Inadmissibility of annulment appeal by a party that did not file a cassation appeal against the underlying civil judgment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the Minister of Public Finance’s annulment challenge as inadmissible, thereby leaving the prior decision in force which ordered the Ministry to issue an appointment order and pay back wages to the former employee for the public position of Director of the Fiscal Control Directorate. The dispute concerned a civil proceeding regarding the failure to enforce a public employment appointment following a successful competitive examination, where the Ministry, as the losing party in the original civil litigation, attempted to annul the cassation court’s earlier decision admitting the employee’s appeal on grounds of procedural error. Relying on the procedural rule governing annulment of judgments by the High Court (formerly Art. 318 of the Code of Civil Procedure), the court held that the Ministry could not invoke the annulment remedy because it had not exercised its right to appeal the underlying civil decision, and further determined that the alleged failure to examine certain evidence or defenses did not constitute the specific error of omitting to investigate a valid ground for modification or cassation required to trigger the annulment procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 318 C. proc. civ; Inadmissibility of annulment appeal by a party that did not file a cassation appeal against the underlying civil judgment: Contestatorul a invocat prevederile art. 318 C. proc. civ., susținând că, deși a admis recursul, instanța de control judiciar a omis să cerceteze ambele motive de modificare a sentinței.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 8462 din 24 noiembrie 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de B.C. și a casat sentința civilă nr. 165 din 11 decembrie 2002, a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, în sensul că în fond, a admis acțiunea introdusă de recurentul-reclamant.
Pe cale de consecință, a fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să emită ordinul de numire a recurentului-reclamant în funcția publică de director al Direcției de Control Fiscal Suceava și să-i acorde drepturile corespunzătoare acestei funcții, cu începere de la data susținerii concursului organizat și până la data ocupării efective a postului.
Împotriva acestei hotărâri irevocabile, Ministerul Finanțelor Publice a formulat contestație în anulare.
Contestatorul a invocat prevederile art. 318 C. proc. civ., susținând că, deși a admis recursul, instanța de control judiciar a omis să cerceteze ambele motive de modificare a sentinței.
De asemenea, nu au fost luate în considerare înscrisurile depuse de contestator și nici apărările acestuia, cu care se dovedea respectarea normelor legale privind organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere, precum și a legislației privind organizarea și funcționarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și celorlalte autorități ale administrației publice centrale de specialitate, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale.
Contestația în anulare este inadmisibilă.
Cum deja s-a arătat, prin decizia a cărei retractare se cere, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat în cauză de către reclamantul B.C. și a modificat sentința civilă nr. 165 din 11 decembrie 2002, a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, în sensul că a admis în fond acțiunea.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu a exercitat calea de atac a recursului, situație în care el nu se poate prevala de dispozițiile art. 318 C. proc. civ., pentru a cere și obține, în această fază a litigiului, desființarea sentinței care îi este favorabilă părții adverse.
Pretinsa omisiune de examinare a unor înscrisuri doveditoare și a unor apărări formulate de Ministerul Finanțelor Publice în cursul procesului, nu justifică nici ele, soluția de retractare a hotărârii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, conform textului legal enunțat mai sus, care se referă la omisiunea din greșeală a cercetării vreunuia dintre motivele de modificare sau de casare invocate în recurs.
Având în vedere considerentele expuse în cele ce preced, urmează a se respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei nr. 8462 din 24 noiembrie 2004, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 aprilie 2005.