Non-payment of judicial stamp tax leading to nullity of cassation appeal against debt recovery for shared housing maintenance

Şedinţa publică din data de 18 aprilie 2024

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi, secţia I civilă, la data de 20 noiembrie 2013, sub nr. x/2013, reclamanţii Primăria Drobeta Turnu Severin şi Municipiul Drobeta Turnu Severin au solicitat, în contradictoriu cu pârâta A., obligarea acesteia la plata sumei de 344.167,00 RON, cu titlul de datorie către Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin, aferentă cotei de 20% pentru reabilitarea termică a blocurilor U3 şi U7, str. x şi nr. 8, obligaţie asumată prin contractul de mandat nr. x din 22 mai 2009 şi actul adiţional acestuia, încheiate în baza O.U.G. nr. 18/2009 cu modificările ulterioare. Au solicitat şi cheltuieli de judecată.

În drept, reclamanţii au invocat dispoziţiile Legii nr. 33/1994, Constituţiei României, Legii nr. 255/2010 şi ale art. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

La data de 31 octombrie 2022, reclamanţii şi-au precizat acţiunea, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 336.440,65 RON, arătând că pentru blocul U3, situat pe str. x, cuantumul pretenţiilor este de 184.555,24 RON, iar pentru blocul U7 din str. x, valoarea acestora este de 151.885,41 RON .

2. Hotărârile primei instanţe

Prin încheierea din data de 11 martie 2014, Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă, la solicitarea reprezentantului convenţional al reclamaţilor, a suspendat judecata cauzei în vederea soluţionării acesteia pe cale amiabilă, prin mediere. Măsura suspendării judecăţii a fost menţinută prin încheierea din data de 21 octombrie 2014, pronunţată de aceeaşi instanţă.

Cauza a fost repusă pe rol la data de 5 februarie 2015, iar prin încheierea din 17 februarie 2015, Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă a dispus din nou suspendarea judecării acesteia, în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2014 aflat pe rolul secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a aceleiaşi instanţe. Măsura suspendării a fost menţinută prin încheierea din 20 octombrie 2015 a Tribunalului Mehedinţi, secţia I civilă, cauza fiind repusă pe rol prin încheierea din 26 septembrie 2022.

Prin sentinţa civilă nr. 64 din 14 noiembrie 2023, Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă a admis cererea de chemare în judecată precizată, formulată de reclamanţii Municipiul Drobeta Turnu Severin şi Primăria Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu pârâta A.. A obligat-o pe pârâtă la plata către reclamanţi a sumei de 184.555,24 RON, reprezentând cota de 20% pentru reabilitarea termică a blocului U3, situat pe str. x, Drobeta Turnu Severin, şi la plata sumei de 151.885,41 RON, constând în cota de 20% pentru reabilitarea termică a blocului U7, situat pe str. x din aceeaşi localitate. A obligat-o pe pârâtă la plata către reclamanţi a sumei de 7.046,67 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

3. Hotărârea instanţei de apel

Prin decizia nr. 205 din 30 mai 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta A., împotriva sentinţei nr. 64 din 14 noiembrie 2023, pronunţate de Tribunalul Mehedinţi – secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii Municipiul Drobeta Turnu Severin şi Primăria Drobeta Turnu Severin.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei nr. 205 din 30 mai 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a declarat recurs pârâta A..

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., recurenta a susţinut că instanţa de apel, printr-o motivare sumară şi neargumentată cu claritate, a dispus respingerea apelului formulat în cauză, ca neîntemeiat.

A arătat că, prin sentinţa nr. 64 din 14 noiembrie 2023, Tribunalul Mehedinţi – secţia I civilă a respins acţiunea reclamanţilor, reţinând puterea de lucru judecat a sentinţei nr. 543/2021, pronunţate de această instanţă în dosarul nr. x/2014, sentinţă ce a rămas definitivă prin decizia nr. 1398/2022 a Curţii de Apel Craiova.

Recurenta a apreciat că decizia recurată a fost pronunţată cu interpretarea eronată a normelor de drept material şi a făcut referire la raportul de expertiză contabilă întocmit în dosarul nr. x/2014 de către expertul B., prin care s-a stabilit că sumele rămase de achitat sunt următoarele: pentru blocul U3 - 147,788,48 RON, iar pentru blocul U7 - 122,829,20 RON, suma totală fiind de 270.617 RON, iar nu de 336.440,65 RON.

A susţinut că, din cuprinsul sentinţei reţinute cu putere de lucru judecat, reiese că executanţii aveau obligaţia de a efectua integral lucrările contractate, ceea ce însă nu s-a întâmplat, potrivit concluziilor raportului de expertiză în specialitatea construcţii efectuat în cauză. Lucrările nu au fost realizate în întregime, nu au fost încheiate procese-verbale de recepţie finală şi nu s-a putut pretinde plata integrală a facturilor emise.

Pentru cele două blocuri supuse lucrărilor de reabilitare, U3 şi U7, instanţa a calculat greşit suma rămasă de achitat către constructor, fără a avea în vedere raportul de expertiză contabilă şi documentele din care rezultă suma corectă rămasă de achitat. A apreciat că valoarea acesteia se calculează reţinându-se diferenţa rezultată din valoarea contractată şi cea achitată, iar nu din cea reieşită din valoarea facturată şi cea plătită. Din raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. x/2014, rezultă că, la blocul U3, nu au fost executate lucrări ce prevedeau montarea tâmplăriei din PVC şi a instalaţiilor de încălzire a subsolului şi a termoizolaţiilor soclului, iar la blocul U7 nu au fost realizate lucrări ce vizau montarea tâmplăriei din PVC şi a instalaţiilor de încălzire a subsolului.

A arătat că, în mod nelegal, instanţa de apel nu a avut în vedere toate aceste aspecte, deşi ele au fost menţionate chiar şi de către reclamanţi.

Cât priveşte cheltuielile de judecată, recurenta a apreciat că, în mod netemeinic, a fost obligată la plata unui cuantum ridicat al acestora.

5. Procedura de filtru

Prin raportul întocmit în condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., s-a concluzionat că cererea de recurs este semnată, calea de atac a fost formulată în termen legal, recursul este admisibil iar criticile formulate vizează aspecte de netemeinicie ale deciziei recurate. De asemenea, s-a reţinut că prin rezoluţia de primire, s-a stabilit o taxă judiciară de timbru de 3.584,70 RON pentru soluţionarea recursului şi una de 3.484,70 RON pentru soluţionarea căii de atac a apelului. Cererea de reexaminare formulată de recurent a fost respinsă, prin încheierea din data de 14 noiembrie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Raportul a fost comunicat părţilor, fără ca acestea să formuleze puncte de vedere.

Prin rezoluţia din data de 29 februarie 2024, completul de judecată a stabilit termen pentru soluţionarea recursului la data de 18 aprilie 2024, conform dispoziţiilor art. 493 din C. proc. civ.

La termenul menţionat, Înalta Curte, conform art. 248 alin. (1) din acelaşi act normativ, a rămas în pronunţare, cu prioritate, asupra excepţiei nulităţii recursului, întrucât nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul, din perspectiva excepţiei nulităţii, invocate din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi a dispoziţiilor imperative ce vizează plata taxelor judiciare de timbru, fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege, aspect reglementat expres art. 32 din acelaşi act normativ.

Potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 " (1)Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."

În cauza pendinte, prin rezoluţia de primire s-a stabilit, în sarcina recurentei, obligaţia de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum 3.584,70 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013, astfel: 100 RON pentru motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. şi 3.484,70 RON pentru motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi act normativ.

De asemenea, s-a stabilit că, pentru etapa procesuală a apelului, în baza dispoziţiilor art. 38 coroborate cu cele ale art. 23 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, recurenta datorează o taxă judiciară de timbru de 3.484,70 RON.

Prin adresa comunicată la data de 16 octombrie 2023 (dovada de comunicare fiind la dosar ICCJ) s-a pus în vedere recurentei că are obligaţia de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 3.584,70 RON pentru recurs sub sancţiunea anulării recursului, ca netimbrat. De asemenea, i s-a adus la cunoştinţă că, pentru etapa procesuală a apelului datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 3.484,70 RON.

La data de 18 octombrie 2023, recurenta A. a formulat o cerere de reexaminare, cu motivarea că asociaţiile de proprietari sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru. Prin încheierea din data de 14 noiembrie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cererea de reexaminare a fost respinsă.

Până la data şedinţei de judecată, obligaţia nu a fost îndeplinită.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată, de către legiuitor, ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă".

În aceste condiţii, Înalta Curte, reţinând că neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancţionează cu anularea cererii, dând eficienţă dispoziţiilor art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013, va anula recursul, ca netimbrat.

Întrucât A. nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente cererii de apel, pe care a promovat-o, devin incidente dispoziţiile art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013 potrivit cu care "În situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu".

Prin urmare, în considerarea acestei dispoziţii legale, Înalta Curte obligă recurenta la plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de apel, în cuantum de 3.484,70 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâta A. împotriva deciziei nr. 205 din 30 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova – secţia I civilă.

În baza dispoziţiilor art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013 obligă recurenta la plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de apel, în cuantum de 3.484,70 RON.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 aprilie 2024.