Extraordinary appeal inadmissible against final decision of prior appeal: illegality of remedy in civil procedure
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's extraordinary appeal as inadmissible, leaving the Court of Appeal's decision of 14 December 2022—which had itself dismissed a prior appeal against a revocation ruling—in force. The dispute concerned a claim to annul a property title issued by a local land fund committee, a request that was previously rejected in first and second instance and subsequently denied upon a request for revocation; the appellant then attempted to challenge the Court of Appeal’s procedural dismissal of a subsequent appeal regarding that revocation decision. The decisive legal basis was the principle of legality of judicial remedies (Article 457(1) of the Code of Civil Procedure), under which appeals may only be filed against non-final judgments; because the decision attacked was rendered by a court of appeal in the resolution of a prior appeal and thus constituted a final judgment, the appellant’s attempt to file a second layer of appeal constituted an impermissible "appeal against an appeal," rendering the current recourse inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 pct. 1 C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Extraordinary appeal inadmissible against final decision of prior appeal: illegality of remedy in civil procedure: Prin cererea de revizuire, revizuentul A. a criticat decizia nr. 1866/2019 a Tribunalului Iaşi, invocând dispoziţiile art. 509 pct. 1 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2024
Asupra cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului:
1. Obiectul cauzei:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hârlău, sub dosar nr. x/2015, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele B., Comisia locală de fond funciar Scobinţi şi Comisia judeţeană de fond funciar Iaşi, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea titlului de proprietate nr. x/26.06.1995 emis de Comisia judeţeană Iaşi.
2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Hârlău:
Prin sentinţa civilă nr. 387 din 22.02.2018, Judecătoria Hârlău a respins acţiunea civilă formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele B., Comisia locală de fond funciar Scobinţi şi Comisia judeţeană de fond funciar Iaşi, ca neîntemeiată.
3. Decizia pronunţată de Tribunalul Iaşi:
Prin decizia nr. 1866 din 25 iunie 2019, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de A..
Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire.
Cererea de revizuire:
Prin decizia nr. 909 din 24 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Iaşi a fost declinată în favoarea Tribunalului Iaşi competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1866 din 25 iunie 2019 pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. x/2015, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi sub dosar nr. x/2022.
Prin cererea de revizuire, revizuentul A. a criticat decizia nr. 1866/2019 a Tribunalului Iaşi, invocând dispoziţiile art. 509 pct. 1 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 1821 din 11 iulie 2021, Tribunalul Iaşi a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. şi a păstrat decizia civilă nr. 1866 din 25 iunie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2015 de Tribunalului Iaşi.
Împotriva deciziei civile nr. 1821 din 11 iulie 2021 a Tribunalului Iaşi a declarat recurs revizuentul A..
Prin decizia civilă nr. 655 din 14 decembrie 2022, Curtea de Apel Iaşi a admis excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, şi a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 1821 din 11 iulie 2022 pronunţată de Tribunalul Iaşi.
4. Calea de atac exercitată în cauză:
Împotriva deciziei civile nr. 655 din 14 decembrie 2022 a Curţii de Apel Iaşi, reclamantul A. a declarat recurs.
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 15 februarie 2023 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 5, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie.
Prin rezoluţia din 16 februarie 2023 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
5. Apărările formulate în cauză:
Recursul a fost comunicat intimaţilor la 1 - 2 martie 2023, conform dovezilor de la filele x – 22, însă aceştia nu au formulat întâmpinare.
6. Procedura de filtru:
În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 1 noiembrie 2023, dispunându-se comunicarea acestuia către părţile din cauză.
Raportul a fost comunicat părţilor la 9 -14 noiembrie 2023.
Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la 16 ianuarie 2024, în complet de filtru, fără citarea părţilor.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Examinând recursul în raport de excepţia inadmisibilităţii, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului."
Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul cauzei."
În cauză, recurentul A. supune căii extraordinare de atac a recursului o decizie prin care a fost soluţionată o altă cerere de recurs, în sensul respingerii recursului ca inadmisibil – hotărâre care, potrivit dispoziţiilor legale anterior menţionate, este definitivă.
Drept urmare, cum în speţă, calea de atac a recursului este exercitată împotriva unei decizii definitive (pronunţate în soluţionarea unui alt recurs), prezenta cale de atac apare ca fiind inadmisibilă, fiind un recurs la recurs.
Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o "hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta."
Revine, aşadar, persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă şi de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit şi a căilor de atac.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă prin lege cenzurii acestei căi de atac, având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 655 din 14 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi – secţia civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2024.