Jurisdiction for ex officio reexamination of judicial interdiction tied to original rendering court despite change in protected person's residence

Şedinţa publică din data de 22 mai 2024

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti în data de 21.08.2017, sub nr. x/2017, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B., punerea sub interdicţie a acestuia întrucât afecţiunile de care suferă îl lipsesc de discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, precum şi numirea reclamantei în calitate de tutore pentru ocrotirea pârâtului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 936-942 C. proc. civ., art. 164 şi art. 174 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 786/30.01.2018, pronunţată de către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în cadrul dosarului nr. x/2017, a fost admisă cererea reclamantei, s-a dispus punerea sub interdicţie a pârâtului şi a fost numită reclamanta în calitate de tutore al pârâtului, urmând ca pârâtul să fie îngrijit într-o instituţie sanitară.

În data de 10.11.2023, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti s-a sesizat din oficiu cu privire la reexaminarea măsurii punerii sub interdicţie a intimatului B., formându-se, în acest sens, dosarul nr. x/2023.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa nr. 502/29.01.2024, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti.

A reţinut instanţa că la data sesizării din oficiu în vederea reexaminării măsurii punerii sub interdicţie a intimatului, respectiv la 10.11.2023, acesta avea domiciliul în jud. Prahova şi reşedinţa în jud. Prahova.

De asemenea, a mai reţinut că, în acord cu dispoziţiile art. 936 C. proc. civ. şi art. 114 alin. (1) C. proc. civ., dat fiind scopul pentru care legiuitorul a stabilit competenţa instanţei de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate în soluţionarea cererii de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale, respectiv acela de a facilita accesul acestor persoane aflate în situaţii speciale la instanţă, rezultă că aspectul relevant pentru determinarea competenţei teritoriale este reprezentat de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite.

Faţă de aceste împrejurări, la stabilirea instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cauza, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a ţinut cont de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză şi a considerat domiciliul menţionat în cartea de identitate a intimatului ca fiind lipsit de relevanţă.

Totodată, a reţinut şi că, din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 126 alin. (1) C. proc. civ., în pricinile care nu sunt referitoare la bunuri sau la alte drepturi de care părţile nu pot să dispună, cum este cazul măsurilor de ocrotire a persoanei fizice, competenţa teritorială este exclusivă.

Drept urmare, a apreciat că revine Judecătoriei Ploieşti competenţa de soluţionare a pricinii, ca instanţă în a cărei circumscripţie se află reşedinţa intimatului.

Prin sentinţa nr. 3836/04.04.2024, Judecătoria Ploieşti, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul, pentru soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că reexaminarea unei măsuri implică în fapt reevaluarea sa, în circumstanţele date, de către aceeaşi instanţă care luase anterior măsura a cărei reexaminare este adusă în discuţie, în raport cu noul cadru legislativ.

În acest sens, Judecătoria Ploieşti a reţinut ca fiind incidente dispoziţiile art. 105 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, potrivit cărora "(1) Pe toată durata măsurilor de ocrotire, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuţiilor instanţei de tutela se efectuează în acelaşi dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori şi de familie. (2) Cererile sau plângerile referitoare la măsurile de ocrotire se înregistrează ca dosare asociate, cu excepţia acţiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte şi se repartizează aleatoriu. După soluţionarea definitivă a acestor cauze, dosarele se ataşează la dosarul iniţial."

Astfel, a considerat că, în raport cu prevederile menţionate, apare necesar ca reexaminarea unei măsuri de ocrotire sa fie înregistrată într-un dosar asociat celui ce a avut ca obiect punerea sub interdicţie a intimatului.

În acest context, a considerat ca rămânând câştigată competenţa instanţei, în considerarea dispunerii de către respectiva instanţă a măsurii de ocrotire a cărei reexaminare este în discuţie, în contextul noilor măsuri legislative în materia ocrotirii persoanei fizice aduse de Legea nr. 140/2022.

De asemenea, a apreciat şi că în speţă nu sunt incidente dispozitiile art. 936 C. proc. civ., deoarece nu ne aflăm în prezenţa unei cereri de punere sub interdicţie, care să atragă competenţa absolută a instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul persoana cu privire la care se solicită punerea sub interdicţie, această măsură fiind deja dispusă prin hotărârea pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

În acest sens, a considerat că vorbeşte art. 20 din Legea nr. 140/2022 de reexaminarea din oficiu a măsurilor de punere sub interdicţie judecătorească şi de reluarea, în acest scop, a judecăţii cererilor având ca obiect punerea sub interdicţie judecătorească aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la data intrării în vigoare a prezentei legi, în conformitate cu art. 21 alin. (1) din lege, măsuri ce urmează a fi dispuse de către chiar instanţa care instituise anterior respectivele măsuri de ocrotire.

Totodată, a mai reţinut şi că, în conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) C. civ., domiciliul persoanei ocrotite este la reprezentantul său legal, respectiv în mun. Bucureşti, str. x, la reprezentantul său legal, A..

Pe cale de consecinţă, a reţinut că revine Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti competenţa de soluţionare a pricinii.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, pentru considerentele expuse în continuare.

Desesizarea reciprocă a fost determinată de interpretarea diferită, de către instanţele aflate în conflict, a sintagmei "domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite" în cauza dedusă judecăţii, cu privire la o persoană pusă sub interdicţie şi care se află internată într-un centru de recuperare.

Astfel, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a reţinut că, în cauză, prezintă relevanţă, din punct de vedere procedural, locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse, sens în care, din înscrisurile aflate la dosar a observat că atât domiciliul, cât şi reşedinţa persoanei a cărei ocrotire se cere se află în judeţul Prahova.

Pe de altă parte, Judecătoria Ploieşti a reţinut, în raport cu obiectul cauzei (reexaminare, din oficiu, a măsurii de punere sub interdicţie judecătorească dispusă anterior, în dosarul nr. x/2017), că, în acord cu prevederile art. 20 alin. (6) din Legea nr. 140/2022 şi cu dispoziţiile art. 105 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, rămâne câştigată competenţa de soluţionare a pricinii de către instanţa care a dispus măsurile de ocrotire, a căror reexaminare este pusă în discuţie.

De asemenea, a constatat şi că, în acord cu prevederile art. 92 alin. (4) C. civ., domiciliul persoanei ocrotite se află la reprezentantul său legal, A., în Bucureşti, str. x.

În spetă, se constată că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a fost învestită în data de 21.08.2017 cu cererea formulată de reclamanta A., de punere sub interdicţie a pârâtului B., precum şi de numire a sa în calitate de tutore, pentru ocrotirea pârâtului, cauza fiind înregistrată sub nr. x/2017.

Prin sentinţa nr. 786 din 30.01.2018, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis cererea reclamantei, a dispus punerea sub interdicţie a pârâtului şi a numit-o pe reclamantă în calitate de tutore al pârâtului, urmând ca pârâtul să fie îngrijit într-o instituţie sanitară.

Ulterior, în data de 10.11.2023, în aplicarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti s-a sesizat din oficiu cu privire la reexaminarea măsurii punerii sub interdicţie a intimatului B., sens în care a fost constituit prezentul dosar.

Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 140/2022, persoanele aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi sub interdicţie judecătorească vor fi supuse, în ceea ce priveşte starea şi capacitatea lor şi măsurile de ocrotire ce vor trebui luate, dispoziţiilor Legii nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin această lege, iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că, în acest scop, instanţele judecătoreşti, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicţie judecătorească şi, după caz, vor dispune: a) înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare; b) ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., republicată, cu modificările ulterioare, pentru instituirea unei măsuri de ocrotire.

În mod corelativ, prevederile art. 105 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, prevăd că pe toată durata măsurilor de ocrotire, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuţiilor instanţei de tutelă se efectuează în acelaşi dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori şi de familie, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, cererile sau plângerile referitoare la măsurile de ocrotire se înregistrează ca dosare asociate, cu excepţia acţiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte şi se repartizează aleatoriu. După soluţionarea definitivă a acestor cauze, dosarele se ataşează la dosarul iniţial.

Drept urmare, având în vedere obiectul prezentei cauze, de reexaminare ex officio a măsurilor de ocrotire dispuse în cadrul dosarului nr. x/2017 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, precum şi temeiul juridic al litigiului pendinte, respectiv art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, se constată că, în speţă, instanţa de tutelă a fost deja fixată prin sentinţa nr. 786 din 30.01.2018, şi anume Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, aspect rămas câştigat judecăţii şi în prezenta pricină, privită ca unitară din perspectiva dispoziţiilor regulamentare anterior menţionate.

Astfel, în scopul fixării competenţei teritoriale, este necesar a se avea în vedere, pe de o parte, instanţa care a pronunţat cererea de punere sub interdicţie judecătorească a pârâtului şi, pe de altă parte, necesitatea raţiunii de unitate a hotărârii judecătoreşti, ca o consecinţă a extinderii competenţei instanţei care a încuviinţat cererea de punere sub interdicţie asupra tuturor procedurilor ulterioare aflate în directă legătură cu aceasta.

În egală măsură, se constată că revine Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti competenţa de soluţionare a prezentei pricini şi ca efect al dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Cum, prin sentinţa nr. 786 din 30.01.2018 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, reclamanta a fost desemnată în calitate de tutore al pârâtului, în speţă devin incidente prevederile art. 92 alin. (4) C. civ. (în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 140/2022), potrivit cărora domiciliul persoanei puse sub interdicţie judecătorească este la reprezentantul legal.

Or, având în vedere că domiciliul reprezentantului legal A. este situat în mun. Bucureşti, str. x, sector 5 (astfel cum rezultă din actele dosarului), rezultă că revine Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti competenţa de soluţionare a prezentei cauze inclusiv din perspectiva acestor dispoziţii legale.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 22 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.