Nullity of cassation appeal for failure to articulate grounds of illegality in dispute over rejection of European Union funding project

Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, la data de 28 decembrie 2020, sub nr. x/2020, Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgu Secuiesc, prin Primar, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Fonduri Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce va fi pronunţată, să se dispună obligarea pârâtului la executarea prin echivalent şi la plata unor despăgubiri în valoare de 12.717.952,76 mii RON inclusiv TVA, şi de 10.361,614 mii RON inclusiv TVA, precum şi la plata dobânzii legale aferente de la data introducerii acţiunii şi până la plata efectivă, precum şi la actualizarea cu rata inflaţiei la data plăţii, ambele fiind destinate să acopere beneficiul nerealizat de către reclamantă, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 925 din 4 iunie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgu Secuiesc, prin primar, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Fonduri Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, ca neîntemeiată.

3. Hotărârea instanţei de apel

Prin decizia civilă nr. 2008A din 28 decembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins apelul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgu Secuiesc, prin primar, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Fonduri Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, ca nefondat.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 2008A din 28 decembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgu Secuiesc, solicitând admiterea căii extraordinare de atac şi modificarea deciziei recurate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată. Aceasta a invocat incidenţa motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.

După o prezentare detaliată a situaţiei de fapt, recurenta a arătat că a existat un litigiu anterior în care s-a reţinut că a respectat prevederile din Ghidul Solicitantului – Condiţii specifice şi că declararea proiectului, ca neconform administrativ, nu are temei legal.

Instanţa, în prezenta cauză, a reţinut, în mod corect, că prejudiciul este consecinţa unei răspunderi delictuale care se antrenează ori de câte ori se cauzează o pagubă altei persoane în afara unei legături contractuale.

Recurenta a susţinut că a fost vătămată grav, prin respingerea proiectului, din cauza neclarităţii Ghidului şi a evaluării arbitrare. Proiectul a fost bine elaborat, cu obiective reale şi ar fi fost benefic întregii comunităţi. Valoarea totală a proiectului a fost de 12.717.952,76 mii RON inclusiv TVA, valoarea construcţiilor şi montajului fiind de 10.361,614 mii RON inclusiv TVA.

Prin urmare, sunt incidente dispoziţiile art. 1530 din C. civ. care consacră principiul reparării în natură a prejudiciului şi potrivit cu care cel prejudiciat poate opta pentru plata unor despăgubiri băneşti, numite daune interese, dacă executarea în natură nu mai este posibilă sau nu mai prezintă interes.

A apreciat că instanţa a încălcat principiul rolului activ în aflarea adevărului potrivit cu care judecătorul trebuie să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală, să stabilească corect faptele şi să aplice corect legea.

În consecinţă, a solicitat admiterea cererii de recurs formulate împotriva deciziei civile nr. 2008A din data de 28 decembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, reţinerea cauzei, spre rejudecare, şi modificarea sentinţei recurate în sensul admiterii acţiunii.

5. Apărări formulate

Prin întâmpinarea formulată în termen procedural, intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Fonduri Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, a invocat excepţia nulităţii căii extraordinare de atac, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Examinând decizia recurată, din perspectiva excepţiei nulităţii invocate de intimat, prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele.

Recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulţumită numai pentru motive de nelegalitate şi în condiţiile prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea. Prezentele dispoziţii se aplică şi în cazul în care recurentul locuieşte în străinătate; b) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul intimatului; c) indicarea hotărârii care se atacă; d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; e) semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic. (3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".

Art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar alin. (2) al aceluiaşi articol dispune că "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că cerinţa motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate faţă de soluţia şi motivele cuprinse în hotărârea recurată, nefiind suficientă menţiunea potrivit căreia hotărârea recurată este netemeinică şi nelegală.

Cererea de recurs trebuie să conţină critici pertinente şi, în acelaşi timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea atacată pentru ca instanţa învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar efectiv.

Prin urmare, instanţa de recurs nu poate examina decât susţinerile ce reprezintă veritabile critici de nelegalitate la adresa hotărârii pronunţate în apel care să permită încadrarea acestora într-unul dintre motivele de recurs strict şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din actul normativ menţionat, normă de ordine publică.

În primul rând, în cauza pendinte, se constată că se invocă două motive de casare, care ar afecta, în opinia recurentului, validitatea deciziei recurate. Astfel, acesta menţionează, la temeiul de drept, dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., însă nu dezvoltă niciun argument care să justifice incidenţa acestor motive de casare.

În cuprinsul cererii de recurs, nu se fac referiri la soluţia respingerii apelului şi nu se arată care sunt, în concret, motivele de nelegalitate ale deciziei recurate, deşi se invocă formal o încălcare a principiului rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului şi a unor dispoziţii de drept material care reglementează răspunderea civilă delictuală.

Recurentul reia criticile formulate prin motivele de apel referitoare la raporturile dintre părţi, la dispoziţiile legale care reglementează răspunderea civilă delictuală şi la prejudiciul pe care îl pretinde. Or, prin decizia atacată s-a răspuns deja acestor critici, potrivit considerentelor pe larg dezvoltate de către instanţa de apel în conturarea soluţiei adoptate.

Deşi nu se prevede, în mod expres, este fără dubiu că, pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze conduita instanţei de apel şi argumentele legale reţinute de aceasta în justificarea soluţiei pronunţate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs cu privire la modalitatea de interpretare şi aplicare a normelor de drept procedural şi material în cauza dedusă judecăţii. Or, criticile formulate de reclamantă vizează alte împrejurări, care nu pot fi încadrate în aceste motive de nelegalitate.

Prin urmare, deşi a invocat cele două motivele de casare, recurentul nu arată care ar fi argumentele pentru care, în opinia sa, decizia instanţei de apel nu este conformă legii, sub acest aspect.

În al doilea rând, procedând la analizarea argumentelor invocate, Înalta Curte reţine că nu este posibilă încadrarea acestora nici în celelalte motive de recurs, strict şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din actul normativ menţionat.

Din analiza motivelor de recurs, rezultă că recurentul este nemulţumit de împrejurarea că proiectul pe care l-a depus pentru obţinerea de fonduri europene a fost respins. Nu există niciun argument care să vizeze modalitatea de aplicare a normelor juridice de drept procedural sau material de către Curtea de Apel Bucureşti, a cărei hotărâre este recurată.

Instanţele de fond au apreciat, în esenţă, că nu există certitudinea că reclamanta ar fi câştigat proiectul, astfel că nu a dovedit existenţa prejudiciului. Or, recursul nu cuprinde nicio critică în acest sens.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept, iar când criticile formulate nu se raportează punctual, la conţinutul deciziei supusă acestei căi extraordinare de atac, această situaţie atrage nulitatea recursului, întrucât aspectele invocate sunt străine problemelor rezolvate prin hotărârea instanţei de apel.

Prin urmare, argumentele expuse nu se încadrează nici în cele două motive de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., invocate de recurent, şi nici în celelalte motive de casare reglementate de legiuitor.

În consecinţă, reţinând că recurentul nu a prezentat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, constatând că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condiţiile art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgu Secuiesc împotriva deciziei civile nr. 2008 A din 28 decembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 14 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.