Extraordinary appeal against inadmissibility ruling in annulment proceedings itself inadmissible

Deliberând asupra apelului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 81 din data de 15 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, a respins contestaţia în anulare formulată de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 14/17.02.2020 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. x/2020, şi a obligat pe acesta la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că, prin Sentinţa penală nr. 14/17.02.2020, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Alba Iulia, în baza art. 172 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, a recunoscut Sentinţa penală nr. 34/2011-287/2010 R.G. pronunţată de Tribunalul din Rieti la 01.02.2011, definitivă la 23.05.2011, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor, prev. de art. 56 din C. pen. italian, art. 575 din Codul penal italian, având corespondent în legislaţia română în dispoziţiile art. 32 din C. pen. rap. la art. 188 din C. pen., şi a dispus executarea de către cetăţeanul român A. a pedepsei principale de 5 ani şi 4 luni închisoare într-un penitenciar din România, computând din pedeapsă durata executată în arest preventiv în perioada 05.07.2007 - 07.12.2007.

Sub aspectul situaţiei de fapt, s-a reţinut că, la data de 05.07.2007, în Contigliano, persoana condamnată a exercitat mai multe acţiuni violente asupra numitului B. prin care a intenţionat să provoace decesul acestuia. S-a arătat că, în concret, condamnatul a aplicat persoanei vătămate nenumărate lovituri cu un scaun şi cu o lopată de fier, două dintre lovituri fiind aplicate cu lopata de fier în regiunea parietală dreapta şi în regiunea occipitală cauzând, astfel, persoanei vătămate un traumatism cranian cu răni multiple în regiunea parietală dreaptă şi leziuni cu răni deschise în regiunea occipitală, leziuni vindecabile în termen de 7 zile. Persoana condamnată a fost arestată preventiv la 05.07.2007 şi eliberată la 07.12.2007 când a fost aplicată împotriva acesteia măsura interzicerii de a mai locui în acelaşi oraş, revocată la 06.07.2009.

Împotriva Sentinţei penale nr. 14/17.02.2020 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. x/2020, persoana condamnată A. a formulat contestaţie în anulare.

În susţinerea cererii, contestatorul a invocat efectele Deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale, publicată în M. Of. nr. 565/09.06.2022, cu argumentarea, în esenţă, că a intervenit prescripţia răspunderii penale cu privire la fapta reţinută în sarcina sa.

Examinând contestaţia formulată prin prisma motivelor invocate personal şi prin apărător desemnat din oficiu, în limitele conferite de art. 431 şi art. 432 din C. proc. pen., curtea de apel a notat dispoziţiile art. 427 alin. (1) din C. proc. pen. şi a constatat că, în concret, contestatorul a apreciat că a intervenit prescripţia răspunderii penale a faptei ce face obiectul Sentinţei penale nr. 34/2011-287/2010 R.G., pronunţată de Tribunalul din Rieti la data de 01.02.2011, definitivă la data de 23.05.2011.

Notând astfel cazul prev. de art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., curtea de apel a reţinut, în esenţă, că analiza incidenţei Deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale trebuie raportată la prevederile art. 8 din C. pen., conform cărora legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României, precum şi la prevederile art. 80 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală care stabilesc că în ceea ce priveşte prescripţia răspunderii penale şi a executării pedepsei, sunt aplicabile numai dispoziţiile din legislaţia statului solicitant.

Împotriva Sentinţei penale nr. 81 din data de 15 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, a declarat apel condamnatul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 14.12.2022, sub nr. x/2022.

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilităţii căii de atac formulată de condamnatul A., Înalta Curte constată următoarele:

Înalta Curte este învestită cu soluţionarea apelului exercitat de condamnatul A. împotriva unei sentinţe pronunţate în cadrul procedurii de examinare a admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare, reglementată de art. 431 din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte interpretarea dispoziţiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., potrivit cărora "Sentinţa dată în contestaţie în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.", jurisprudenţa a statuat în mod constant că această dispoziţie vizează hotărârile pronunţate în procedura de judecare a contestaţiei în anulare după admiterea în principiu, reglementată de art. 431 din C. proc. pen.

În acest sens sunt relevante argumentele expuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în Decizia nr. 5/2015, având ca obiect incidenţa dispoziţiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., în etapa admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare. Astfel, deşi dezlegarea vizează ipoteza pronunţării unei hotărâri prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de contestaţie în anulare formulată împotriva unei sentinţe definitive, nesusceptibilă de a fi atacată cu apel, considerentele sunt valabile, mutatis mutandis, în toate situaţiile în care instanţa respinge contestaţia în anulare ca inadmisibilă. De altfel, instanţa supremă reţine în decizia amintită că hotărârile judecătoreşti pronunţate în etapa admiterii în principiu a contestaţiei în anulare, etapă reglementată distinct în dispoziţiile art. 431 din C. proc. pen., sunt definitive, aşa cum rezultă din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 431 şi ale art. 432 din C. proc. pen.

Aşadar, etapa distinctă a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare este reglementată de art. 431 din C. proc. pen., dispoziţii în cuprinsul cărora nu se prevede posibilitatea atacării hotărârii pronunţate cu apel, iar dispoziţiile art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., privesc exclusiv hotărârile judecătoreşti pronunţate în procedura de judecare a contestaţiilor în anulare ulterior admiterii în principiu.

Ca atare, sentinţa atacată de condamnat este definitivă în considerarea etapei procesuale în care a fost pronunţată. Or, hotărârea judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie fiind explicite în sensul că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Ca atare, atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual, intervine sancţiunea procedurală a inadmisibilităţii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 421 alin. (1) lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 81 din data de 15 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală.

Văzând dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe apelant la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 81 din data de 15 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală.

Obligă pe apelant la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 februarie 2023.

GGC - NN