Territorial jurisdiction for minor's residence: actual residence prevails over prior court-ordered domicile in conflict of competence

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2024

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Rupea sub nr. x/2023 din data de 19.01.2023, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanţei să dispună ca autoritatea părintească asupra minorilor C. şi D. să fie exercitată de către mamă, să fie stabilit domiciliul celor doi minori la mamă, iar pârâtul să fie obligat la plata unei pensii de întreţinere în favoarea celor doi minori până la împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv până la finalizarea studiilor, în cuantum de 1/3 din venitul net realizat, dar nu mai puţin de 1/3 din salariul minim pe economie.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 260-263, art. 397, art. 402, art/499 alin. (1) şi (3) coroborat cu art. 505, art. 507, art. 524, art. 527-533 C. civ., Legea 272/2004 (art. 1, 2, 30-33, 36, 44, 47-48), Constituţia României (art. 25, 26, 30), CEDO (art. 8, art. 10).

Pârâtul a formulat întâmpinare, invocând excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Rupea, întrucât domiciliul minorilor este în jud. Arad, astfel cum s-a stabilit prin sentinţa civilă nr. 5186/2018 pronunţată de Judecătoria Arad, respectiv sentinţa civilă nr. 1639/2021 pronunţată de Judecătoria Arad definitivă prin decizia civilă nr. 650/2021 a Tribunalului Arad, prin care s-a stabilit locuinţa celor doi copii minori C. şi D., la pârât.

II. Hotărârile pronunţate de instanţele aflate în conflict

1. Prin sentinţa civilă nr. 794/2023 din 08 iunie 2023, Judecătoria Rupea a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare, prin raportare la domiciliul minorilor, stabilit prin sentinţa civilă nr. 5186/2018 pronunţată de Judecătoria Arad, respectiv sentinţa civilă nr. 1639/2021 pronunţată de Judecătoria Arad definitivă prin decizia civilă nr. 650/2021 a Tribunalului Arad, dispunând declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ., precum şi că din această perspectivă este relevantă locuinţa minorilor la data introducerii cererii de chemare în judecată.

A mai reţinut instanţa că împrejurarea potrivit căreia, pe parcursul procedurilor judiciare, domiciliul celor doi minori a fost schimbat pe cale de ordonanţă preşedinţială (prin încheierea nr. 1716/21.04.2023 pronunţată în dosar nr. x/2023 de către Judecătoria Arad) la domiciliul mamei, respectiv în loc. Racoş aflată în raza de competenţă a Judecătoriei Rupea, nu are nicio relevanţă juridică, întrucât competenţa se stabileşte în raport de domiciliul de la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, concluzie ce se desprinde din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 107 alin. (2) C. proc. civ.

2. Învestită prin declinare, Judecătoria Arad, prin sentinţa civilă nr. 3.521 din 16 octombrie 2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rupea, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

În motivare, această instanţă a reţinut că instanţa de trimitere şi-a cantonat consideraţiile declinatorii strict în ipoteza normativă descrisă de art. 114 alin. (1) C. proc. civ., fără a examina dacă există şi alte norme incidente interpretării noţiunii de domiciliu şi reşedinţă ale copiilor, relevante fiind în acest sens dispoziţiile art. 91 alin. (2) şi (3), art. 92 alin. (1) şi (2) şi art. 106 alin. (1) C. civ.

A reţinut că tocmai acestea din urmă dispoziţii permit interpretarea corectă a noţiunii de domiciliu şi de reşedinţă consemnate de art. 114 alin. (1) C. proc. civ., atât din perspectiva determinării locuinţei statornice a copiilor la data procesului, cât şi din perspectiva cunoaşterii de către pârât a locuinţei lor actuale aflate la mamă.

Ca atare, având în vedere durata de aproape un an de zile în care copiii locuiesc împreună cu mama în comuna Racoş, judeţul Braşov, fiind înscrişi la şcoală, instanţa a apreciat că locuinţa statornică a copiilor se află în circumscripţia Judecătoriei Rupea

III. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentului demers judiciar îl constituie cererea reclamantei A., formulate în contradictoriu cu pârâtul B., prin care a solicitat instanţei să se dispună ca autoritatea părintească asupra minorilor C. şi D. să fie exercitată de către mamă, să fie stabilit domiciliul celor doi minori la mamă, iar pârâtul să fie obligat la plata unei pensii de întreţinere în favoarea celor doi minori până la împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv până la finalizarea studiilor, în cuantum de 1/3 din venitul net realizat, dar nu mai puţin de 1/3 din salariul minim pe economie.

Înalta Curte reţine incidenţa, în cauză, a dispoziţiilor art. 106 alin. (1) C. civ., care prevăd că ocrotirea minorului se realizează prin părinţi, precum şi pe cele ale art. 107 din acelaşi cod, care dispun în sensul că: "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii".

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum şi reglementărilor speciale în vigoare".

Totodată, art. 114 C. proc. civ. prevede că: "Cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

În speţă, instanţele în conflict au considerat, în mod corect, că sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, derogatorie de la norma generală cuprinsă în art. 107 alin. (1) din acelaşi Cod, conform căreia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Cu toate acestea, conflictul negativ de competenţă intervenit a fost determinat de interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite" la data introducerii cererii iniţiale de către instanţele ce şi-au declinat reciproc competenţa teritorială.

Potrivit art. 496 alin. (1)-(4) C. civ., "(1) Copilul minor locuieşte la părinţii săi. (2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului. (3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuinţa copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege."

Noţiunea de domiciliu sau reşedinţă a persoanei ocrotite este prevăzută de C. civ. pentru diferitele situaţii ce interesează obiectul cererilor adresate instanţei de tutelă şi de familie.

Pentru locuinţa copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reşedinţa părinţilor săi, fie al amândurora, dacă minorul locuieşte cu ambii (art. 496 alin. (1) C. civ.), fie al părintelui la care i s-a stabilit locuinţa prin acordul părinţilor sau de către instanţa de tutelă şi familie, prin hotărâre judecătorească.

În situaţia de faţă, prin sentinţa civilă nr. 1639/01.04.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia nr. 650/27.09.2021 a Tribunalului Arad, locuinţa minorilor a fost stabilită la domiciliul tatălui, din sat Sînmartin, jud. Arad.

Înalta Curte reţine însă că, deşi domiciliul minorilor a fost stabilit, prin această hotărâre judecătorească la tată, în prezent aceştia locuiesc cu mama lor, iar prin sentinţa civilă nr. 1716/21.04.2023 a Judecătoriei Arad, s-a stabilit, pe calea ordonanţei preşedinţiale, în mod provizoriu, ca locuinţa minorilor să fie la mamă.

În atare condiţii, în soluţionarea regulatorului de competenţă dedus judecăţii, în raport cu hotărârea judecătorească pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Arad, se reţine că minorii locuiau la data sesizării instanţei împreună cu mama lor, la domiciliul acesteia din com. Racoş, jud. Braşov.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rupea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rupea.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 31 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.