Debtor's challenge to enforcement assigned to Bucharest Sector 3 Court as exclusive enforcement court.

Şedinţa publică din data de 22 mai 2024

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă în data de 17.05.2023, sub nr. x/2023, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul B., a formulat contestaţie la executare împotriva formelor de executare instituite în dosarul execuţional nr. x/2023 aflat pe rolul Societăţii Profesionale de Executori Judecătoreşti C., solicitând să se dispună anularea încheierii de încuviinţare a executării silite din data de 10.04.2023, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2023, anularea încheierii de încuviinţare a executării silite din data de 10.04.2023, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2023, anularea actelor şi formelor de executare silită efectuate de executorul judecătoresc D. în dosarul execuţional nr. x/2023, respectiv obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, precum şi restituirea taxei judiciare de timbru.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 453, art. 644, 651, 663, 706, art. 712 şi urm. C. proc. civ.

În data de 25.09.2023, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, motivat de faptul că instanţa competentă să judece cererea ar fi Judecătoria Sibiu, având în vedere prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa nr. 8049/25.09.2023, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu.

A reţinut instanţa că, în cauză, în dosarul execuţional nr. x/2023 al SPEJ C., sesizarea în vederea declanşării executării silite s-a făcut în data de 31.03.2023, încuviinţarea executării silite fiind dată prin încheierea din 10.04.2023, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

A mai reţinut şi că, potrivit prevederilor art. 714 alin. (1) raportate la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., revine instanţei de executare competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, aceasta fiind judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul sau sediul debitorului la data sesizării organului de executare.

Având în vedere că la data sesizării organului de executare domiciliul debitoarei era în Sibiu, judeţul Sibiu, conform cărţii de identitate depuse de contestatoare la dosar, a apreciat că revine Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei.

Prin sentinţa nr. 1520/2024 din 09.04.2024, Judecătoria Sibiu, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul, pentru soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că, în cauză, prin încheierea din 10.04.2023, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2023, instanţa a încuviinţat executarea silită cu privire la titlul executoriu anterior menţionat.

Cu toate acestea, ulterior, executorul judecătoresc a solicitat încuviinţarea executării silite şi Judecătoriei Sibiu, executare încuviinţată ulterior, prin încheierea nr. 3119/26.05.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023.

Astfel, instanţa reţine că există două încuviinţări de executare silită, privind acelaşi creditor şi acelaşi debitor, demarate în temeiul aceluiaşi titlu executoriu, pentru recuperarea aceleiaşi sume de bani.

De asemenea, instanţa a reţinut şi că, în speţă, sunt incidente dezlegările date prin Decizia nr. 20/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, potrivit cărora odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menţionată, aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite.

Cum Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a pronunţat în data de 10.04.2023 încheierea de încuviinţare a executării silite, în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/05.11.2019 de către notarul public E., a apreciat ca revenind acesteia competenţa de soluţionare a pricinii.

Cât priveşte împrejurarea că ulterior înregistrării cererii de încuviinţare a executării silite pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, executorul judecătoresc a înţeles să formuleze o nouă cerere, identică, pe care a înregistrat-o pe rolul Judecătoriei Sibiu, a apreciat că acest aspect nu poate constitui un motiv pentru care ar trebui derogat de la regula unicităţii instanţei de executare ci, eventual, poate constitui un motiv al contestaţiei la executare, care poate fi analizat de instanţa care a încuviinţat executarea silită.

În consecinţă, a apreciat că instanţa de executare este instanţa care s-a pronunţat prima dată asupra încuviinţării executării silite, respectiv Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, care a reţinut calitatea sa de instanţă de executare la momentul la care a încuviinţat executarea silită, în data de 10.04.2023.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, pentru considerentele expuse în continuare.

Desesizarea celor două instanţe aflate în conflict a fost determinată de interpretarea diferită a normelor de procedură în materia competenţei teritoriale a instanţei de executare, în soluţionarea unei contestaţii la executare, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti făcând aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (1) coroborate cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în timp ce Judecătoria Sibiu a reţinut incidenţa principiului unicităţii instanţei de executare, în considerarea deciziei nr. 20/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

În speţă, prin încheierea din 10.04.2023, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2023, a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite a debitoarei A., formulată de SPEJ C., la solicitarea creditorului B., în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/05.11.2019 de Notar Public E..

În mod similar, prin încheierea din aceeaşi dată, 10.04.2023, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2023, a fost admisă o altă cerere de încuviinţare a executării silite a aceleiaşi debitoare, formulată de acelaşi petent, în cadrul aceluiaşi dosar de executare, în temeiul aceluiaşi titlu executoriu.

Ulterior, prin încheierea nr. 3119/26.05.2023, pronunţată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. x/2023, a fost admisă o nouă cerere de încuviinţare a executării silite a debitoarei A., formulată de acelaşi petent, în cadrul aceluiaşi dosar de executare, în temeiul aceluiaşi titlu executoriu.

Prin prezentul demers judiciar, contestatoarea A. a solicitat anularea încheierilor de încuviinţare a executării silite din 10.04.2023, pronunţate de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarele nr. x/2023 şi nr. y/2023, precum şi anularea actelor şi formelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 141/2023, respectiv obligarea intimatului B. la plata cheltuielilor de judecată.

Conform Deciziei nr. 20/27.09.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083/11.11.2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, este judecătoria care a încuviinţat executarea silită, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În considerentele acestei decizii s-a reţinut că "(...) ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea nu doar că este câştigată, dar şi rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanţă nu va putea fi apreciată drept instanţă de executare, motiv pentru care-exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestaţiei la titlu, spre exemplu - toate cererile şi incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni spre competenţa aceleiaşi instanţe de executare".

Drept urmare, odată încuviinţată executarea silită, calitatea de instanţă de executare nu mai poate fi reapreciată cu prilejul verificării competenţei în cadrul contestaţiei la executare.

Întrucât, în cauză, potrivit celor arătate, instanţa care a încuviinţat cea dintâi executarea silită este Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în considerarea celor statuate prin Decizia în interesul legii nr. 20/27.09.2021, mai sus menţionată, competenţa de soluţionare a pricinii aparţine acestei instanţe.

Aceasta întrucât încă din momentul încuviinţării executării silite, în 10.04.2023, a fost determinată calitatea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti de instanţă de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) C. proc. civ., motiv pentru care pronunţarea ulterioară a încheierii nr. 3119/26.05.2023 de către Judecătoria Sibiu în dosarul nr. x/2023 nu este în măsură să înlăture acest fapt.

Cât priveşte aspectele reţinute de către Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti privitoare la domiciliul debitoarei la data sesizării organului de executare, acestea constituie chestiuni de fond, susceptibile a fi examinate cu ocazia soluţionării contestaţiei la executare, de către instanţa care a încuviinţat executarea silită, întrucât exced obiectului de analiză al regulatorului de competenţă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 22 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.