Jurisdiction for judicial interdiction: Competence fixed by domicile at filing despite subsequent change of residence

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată:

I. Obiectul cererii:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila, secţia civilă sub nr. x/2022 la data de 12 iulie 2022, petenta A. a solicitat punerea sub interdicţie (ocrotire) a fratelui său, intimatul B., şi numirea acesteia în calitate de tutore al intimatului.

Cererea nu a fost motivată în drept.

II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 3800/2023 din 19 iulie 2023, Judecătoria Brăila, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, secţia civilă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă învestită cu soluţionarea litigiului a aplicat dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

De asemenea, a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 936 din C. proc. civ., potrivit cărora cererea de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale cu privire la o persoană se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.

Astfel, constatând că intimatul are domiciliul în mun. Constanţa, a apreciat că instanţa căreia îi aparţine competenţa de soluţionare a prezentei cauze este Judecătoria Constanţa.

2.2 Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Constanţa, secţia civilă a pronunţat sentinţa nr. 11403 din 28 noiembrie 2023, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila, secţia civilă.

Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

În motivare s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 936 C. proc. civ., precum şi cele ale dispoziţiilor art. 114 alin. (1) din acelaşi Cod.

Totodată, s-a reţinut că pe parcursul judecăţii a intrat în vigoarea Legea nr. 140 din 17 mai 2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 500 din 20 mai 2022 (în vigoare din data de 18 august 2022), articolul 936 C. proc. civ. (redat de Judecătoria Brăila) având un conţinut identic sub aspectul instanţei căreia îi revine competenţa de soluţionare a cauzei.

Însă, separat de incidenţa acestor prevederi legale, a reţinut şi cele reglementate prin art. 107 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul.

Astfel, instanţa a notat că la momentul sesizării Judecătoriei Brăila, în data de 12.07.2022, intimatul B. avea domiciliul în sat Chişcani, comuna Chişcani, jud. Brăila, iar schimbarea domiciliului a avut loc pe parcursul procesului, începând cu data de 22.05.2023 (copie CI – dosar Judecătoria Brăila), când intimatul şi-a stabilit domiciliul în municipiul Constanţa.

Drept urmare, a apreciat că determinarea instanţei competente să soluţioneze cererea de instituire a unei măsuri de ocrotire se realizează prin raportare la data introducerii cererii de chemare în judecată, iar nu ulterior, chiar dacă pe parcursul procesului apar modificări referitoare la domiciliul pârâtului, fiind astfel competentă să judece prezenta cerere Judecătoria Brăila, secţia civilă.

III. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cererii deduse judecăţii îl constituie solicitarea petentei A. de punere sub interdicţie a fratelui său, intimatul B., şi numirea acesteia în calitate de tutore al intimatului.

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Brăila şi Judecătoria Constanţa şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, făcând aplicarea aceloraşi dispoziţii legale, respectiv art. 936 şi art. 114 alin. (1) C. proc. civ., însă Judecătoria Constanţa a reţinut şi incidenţa prevederilor art. 107 alin. (2) C. proc. civ.

Se reţine că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, prezenta cauză se referă la instituţia tutelei, reglementată de Titlul al III-lea din C. civ., intitulat "Ocrotirea persoanei fizice".

Art. 107 alin. (1) C. proc. civ. prevede că procedurile privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare "instanţă de tutelă".

Potrivit dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ.: "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

În conformitate cu prevederile legale enunţate, competenţa de soluţionare a cauzei revine judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, competenţa exclusivă reglementată de dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. având caracter de ordine publică.

Totodată, dispoziţiile art. 936 C. proc. civ. instituie o normă specială de competenţă teritorială absolută în materia punerii sub interdicţie, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că priveşte capacitatea persoanei fizice. Astfel, competenţa de soluţionare a cererii de punere sub interdicţie a unei persoanei aparţine numai instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.

Chestiunea de drept care a generat ivirea prezentului conflict de competenţă priveşte interpretarea diferită pe care instanţele de judecată aflate în conflict au dat-o articolelor de lege incidente în ceea ce priveşte determinarea instanţei competente, prin raportare la domiciliul părţii la data sesizării instanţei de judecată.

Noţiunea de domiciliu este definită de dispoziţiile art. 87 din C. civ. potrivit căruia: "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".

Reiese că domiciliul intimatului este cel care figurează în cuprinsul buletinului de identitate, loc în care aceasta a şi locuit efectiv la data sesizării instanţei, astfel cum rezultă din înscrisurile dosarului.

Conform copiei actului de identitate al intimatului, aflată la dosarul Judecătoriei Brăila, intimatul avea domiciliul, la data sesizării instanţei, 12.07.2022, în jud. Brăila, com. Chişcani, sat Chişcani, pe raza teritorială a Judecătoriei Brăila. Schimbarea domiciliului a avut loc pe parcursul procesului, începând cu data de 25.05.2023 (copie CI, dosar Judecătoria Brăila), când intimatul şi-a stabilit domiciliul în municipiul Constanţa.

Determinarea instanţei competente să soluţioneze cererea dedusă judecaţii trebuie făcută prin raportare la data formulării acţiunii, respectiv 12 iulie 2022, iar nu ulterior, chiar dacă intervin modificări în ceea ce priveşte domiciliul părţilor în cauză, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că: "Instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul".

Prin urmare, prevederile art. 936 C. proc. civ. coroborate cu cele ale alin. (2) al art. 107 din acelaşi cod reglementează expres momentul determinării instanţei competente, respectiv acela al sesizării instanţei, astfel că, în situaţia de faţă, sunt nerelevante orice schimbări ulterioare referitoare la domiciliul intimatului.

Ca atare, din interpretarea dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ., schimbarea domiciliului intimatului, domiciliu care a atras competenţa unei anumite instanţe, cum este în cazul de faţă, nu poate determina declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se află noul domiciliu/noua reşedinţă a acestuia, astfel că schimbarea ulterioară a reşedinţei sau a domiciliului nu poate avea efecte decât asupra locului citării părţii, conform dispoziţiilor art. 172 C. proc. civ., instanţa iniţial învestită rămânând competentă să soluţioneze cauza.

Pentru argumentele mai sus arătate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila, ca instanţă în raza căreia se afla, la data sesizării instanţei, domiciliul persoanei a cărei punere sub interdicţie se solicită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila – secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 31 ianuarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.