Cassation of property accession claim annulled for failure to substantiate specific grounds of illegality

Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2024

Asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti la data de 07 septembrie 2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Primăria Sectorului 5 prin primar, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate dreptul de proprietate prin accesiune imobiliară artificială asupra construcţiei – casă formată din parter şi 2E+M, construită de către reclamant pe terenul proprietatea sa, situat în Bucureşti, str. x.

Prin sentinţa civilă nr. 1329/22 februarie 2017, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată la data de 23 martie 2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sub dosar nr. x/2017.

2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă, în primul ciclu procesual:

Prin sentinţa civilă nr. 620 din 03 mai 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria Sectorului 5 Bucureşti şi a respins acţiunea formulată ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

3. Decizia pronunţată în apel, în primul ciclu procesual:

Prin decizia civilă nr. 974A din 21 septembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV-a civilă a admis apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 620 din 03 mai 2017, a anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a IV-a civilă la data de 02 noiembrie 2018, sub nr. x/2017*.

4. Hotărârea pronunţată în primă instanţă, în rejudecare:

Prin sentinţa civilă nr. 1927 din 18 septembrie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată.

5. Decizia pronunţată în apel

Prin decizia civilă nr. 1819A din 15 februarie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1927 din 18 septembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

6. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

Împotriva deciziei 1819A din 15 februarie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a declarat recurs reclamantul A..

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a expus situaţia de fapt şi a arătat că prin sentinţa civilă 1927 din 18 septembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, cererea de chemare în judecată a fost respinsă cu motivarea incidenţei în cauză a deciziei nr. 13/2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii. Arată că această motivare nu a fost pusă în discuţia părţilor înainte de pronunţare, fiind invocată de instanţa de fond direct în sentinţă. Cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată când, în realitate, ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă, excepţie care, în mod obligatoriu, trebuia pusă în discuţia părţilor, fiind încălcat dreptul la apărare. Din acest motiv, nu a putut invoca la fond excepţia de neconstituţionalitate a deciziei nr. 13/2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Arată că prin apelul formulat în cauză a criticat sentinţa pronunţată întrucât instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată pe texte de lege ce nu sunt aplicabile în cauză, în condiţiile în care prin cererea de chemare în judecată a solicitat constatarea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară, în baza art. 567, 577, 578, 579 din C. civ. şi nu intabularea construcţiei în temeiul art. 580 din C. civ.

În faza apelului a invocat excepţia de neconstituţionalitate a deciziei nr. 13 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe care şi-a întemeiat instanţa de fond soluţia de respingere a acţiunii. În cadrul excepţiei de neconstituţionalitate a invocat încălcarea principiului ierarhizării legilor, stabilit de Constituţia României la art. 15, 73, 76, 77, 79 şi 124, încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, stabilit de art. 1, pct. 4,5 din Constituţia României, precum şi încălcarea principiului previzibilităţii legii, încălcând art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi principiul neretroactivităţii legii.

Consideră a fi incidente în cauză cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., întrucât s-au încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, prin pronunţarea instanţei de fond direct prin hotărâre pe chestiuni care nu au fost puse în discuţie înainte de închiderea dezbaterilor, cu motive contradictorii şi străine de natura cauzei, cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, la care instanţa de apel a achiesat şi le-a însuşit prin respingerea apelului formulat.

În drept, au fost indicate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

7. Apărările părţilor:

Intimata-pârâtă Primăria Sectorului 5 Bucureşti nu a depus întâmpinare.

6. Procedura de filtru:

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 1 noiembrie 2023, dispunându-se comunicarea acestuia către părţile din cauză.

Raportul a fost comunicat părţilor la 8 - 9 noiembrie 2023.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la 16 ianuarie 2024, în complet de filtru, fără citarea părţilor.

În ceea ce priveşte timbrajul cererii de recurs, se reţine că recurentul-reclamant a fost citat cu menţiunea achitării unei taxe de timbru în cuantum de 3.921 RON.

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea a formulat cerere de reexaminare – respinsă de completul imediat următor prin încheierea din 27 aprilie 2023 (comunicată la 23/24 mai 2023 – dovezi filele x).

Recurentul-reclamant a formulat cerere de ajutor public judiciar – respinsă prin încheierea din 18 mai 2023 (comunicată la 9 iunie 2023 – dovezi filele x).

La 16 ianuarie 2024, înainte de deschiderea şedinţei completului de filtru din camera de consiliu, la dosar a fost depusă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul indicat de instanţă.

Nefiind chestiuni prealabile de soluţionat, instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii recursului, invocată din oficiu.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Aspectele evidenţiate în cererea de recurs, astfel cum au fost formulate, nu conţin precizări care să reprezinte o argumentare în drept a unei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Criticile vizează simple nemulţumiri ale părţii faţă de soluţiile pronunţate de instanţele de fond, recurentul-reclamant criticând sentinţa pronunţată de tribunal, arătând că instanţa şi-a întemeiat soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată pe texte de lege ce nu sunt aplicabile în cauză.

Deşi a indicat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., în cuprinsul memoriului de recurs nu se prezintă critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. Criticile formulate vizează în realitate situaţia de fapt şi soluţia pronunţată de prima instanţă, nemulţumirea părţii fiind dată de faptul că, prin respingerea apelului formulat, instanţa de apel a achiesat şi şi-a însuşit sentinţa tribunalului.

Un asemenea demers al recurentului-reclamant, în forma în care a înţeles să prezinte şi să dezvolte criticile inserate în cuprinsul recursului, apare ca fiind incompatibil cu natura juridică a căii extraordinare de atac exercitate, în cadrul căreia pot fi supuse judecăţii numai aspecte de nelegalitate ale hotărârii atacate.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat. Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, în condiţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1819A din 15 decembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2024.