Competence for opposition to execution fixed by the court that authorized enforcement despite change in debtor's domicile
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice ruled in favor of the debtor's position regarding jurisdiction, ordering that the court having initially authorized the forced execution remains the competent authority to resolve the subsequent enforcement opposition, thereby resolving the negative conflict of competence between two district courts. The dispute involved a company in judicial liquidation challenging the legality of enforcement acts and seeking the suspension of forced execution initiated by a court different from the one where its registered office was located, which triggered reciprocal declinations of territorial competence. The decisive legal basis was the principle of the unity of the enforcement court, derived from Article 714(1) and Article 651(1) and (3) of the Code of Civil Procedure, interpreted in light of the binding uniform interpretation established in Supreme Court Decision No. 20/2021; the Court held that the competence of the court that authorized the enforcement is fixed at that time and persists for all subsequent procedural incidents, such as oppositions to execution, regardless of the debtor's domicile or any later changes, unless specific statutory exceptions apply.
Legislator headnote
AI generatedart. 719 C. proc. civ, art. 133 alin. (2) C. proc. civ, art. 134 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 651 C. proc. civ, art. 651 alin. (3) C. proc. civ; Competence for opposition to execution fixed by the court that authorized enforcement despite change in debtor's domicile: Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Rădăuţi şi Judecătoria Vaslui şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, ambele făcând aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 C. proc. civ., prima reţinând că sediul debitorului se află în raza de competenţă a Judecătoriei Vaslui, în timp ce cea de-a doua, raportat la obiectul dosarului, a apreciat că este incident principiul unicităţii instanţei de executare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 06 februarie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 20 decembrie 2022, contestatoarea S.C. A. S.A., prin lichidator judiciar B., în contradictoriu cu intimatul C., a solicitat instanţei anularea tuturor actelor şi formelor de executare silită realizate în cadrul dosarului execuţional nr. x/2022 instrumentat de D., ca fiind nelegale.
Totodată, în temeiul prevederilor art. 719 C. proc. civ., a solicitat suspendarea executării silite declanşate în cadrul aceluiaşi dosar execuţional până la soluţionarea fondului prezentei cauze, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 926 din 05 aprilie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Rădăuţi a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., şi a reţinut că, în raport de aceste texte legale, Judecătoria Rădăuţi nu este competentă în raport cu sediul debitorului – respectiv municipiul Vaslui, judeţ Vaslui, nefiind în raza de competenţă a Judecătoriei Rădăuţi.
Primind dosarul, Judecătoria Vaslui, prin sentinţa civilă nr. 2131 din 21 decembrie 2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuţi iar, în baza art. 133 alin. (2) C. proc. civ., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Rădăuţi şi Judecătoria Vaslui. În baza art. 134 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecăţii cauzei şi înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Pentru a pronunţa soluţia de declinare a competenţei, Judecătoria Vaslui a reţinut incidenţa în speţă a aceloraşi dispoziţii legale, şi anume art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., însă a apreciat că speţei îi sunt aplicabile considerentele Decizei nr. 20/2021 pronunţate în soluţionarea recursului în interesul legii, care consacră principiul unicităţii instanţei de executare.
Astfel, constatând că încuviinţarea silită a titlului executoriu a fost dispusă de către Judecătoria Rădăuţi, prin încheierea pronunţată la data de 19 mai 2022 în dosarul nr. x/2022, a apreciat că aceleiaşi instanţe îi revine competenţa de soluţionare şi a contestaţiei la executare.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competenţă este o contestaţie la executare formulată de debitoarea A. S.A., prin care se solicită anularea tuturor actelor şi formelor de executare silită realizate în cadrul dosarului execuţional nr. x/2022 al D., precum şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare.
Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Rădăuţi şi Judecătoria Vaslui şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, ambele făcând aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 C. proc. civ., prima reţinând că sediul debitorului se află în raza de competenţă a Judecătoriei Vaslui, în timp ce cea de-a doua, raportat la obiectul dosarului, a apreciat că este incident principiul unicităţii instanţei de executare.
Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu dispoziţiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".
Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ. instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.
Astfel cum rezultă din înscrisurile dosarului de instanţă şi ale dosarului execuţional, prin încheierea nr. 765 din data de 19 mai 2022, pronunţată de Judecătoria Rădăuţi în dosarul nr. x/2022, aflată la dosarul Judecătoriei Rădăuţi, a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite formulată de petentul E. şi a fost încuviinţată executarea silită a debitoarei S.C. A. S.A.., în temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de licitaţie şi adjudecare încheiat la data de 22 februarie 2022 de către lichidatorul judiciar desemnat din cadrul B..
În acest context, se reţine că, potrivit dezlegărilor obligatorii date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."
Astfel cum reiese din paragraful 47 din Decizia menţionată, ceea ce a trebuit să lămurească instanţa supremă pe calea mecanismului recursului în interesul legii este dacă, după ce a fost încuviinţată executarea silită de către instanţa de executare, competenţa acesteia mai poate fi reevaluată în funcţie de domiciliul/sediul debitorului care a formulat contestaţia la executare, motiv pentru care această decizie este aplicabilă tuturor situaţiilor premisă existente în cadrul cererilor privind incidente apărute în cursul executării silite, iar nu doar situaţiilor în care există pluralitate de debitori.
Aşadar, aplicând pentru identitate de raţionament statuările din decizia nr. 20/2001 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi în speţa de faţă, se reţine că în ceea ce priveşte contestaţia la executare, competenţa instanţei de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviinţare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanţei de executare cu cereri sau incidente ulterioare circumscrise fazei executării silite, precum contestaţia la executare, cererea de suspendare a executării silite sau cererea de întoarcere a executării silite.
Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Rădăuţi, nefiind incidentă o ipoteză de excepţie, în sensul art. 651 alin. (3) teza finală din C. proc. civ., care să justifice determinarea competenţei în speţă în raport cu alte criterii, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită, ca instanţă de executare.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Rădăuţi este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuţi.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 06 februarie 2024.