Inadmissibility of revision against a filtering panel decision due to lack of appealability under Art. 493(5) CPC

Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2024

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin decizia nr. 12 din 13 ianuarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a constatat perimată contestaţia în anulare declarată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 99 din 05 martie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimaţii B., C., D., Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 a comunei Copălău, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Botoşani, E., F., G., H., I., J., K., H., L. şi M..

2. Decizia pronunţată în recurs

Prin decizia nr. 585 din 17 martie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca tardiv, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 12 din 13 ianuarie 2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 31 mai 2022, sub nr. x/2022, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 585 din 17 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, prin care a solicitat anularea deciziei atacate, cu consecinţa judecării recursului declarat în cauză.

3. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin decizia nr. 2069 din 01 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 585 din 17 martie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 06 decembrie 2022, sub nr. x/2022, revizuentul A. a formulat revizuire împotriva deciziei nr. 2069 din 01 noiembrie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022, prin care a solicitat schimbarea deciziei atacate.

5. Motivele cererii de revizuire

Revizuentul a arătat că în mod greşit persoanele responsabile din Primăria comunei Copălău au arătat că a fost pus în posesie prin sentinţa nr. 1238 din 18 noiembrie 1991, pronunţată de Judecătoria Botoşani, când, în realitate, a solicitat să fie pus în posesie potrivit sentinţei nr. 3998 din 18 noiembrie 1991. A mai arătat că ceilalţi şase moştenitori au fost despăgubiţi de părinţii săi, fiind întocmit titlul de proprietate nr. x pe numele acestora nelegal, în timp ce revizuentului i se refuză întocmirea titlului de proprietate.

Mai susţine că anumiţi angajaţi ai primăriei au întocmit înscrisuri false.

În drept, cererea nu a fost motivată.

La data de 20 aprilie 2023, prin poştă, revizuentul a depus note de şedinţă, la care a anexat un set de înscrisuri, reiterând aspectele de fapt.

6. Apărările formulate în cauză

Intimaţii nu au depus întâmpinare la dosarul cauzei.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând admisibilitatea cererii de revizuire, prin prisma dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul pentru motivele expres prevăzute de dispoziţiile art. 509 alin. (1) punctele 1-11 C. proc. civ.

Decizia împotriva căreia s-a îndreptat revizuirea a fost pronunţată în soluţionarea unei contestaţii în anulare, decizie prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 585 din 17 martie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, fără cale de atac.

Potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.

Respectiva contestaţie în anulare a fost declarată împotriva unei decizii pronunţate în complet de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., soluţia fiind aceea de respingere, ca tardiv, a recursului declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 585 din 17 martie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţate în dosarul nr. x/2019.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.: "În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 din acelaşi cod anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac".

Din interpretarea dispoziţiilor legale evocate, reiese că în procedura de filtrare a recursului se efectuează, într-o primă etapă, exclusiv verificări ale unor aspecte strict formale relative la legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor în cazurile de casare reglementate de art. 488 din acelaşi act normativ, precum şi respectarea termenului de declarare a căii de atac, iar nu a unor chestiuni ce ţin de soluţionarea fondului recursului.

Sintagma folosită de legiuitor "nu este supusă niciunei căi de atac" cuprinde atât căile de atac ordinare, cât şi pe cele extraordinare, din modul în care este redactat textul rezultând că legea nu face nicio distincţie între acestea.

Aşadar, hotărârea instanţei de recurs pronunţată în complet de filtru, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., nu poate forma obiectul căilor de atac de reformare sau de retractare.

Recunoaşterea unei căi extraordinare de atac în alte situaţii şi pentru alte motive decât cele prevăzute de legea procesual civilă ar constitui o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac prevăzut de art. 457 C. proc. civ., precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii consacrat de art. 16 din Constituţia României, soluţie ce apare ca fiind inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în aplicarea art. 457 alin. (1), coroborat cu art. 493 alin. (5) şi art. 513 alin. (4) C. proc. civ., constatând că prezenta cerere de revizuire este formulată împotriva unei decizii nesupuse nici unei căi de atac, date fiind prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 508 alin. (4) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2069 din 1 noiembrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire fomulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2069 din 1 noiembrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 ianuarie 2024.