de Cultură Arcuş.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 01 septembrie 2023 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fişa Ecris (aflată la dosarul de recurs).

Prin rezoluţia din data de 19 septembrie 2023, s-a dispus ca, după efectuarea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., să se procedeze la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, potrivit art. 493 C. proc. civ.

Intimaţii-reclamanţi au depus întâmpinare prin care au invocat inadmisibilitatea recursului.

Prin concluziile raportului întocmit în cauză, s-a reţinut că prezenta cale de atac este formulată împotriva unei hotărâri definitive care nu este supusă recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Având a se pronunţa cu prioritate asupra excepţiei inadmisibilităţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prevederile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din acelaşi cod, sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.

Coroborând dispoziţiile legale mai sus citate, rezultă că hotărârile judecătoreşti pronunţate în recurs sunt definitive şi nu sunt supuse căii de atac a recursului.

În speţă, decizia civilă nr. 293R din 10 iulie 2023 a Curţii de Apel Braşov – secţia civilă, atacată prin prezenta cale de atac, a fost pronunţată de curtea de apel în soluţionarea recursurilor declarate de recurenţii B., A., C., Centrul de Cultură Arcuş şi Ministerul Culturii împotriva deciziei civile nr. 902/AP/5 iulie 2022 pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, în dosar nr. x/2015.

În raport de dispoziţiile legale menţionate, această decizie este o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată pe calea unui alt recurs.

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

Drept urmare, cum în speţă recursul este exercitat împotriva unei decizii definitive, pronunţate în recurs, prezenta cale de atac reprezintă un mijloc procesual nepermis de lege, ea fiind astfel inadmisibilă.

În consecinţă, pentru argumentele anterior arătate, în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul exercitat în cauză.

Raportat la soluţia ce urmează a fi pronunţată şi văzând dispoziţiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-pârât Centrul de Cultură Arcuş împotriva deciziei nr. 293R din 10 iulie 2023 a Curţii de Apel Braşov – secţia civilă, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi B., C. şi A. şi cu intimatul-pârât Ministerul Culturii.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 februarie 2024.