Civil damages for pretrial detention conditions: annulment of appeal for failure to frame arguments within statutory illegality grounds

Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2024

Asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 23 august 2017 pe rolul Tribunalului Bihor, secţia I civilă, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Statul Român la plata sumei de 50.000 euro, reprezentând daune morale.

În motivarea cererii, reclamantul a invocat încălcarea prevederilor art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, arătând că în perioada executării arestului preventiv a fost deţinut în condiţii necorespunzătoare, fiindu-i pusă în pericol starea de sănătate.

La termenele de judecată din 21 mai 2018, respectiv din 26 iunie 2018, reclamantul a precizat că înţelege să-şi reducă cuantumul pretenţiilor la suma de 10.000 euro şi că înţelege să renunţe la judecata pricinii în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Statul Român, arătând în mod expres că doreşte continuarea judecării cererii doar în contradictoriu cu pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

La termenul din 15 octombrie 2018, Tribunalul Bihor a apreciat că se impune a fi citat, în calitate de pârât, şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice cu o copie a cererii de chemare în judecată.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal:

Prin sentinţa civilă nr. 7/C din 4 februarie 2020, Tribunalul Bihor a respins excepţia netimbrării cererii, ca neîntemeiată.

A respins excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Statul Român şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

A respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

În temeiul art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013, a stabilit că sumele reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, iar onorariul cuvenit avocatului desemnat din oficiu, în cuantum de 857 RON, se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel:

Prin decizia civilă nr. 759/A din 21 octombrie 2020, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamantul A. şi de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, împotriva sentinţei civile nr. 7/C din 4 februarie 2020 pronunţată de Tribunalul Bihor.

A respins, ca nefondat, apelul incident introdus de pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor împotriva aceleiaşi sentinţe.

4. Decizia pronunţată în recurs:

Prin decizia nr. 2123 din 20 octombrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă, a fost admis recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 759/A din 21 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia I civilă.

A fost casată decizia recurată şi a fost trimisă cauza, spre rejudecare, aceleiaşi curţi de apel.

A fost respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor, reprezentat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca, prin Administraţia Finanţelor Publice Bihor, împotriva aceleiaşi decizii.

5. Rejudecare apel – decizia pronunţată de instanţa de apel:

Prin decizia civilă nr. 1893/A din 29 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 7/C din 4 februarie 2020 pronunţată de Tribunalul Bihor.

6. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 1893/A din 29 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia I civilă, reclamantul A. a declarat recurs.

În cuprinsul cererii de recurs succint redactată, reclamantul A. a arătat că solicită casarea în totalitate a hotărârii recurate.

Prin decizia de casare pronunţată în ciclul procesual anterior, Înalta Curte a dispus ca instanţa de apel să valorifice zilele executate în condiţii necorespunzătoare.

Din decizia nr. 53 din 11 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia I penală în dosarul nr. x/2022, raportat la sentinţa penală nr. 1584 din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Giurgiu pronunţată în dosarul nr. x/2019 rezultă executarea unei perioade de 5 ani la zi, iar din adresele emise de instituţiile statului rezultă că s-ar fi procedat la scăderea unui număr de 82-92 zile compensatorii.

În realitate, instanţa de apel nu a avut în vedere aspectele trasate prin decizia de casare pronunţată de instanţa supremă.

7. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă la 3 mai 2023 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 5.

Prin rezoluţia din 23 mai 2023, s-a dispus comunicarea recursului către intimaţi, cu menţiunea că au obligaţia de a depune întâmpinare la recursul părţii adverse în termen de 30 de zile de la comunicare.

8. Apărările părţilor:

Intimata-pârâtă Administraţia Naţională a Penitenciarelor a depus la dosar întâmpinare, comunicată, invocând excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare, precizând că în cuprinsul acesteia se face referire la situaţia judiciară penală care este irelevantă în cauza civilă, iar despăgubirile morale solicitate vizează starea de sănătate afectată de durata executării pedepsei, astfel încât se impune admiterea recursului.

Intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor a depus întâmpinare, comunicată, invocând, de asemenea, excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Intimata-pârâtă Administraţia Naţională a Penitenciarelor a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor, solicitând anularea cererii de recurs, iar în subsidiar, respingerea recursului, pentru considerentele dezvoltate în cuprinsul ambelor întâmpinări.

9. Procedura de filtru:

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 15 noiembrie 2023, dispunându-se comunicarea acestuia către părţile din cauză.

Raportul a fost comunicat părţilor la 27 noiembrie – 15 decembrie 2023.

Intimata-pârâtă Administraţia Naţională a Penitenciarelor a depus punct de vedere la raport, solicitând anularea recursului pentru nemotivare.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la 16 ianuarie 2024, în complet de filtru, fără citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Aspectele evidenţiate în cererea de recurs, astfel cum au fost formulate, nu conţin precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În cuprinsul cererii de recurs succint redactată, reclamantul A. a solicitat casarea în totalitate a hotărârii recurate, arătând că instanţa de apel nu a avut în vedere aspectele trasate prin decizia de casare pronunţată de Înalta Curte în etapa procesuală anterioară.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea atacată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat. Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei, fiind necesară o argumentare motivată a criticii în drept de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

Formularea unei cereri lipsite de o pretenţie concretă care să poată fi dedusă judecăţii şi în raport de care instanţa să se poată pronunţa, limitată la invocarea faptului că nu a fost respectată decizia de casare, fără a evidenţia care anume dispoziţii ale instanţei de recurs nu au fost respectate şi fără o argumentare a incidenţei unui anumit motiv de casare, cerere privată de elementele de fapt şi de drept necesare şi esenţiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate fi reţinută ca fiind o motivare a căii de atac în sensul prevăzut de lege. Motivarea recursului înseamnă expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege.

Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, în condiţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1893/A din 29 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2024.