Motion to remedy procedural delay for failure to set urgent appellate hearing date; mootness due to subsequent scheduling
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as moot the petition against procedural delay filed by the plaintiff, effectively upholding the court's inaction as no longer constituting a violation, following the lower appellate court's subsequent scheduling of a hearing. The dispute concerned a civil action for a presidential order against the State through the Ministry of Finance, where the plaintiff alleged a breach of the right to a fair hearing within a reasonable time because the Appellate Court failed to set a hearing date within two months of registering the urgent appeal. Relying on Article 522(1) and (2)(4) of the Code of Civil Procedure, the High Court determined that the alleged procedural delay had ceased to exist because the appellate court had issued a resolution setting the first hearing date after the petition was filed, thereby eliminating the need for judicial intervention to rectify the delay.
Legislator headnote
AI generatedart. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ, art. 1000 alin. (3) din C. proc. civ, art. 522 alin. (1) din C. proc. civ, art. 522 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ; Motion to remedy procedural delay for failure to set urgent appellate hearing date; mootness due to subsequent scheduling: Petentul a susţinut, în esenţă, că este incident cazul reglementat de art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., întrucât art. 1000 alin. (3) din C. proc. civ. prevede că apelul în cauzele ce au ca obiect "ordonanţă preşedinţială" se judecă de urgenţă şi cu precădere, iar până la data formulării contestaţiei la tergiversare Curtea de Apel Bucureşti nu a stabilit un termen de judecată, deşi au trecut mai mult de două luni de la înregistrarea căii de atac, ceea ce conduce la încălcarea dreptului său la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 13 februarie 2024
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
Prin sentinţa civilă nr. 2469/10.11.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Ilfov, secţia civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârât, şi a respins cererea formulată de reclamantul A., având ca obiect "ordonanţă preşedinţială", în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Reclamantul A. a declarat apel împotriva acestei sentinţe civile, cererea de apel fiind înregistrată la data de 6 decembrie 2023 pe rolul Curtii de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă, sub nr. x/2023.
II. Contestaţia privind tergiversarea procesului.
La data de 4 februarie 2024, la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă. a fost înregistrată contestaţia privind tergiversarea procesului ce face obiectul dosarului nr. x/2023, formulată de petentul A., prin ocrotitor legal B..
Petentul a susţinut, în esenţă, că este incident cazul reglementat de art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., întrucât art. 1000 alin. (3) din C. proc. civ. prevede că apelul în cauzele ce au ca obiect "ordonanţă preşedinţială" se judecă de urgenţă şi cu precădere, iar până la data formulării contestaţiei la tergiversare Curtea de Apel Bucureşti nu a stabilit un termen de judecată, deşi au trecut mai mult de două luni de la înregistrarea căii de atac, ceea ce conduce la încălcarea dreptului său la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil.
Contestaţia privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, formulată de petentul A., prin ocrotitor legal B. a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 9 februarie 2024, sub nr. x/2023/a1.
În vederea soluţionării contestaţiei privind tergiversarea procesului, prin rezoluţia din data de 12 februarie 2024, a fost fixat termen de judecată la data de 13 februarie 2024, când Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare prin prisma rămânerii fără obiect a contestaţiei.
III. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Analizând contestaţia privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, Înalta Curte reţine următoarele:
Conform art. 522 alin. (1) din C. proc. civ., "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată."
Astfel, contestaţia privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular, destinat să înlăture întârzierile ivite pe parcursul soluţionării cauzelor civile, de natură să afecteze termenul optim şi previzibil în care un proces ar trebui finalizat prin pronunţarea unei hotărâri definitive, chiar în condiţiile în care acest termen este variabil, în raport cu circumstanţele particulare ale fiecărei pricini.
Ceea ce caracterizează această instituţie juridică este pasivitatea instanţei de judecată, care, deşi are la dispoziţie mijloacele legale pentru corijarea conduitelor procesuale necorespunzătoare ale părţilor sau ale altor participanţi la procedură, nu le aplică ori nesocoteşte ea însăşi anumite prevederi legale, care-i impun îndeplinirea unui act de procedură într-un anumit termen.
Prin urmare, acest mijloc procedural nu reprezintă o cale de atac, ci un remediu circumscris scopului adoptării unor măsuri, în condiţiile prevăzute de lege, de natură a asigura respectarea dreptului părţilor la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil.
În speţă, situaţia invocată de către petent se circumscrie ipotezei reglementate de art. 522 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ.: "când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei".
Verificând stadiul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, Înalta Curte constată că situaţia reclamată, constând în împrejurarea că instanţa de control judiciar nu a stabilit termen de judecată, nu mai este de actualitate. Astfel, prin rezoluţia de primire a dosarului din 7.12.2023 (aflată la dosarul nr. x/2023 al Curţii de Apel Bucureşti) a fost stabilit termen de judecată la data de 22.02.2024, apelantul urmând a fi citat cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac, iar intimatul cu copia motivelor de apel, urmând ca acesta să depună întâmpinare în termen de cel mult 5 zile de la comunicare.
Ca atare, cum în speţă a fost acordat primul termen de judecată în vederea soluţionării apelului, în considerarea căruia a fost iniţiat prezentul demers judiciar, Înalta Curte reţine că a încetat situaţia ce se solicita de către parte a fi înlăturată, astfel că va respinge ca rămasă fără obiect contestaţia privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, formulată de petentul A. prin ocrotitor legal B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca rămasă fără obiect, contestaţia formulată de petentul A. prin ocrotitor legal B. privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 februarie 2024.