Competence for compulsory execution of foreign debtor: priority of creditor's domicile over local representative's seat under Art. 651 CPC
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice established that the District Court of Drobeta-Turnu Severin is exclusively competent to resolve the matter, resolving a negative conflict of jurisdiction between it and the District Court of Bucharest Sector 4. The dispute concerned a petition for compulsory execution approval based on a final criminal judgment for civil damages, where the primary debtor was a foreign insurance company based in Turkey, represented in Romania by a domestic correspondent insurer; the Bucharest court initially declined jurisdiction to the Drobeta court because the debtor was foreign, while the Drobeta court claimed competence over the local representative's seat, viewing it as more than a mere contact person. Relying on Article 651(1) of the Code of Civil Procedure, the High Court determined that the statutory hierarchy for jurisdiction prioritizes the debtor’s domicile or seat, and only in the absence thereof (i.e., when the debtor is not domiciled in the country) the creditor’s domicile applies, thereby rejecting the argument that the local correspondent’s status or seat could override the foreign debtor’s lack of domestic presence. Consequently, the petition must be adjudicated by the court in the creditor’s domicile jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 666 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 402 C. proc. civ; Competence for compulsory execution of foreign debtor: priority of creditor's domicile over local representative's seat under Art. 651 CPC: A reţinut instanţa că debitorul E. este o persoană juridică străină, fără sediul în România, pentru stabilirea competenţei prezintă importanţă domiciliul creditorului, în acord cu prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 mai 2024
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti în data de 06.02.2024, sub nr. x/2024, petentul BEJ A. a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa penală nr. 1048/30.06.2023, pronunţată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 2053/12.12.2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2022, pentru realizarea creanţei rezultate din titlul executoriu, precum şi pentru recuperarea cheltuielilor de executare silită, conform cererii formulate de către creditorii B., C. şi D., împotriva debitorului E., prin F. S.A., în dosarul de executare silită nr. x/2024.
În drept, au fost invocate prevederile art. 666 alin. (1) C. proc. civ.
II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
Prin sentinţa nr. 2898/2024 din 21.02.2024, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.
A reţinut instanţa că debitorul E. este o persoană juridică străină, fără sediul în România, pentru stabilirea competenţei prezintă importanţă domiciliul creditorului, în acord cu prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.
De asemenea, a mai arătat şi că, pentru stabilirea competenţei, acest text de lege are în vedere sediul debitorului, iar nu sediul reprezentantului debitorului.
Având în vedere că, la data sesizării organului de executare (01.02.2024), domiciliul creditorilor se afla în judeţul Mehedinţi, a considerat că instanţa competentă teritorial exclusiv pentru judecarea cererii de încuviinţare a executării silite este Judecătoria Drobeta-Turnu Severin.
Prin sentinţa nr. 669/25.03.2024, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, secţia civilă a reţinut că, prin titlul executoriu, părţilor civile le-au fost acordate despăgubiri de la partea responsabilă civilmente, E., prin F. S.A., astfel încât a apreciat că această din urmă societate nu are simpla calitate de reprezentant delegat, ci de corespondent, cu sediul în România, al societăţii de asigurări.
Aşadar, a reţinut că determinarea competenţei se face prin raportare la sediul F. S.A., întrucât gestionarea şi regularizarea daunelor rezultate din accidentul rutier provocat pe teritoriul României revine acestui corespondent al E..
Astfel, a considerat că, în speţă, nu este incidentă ipoteza în care sediul debitorului nu se află în ţară, deoarece societatea de asigurare are corespondent numit pe teritoriul României, gestionarea cazurilor de daună făcându-se de către acesta.
Drept urmare, a apreciat că societatea F. S.A. nu este o simplă persoană de contact a E., ci are calitatea de reprezentant de despăgubiri al societăţii de asigurări străine, recuperarea prejudiciului făcându-se de la acest corespondent.
Pe cale de consecinţă, a reţinut că revine Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti competenţa de soluţionare a pricinii, în raport cu sediul societăţii F. S.A., din Bucureşti.
III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, pentru considerentele expuse în continuare.
Desesizarea celor două instanţe aflate în conflict a fost determinată de constatările diferite ale celor două judecătorii cu privire la persoana care deţine calitatea de debitor în cauză şi, prin urmare, la sediul acesteia şi la dispoziţiile legale în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă a soluţiona cererea de încuviinţare a executării silite.
Astfel, în timp de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a constatat că, în speţă, E. are calitatea de debitoare în cauză şi, cum sediul acesteia se află în Turcia, a stabilit competenţa de soluţionare a pricinii în temeiul tezei a II-a a art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, raportându-se la sediul debitoarei ca fiind cel al reprezentantei F. S.A., a făcut aplicarea art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ.
Înalta Curte constată că obiectul prezentei cauze îl reprezintă cererea de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa penală nr. 1048/30.06.2023, pronunţată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în dosarul nr. x/2022 (definitivă prin decizia penală nr. 2053/12.12.2023 a Curţii de Apel Craiova), formulată de petentul BEJ A., la cererea creditoarelor B., C. şi D., împotriva debitorului E., prin F. S.A..
În conformitate cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ., "instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."
Prin urmare, acest text legal instituie o competenţă în care prioritatea este acordată succesiv instanţei în circumscripţia căreia se regăseşte sediul/domiciliul debitorului, creditorului, iar în ultimul rând al biroului executorului judecătoresc învestit de către creditor.
Or, în speţă, potrivit titlului executoriu a cărui executare silită se solicită (sentinţa penală nr. 1048/30.06.2023, pronunţată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în dosarul nr. x/2022), debitoare este E., F. S.A. având doar calitatea de reprezentantă al acesteia.
Ca atare, cum debitoarea E. nu reprezintă o persoană juridică constituită în conformitate cu formele de organizare a societăţilor reglementate de legislaţia românească, respectând ordinea instituită de către dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a pricinii revine instanţei în a cărei circumscripţie se găseşte domiciliul creditoarelor creditoarelor B., C. şi D. (sat Şimian, jud. Mehendinţi - astfel cum rezultă din cuprinsul cererii de încuviinţare a executării silite), respectiv Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.
Drept urmare, este lipsit de relevanţă, în stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei, sediul social al reprezentantei debitoarei - F. S.A. (situat în Bucureşti, B-dul. x nr. 23, sector 4) - în condiţiile în care sediul debitoarei E. nu se află în România, iar dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., anterior referite, prevăd în mod expres că, în cazul în care sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul creditorului.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 22 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.