Negative jurisdictional conflict over real property transfer contracts: ex officio invocation of relative territorial incompetence barred

Şedinţa publică din data de 16 aprilie 2024

După deliberare, asupra cauzei de .faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 02.03.2023 pe rolul Judecătoriei Drăgăşani sub nr. x/2023, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C., să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x din 10 septembrie 2021 şi a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. x din 10 septembrie 2021, prin care au transmis nuda proprietate asupra unor bunuri imobile defunctului D., fiul reclamanţilor, decedat la data de 03.01.2022.

II. Hotărârile pronunţate de instanţele aflate în conflict.

1. Judecătoria Drăgăşani, prin sentinţa nr. 540/14.09.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că dosarul nu are ca obiect eventuale drepturi reale în legătură cu imobilul, pentru a atrage competenţa exclusivă a instanţei de la locul imobilului, ci se solicită anularea unor contracte de vânzare-cumpărare, invocându-se o pretinsă obligaţie de întreţinere ce nu se mai poate executa.

Prin urmare, instanţa, în temeiul art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, competentă din punct de vedere teritorial, faţă de domiciliul pârâtului.

2. Judecătoria Craiova, prin sentinţa nr. 1185 din 7 februarie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu de instanţă, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drăgăşani, a constatat ivit conflict negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Craiova a reţinut că, în raport de normele imperative ale art. 130 alin. (3) din C. proc. civ., necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, iar în speţă pârâtul C. nu a depus la dosar întâmpinare şi nu a invocat în termenul legal necompetenţa teritorială relativă a Judecătoriei Drăgăşani, motiv pentru care această instanţă a rămas legal învestită.

III. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Examinând conflictul de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 129 alin. (2) din C. proc. civ.: "Necompetenţa este de ordine publică: 1) în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti; 2) în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat; 3) în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura". Alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că: "În toate celelalte cazuri, necompetenţa este de ordine privată."

Din analiza normelor legale menţionate rezultă că este absolută competenţa generală, materială şi teritorială exclusivă, iar competenţa teritorială, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 117 - 121 din C. proc. civ., este relativă.

C. proc. civ. cuprinde reglementări potrivit cărora necompetenţa materială şi teritorială, atât cea de ordine publică cât şi cea de ordine privată, poate fi invocată până la anumite termene şi în anumite condiţii stabilite de lege.

Astfel, potrivit art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.: "Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe", iar alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că: "Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe."

Din interpretarea textului de lege sus-menţionat rezultă că, atât timp cât excepţia nu a fost invocată în condiţiile stipulate de art. 130 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei rămâne dobândită instanţei pe rolul căreia se află înregistrată şi aceasta rămâne competentă teritorial a o soluţiona, nemaiputându-se dezînvesti, chiar dacă, potrivit legii, cauza ar intra în competenţa teritorială a altei instanţe. O astfel de interpretare se impune şi în considerarea faptului că, în actuala reglementare, legiuitorul a urmărit o reformare a sistemului excepţiilor de necompetenţă, în scopul declarat de asigurare a celerităţii soluţionării cauzelor.

În speţă, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată ce vizează anularea unor contracte de vânzare-cumpărare prin care au fost transmise drepturi reale privind imobile, se constată că instanţa a fost învestită cu o acţiune mixtă, cu caracter patrimonial, în privinţa căreia competenţa teritorială de soluţionare se stabileşte potrivit dispoziţiilor de drept comun, fiind incident art. 107 din C. proc. civ., aplicat de instanţe, conform căruia cererea se face la instanţa de la domiciliul pârâtului, ambele instanţe reţinând corect incidenţa acestui text de lege.

Întrucât aceste norme reglementează o competenţă de ordine privată, nesocotirea lor poate fi invocată pe calea excepţiei de necompetenţă numai de către pârât şi numai până la prima zi de înfăţişare, în caz contrar instanţa sesizată de reclamant rămâne competentă să judece litigiul, ca urmare a decăderii pârâtului din dreptul de a invoca o excepţie relativă, excepţie pe care instanţa nu are legitimare să o invoce din oficiu.

Din actele dosarului, rezultă că pârâtul nu a înţeles să invoce prin întâmpinare excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Drăgăşani, iar la primul termen de judecată din 7 septembrie 2023, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale, faţă de domiciliul pârâtului.

În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, constatând că în prezenta cauză operează o competenţă de ordine privată iar excepţia de necompetenţă nu a fost invocată de către pârât în condiţiile art. 130 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drăgăşani, căreia i se va trimite dosarul spre soluţionare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drăgăşani.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 aprilie 2024.