Competence for review of contradictory judgments under Art. 510(2) CPC: jurisdiction belongs to the court one degree above the first-instance judgment, not the appellate court that finalized it
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice affirmed the jurisdiction of the Bucharest Tribunal to hear a petition for review, resolving a negative conflict of jurisdiction where the Court of Appeal had incorrectly declined competence. The dispute arose from a request to review a Tribunal decision, alleging it violated the *res judicata* authority of a prior first-instance judgment, triggering a jurisdictional debate over which court was competent to process the review given that the conflicting judgments were issued by instances of different hierarchy. Relying on Article 510(2) of the Civil Procedure Code, the Court held that for review grounds under Article 509(1)(8), the petition must be addressed to the court one degree above the instance that issued the first judgment; consequently, as the first judgment was rendered by a sector court, the Tribunal was the competent authority, and the Court of Appeal’s reliance on the appellate decision to establish its own competence was rejected.
Legislator headnote
AI generatedart. 513 alin. (4) C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 510 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 402 C. proc. civ; Competence for review of contradictory judgments under Art. 510(2) CPC: jurisdiction belongs to the court one degree above the first-instance judgment, not the appellate court that finalized it: În acest sens, a reţinut şi că revizuenta a invocat drept motiv de revizuire cel reglementat prin art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar, potrivit art. 510 alin. (2) C. proc. civ., în cazul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre, motiv pentru care a considerat că revine Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 mai 2024
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Cererea de revizuire
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti în data de 21.02.2023, sub nr. x/2023, revizuenta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Compania Naţională pentru Compensarea Imobilelor, revizuirea deciziei civile nr. 2443 A din data de 05.10.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021 de către Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, pentru pretinsa contrarietate cu sentinţa civilă nr. 3947/26.06.2019, pronunţată de Judecătoria Sectorui 1 Bucureşti, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, definitivă prin decizia nr. 177/26.01.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.
În drept au fost invocate prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 şi art. 513 alin. (4) C. proc. civ.
II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
Prin decizia nr. 2951A/09.11.2023, Tribunalul Bucuresti- sectia a V-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe în soluţionarea cererii de revizuire, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
A reţinut instanţa că revizuenta A. solicită revizuirea deciziei civile nr. 2443 A din data de 05.10.2022 a Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, cu motivarea că încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 3947/26.06.2019 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, definitivă definitivă prin decizia nr. 177/26.01.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.
În acest sens, a reţinut şi că revizuenta a invocat drept motiv de revizuire cel reglementat prin art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar, potrivit art. 510 alin. (2) C. proc. civ., în cazul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre, motiv pentru care a considerat că revine Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei.
Prin decizia nr. 278A/13.03.2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ şi a înaintat dosarul, pentru soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
A reţinut instanţa că instanţa care a dat prima hotărâre este Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, care a pronunţat sentinţa civilă nr. 3947/26.06.2019, iar cum legiuitorul a stabilit o competenţă specială în această situaţie, care revine instanţei mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre, a constatat că revine Tribunalului Bucureşti competenţa de soluţionare a pricinii, ca instanţă mai mare în grad faţă de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, pentru considerentele expuse în continuare.
Desesizarea celor două instanţe aflate în conflict a fost determinată de interepretarea diferită a normelor procedurale din materia competenţei materiale în litigiul pendinte, în raport cu dispoziţiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ.
În cauză, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti în data de 21.02.2023, revizuenta A., în contradictoriu cu intimata Compania Naţională pentru Compensarea Imobilelor, a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., desfiinţarea deciziei civile nr. 2443A/05.10.2022 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2021, pe care o consideră ca fiind contrară sentinţei civile nr. 3947/26.06.2019 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2019.
Aşadar, problema de drept dedusă judecăţii în cadrul regulatorului de competenţă este aceea de a se stabili instanţa competentă, potrivit legii, să soluţioneze cererea de revizuire, cu particularitatea că instanţele care au pronunţat hotărârile pretins contradictorii sunt de grad diferit.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ., "în cazul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre (...)."
În cauză, cele două hotărâri în raport cu care se invocă cazul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt, aşa cum s-a arătat, decizia civilă nr. 2443A/05.10.2022 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2021, şi sentinţa civilă nr. 3947/26.06.2019 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2019.
Întrucât textul legal anterior menţionat este clar şi fără echivoc, rezultă în mod incontestabil că, în condiţiile în care instanţa care a dat prima hotărâre este Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, instanţa mai mare în grad faţă de aceasta, potrivit art. 510 alin. (2) C. proc. civ., este Tribunalul Bucureşti.
În acest context, este lipsită de relevanţă împrejurarea că sentinţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 177A/26.01.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, cât timp calea de atac a apelului a fost soluţionată ca urmare a constatării unui incident procedural, cel al tardivităţii acesteia, astfel încât dezlegările pretins încălcate prin decizia atacată sunt cele cuprinse în hotărârea judecătoriei, astfel cum se arată şi prin cererea de revizuire.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 22 mai 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.