Recourse against preparatory order declared inadmissible as challenge to final judgment

Şedinţa publică din data de 23 aprilie 2024

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea depusă de către apelantul-pârât A., în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, la data de 20 ianuarie 2023, acesta a solicitat acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.

I.2. Încheierea pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă

Prin încheierea pronunţată la data de 17 februarie 2023, în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a respins ca tardivă, cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul-apelant-pârât A..

I.3. Hotărârile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie

Împotriva încheierii de şedinţă din data de 17 februarie 2023, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2017, a declarat recurs petentul-apelant-pârât A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie sub nr. x/2017/a3.

Prin încheierea de şedinţă din data de 30 iunie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, ţinând seama de Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti nr. 2 din data de 20 iunie 2023, a dispus amânarea judecării cauzei la data de 27 octombrie 2023 şi revenirea cu adresă către Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, pentru înaintarea dosarului nr. x/2017

Prin decizia civilă nr. 884R din data de 27 octombrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 17 februarie 2023, pronunţate în dosarul nr. x/2017 de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă.

I.4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva încheierii de şedinţă din data de 30 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017, a declarat recurs pârâtul A. susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică.

I.5. Apărările formulate în cauză

În termen legal, intimatul-reclamant B. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi ca inadmisibil, apreciind că încheierea atacată este temeinică şi legală.

Recurentul-pârât A. nu a depus răspuns la întâmpinare.

I.6. Procedura de filtru derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 17 octombrie 2023 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .

Prin rezoluţia din data de 23 octombrie 2023, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare reglementate de art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Prin concluziile raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, întocmit la data de 5 februarie 2024, raportorul şi-a exprimat opinia în sensul că, dacă s-ar aprecia că părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii atacate: recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru; cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute, sub sancţiunea nulităţii, de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte cerinţa impusă de lit. d) a art. 486 alin. (1) C. proc. civ., a reţinut că recurentul-pârât nu a indicat niciunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi nu a dezvoltat susţineri care să tindă a demonstra de ce hotărârea recurată ar fi nelegală, astfel că ar fi incidentă excepţia nulităţii recursului, în raport de prevederile art. 486 alin. (3) şi art. 489 C. proc. civ.

Totodată, raportorul a apreciat că prezenta cale de atac este inadmisibilă, atât din perspectiva faptului că prezentul recurs vizează o încheiere preparatorie şi a fost declarat anterior soluţionării dosarului în care a fost pronunţată, cât şi prin prisma împrejurării că decizia curţii de apel care a soluţionat respectivul dosar este o hotărâre definitivă.

De asemenea, a reţinut că, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 16 ianuarie 2024, a fost înregistrat dosarul nr. x/2017, având ca obiect recursul declarat de petentul A. împotriva decizie civile nr. 884R din data de 27 octombrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul în care a fost pronunţată încheierea preparatorie atacată prin prezentul recurs.

De asemenea, a constatat că părţile nu şi-au exprimat acordul ca recursul, în situaţia în care este admisibil în principiu, să fie soluţionat în complet de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (6) C. proc. civ.

Ca atare, în concluziile raportului, s-a arătat că, având în vedere prevederile art. 493 C. proc. civ., completul de filtru: va analiza dacă se impune conexarea dosarului nr. x/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la dosarul nr. x/2017 al aceleiaşi instanţe; va analiza excepţia inadmisibilităţii recursului; va analiza dacă în speţă este incidentă excepţia nulităţii recursului, în raport de prevederile art. 486 alin. (3) şi art. 489 C. proc. civ. dacă va trece peste excepţiile evidenţiate anterior, se va pronunţa asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Raportul a fost comunicat părţilor, astfel cum rezultă din dovezile aflate la dosarul de recurs, iar acestea nu au depus puncte de vedere.

Prin rezoluţia din data de 18 aprilie 2024, s-a stabilit termen la data de 23 aprilie 2024, în complet de filtru, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului, faţă de cele reţinute prin raportul întocmit în cauză.

La termenul din data de 23 aprilie 2024, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii recursului şi a reţinut cauza în pronunţare, cu prioritate, asupra acestei excepţii.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

În condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de pârâtul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 30 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 234 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., dispoziţiile privitoare la deliberare, opinie separată, precum şi orice alte dispoziţii referitoare la hotărârile prin care instanţa se dezînvesteşte de judecarea fondului cererii se aplică în mod corespunzător şi încheierilor. (2) În cazul în care încheierile pronunţate de instanţă pe parcursul judecăţii sunt supuse apelului sau, după caz, recursului separat de hotărârea de fond, dosarul se înaintează instanţei superioare în copie certificată de grefa instanţei a cărei încheiere se atacă.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 235 C. proc. civ. instanţa nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluţionează excepţii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.

Potrivit dispoziţiilor legale anterior menţionate, toate încheierile care preced hotărârea şi care au ca scop pregătirea soluţionării pricinii sunt încheieri premergătoare. Unele dintre aceste încheieri pot conţine dispoziţii pur premergătoare (încheieri preparatorii), care nu leagă instanţa sau, dimpotrivă, pot conţine soluţionări parţiale ale unor aspecte ale litigiului care leagă instanţa (încheieri interlocutorii), în sensul că instanţa nu mai poate reveni asupra celor hotărâte.

În speţă, recurentul-ppârât supune căii extraordinare de atac a recursului o încheiere prin care, faţă împrejurarea că, prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti nr. 2 din data de 20 iunie 2023, s-a decis, începând cu data de 21 iunie 2023, adoptarea formei de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a dispus amânarea judecării cauzei şi emiterea unei adrese către Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, pentru înaintarea dosarului nr. x/2017, pronunţând în acest sens o încheiere premergătoare cu caracter preparatoriu.

Textele legale anterior redate instituie condiţii speciale cu privire la calea de atac ce se poate declara împotriva unei încheieri în funcţie de caracterul preparatoriu sau interlocutoriu al acesteia. Astfel, prin încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu – categorie din care face parte încheierea atacată prin prezentul recurs – instanţa de judecată ia unele măsuri în vederea cercetării şi soluţionării cauzei, fără a anticipa soluţia, nefiind rezolvate aspecte sau împrejurări legate de fondul cauzei. De aceea, acest tip de încheiere face corp comun cu hotărârea finală, putând fi atacată odată cu aceasta, fiind susceptibilă de aceeaşi cale de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii finale, în măsura în care respectiva hotărâre are deschisă vreo cale de atac.

Din verificările efectuate în cauză, se constată că la data declarării căii extraordinare de atac, respectiv 5 octombrie 2023, cauza în care a fost pronunţată încheierea atacată nu era încă soluţionată.

Prin decizia nr. 884R din data de 27 octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 17 februarie 2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în dosarul nr. x/2017 [această hotărâre este definitivă în raport de prevederile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia sunt definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii].

Având în vedere cele constatate, se reţine că prezenta cale de atac, nu este deschisă părţilor decât la finalul judecăţii, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza şi doar dacă respectiva hotărâre este supusă vreunei căi de atac.

Or, în speţă, prezenta cale de atac, declarată împotriva încheierii preparatorii prin care a fost amânată judecata, a fost promovată anterior soluţionării recursului ce face obiect al dosarului în cadrul căruia a fost pronunţată încheierea atacată, iar hotărârea care a finalizat dosarul, pe rolul curţii de apel, fiind pronunţată în soluţionarea unui recurs, este o hotărâre definitivă.

Ca atare, se impune concluzia că nu este deschisă calea extraordinară de atac a recursului împotriva încheierii de şedinţă din data de 30 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017, încheiere preparatorie pronunţată într-un dosar care a fost soluţionat, ulterior declarării prezentului recurs, printr-o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

În consecinţă, pentru argumentele anterior arătate, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 30 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017.

Faţă de soluţia ce urmează a fi pronunţată în raport de excepţia inadmisibilităţii prezentei căi de atac, a cărei analiză a fost considerată a fi prioritară în cauză, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza celorlalte aspecte reţinute prin raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 30 iunie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 aprilie 2024.