Extradition of dual citizen for murder: validity of reciprocity assurance and insufficiency of media bias to establish fair trial violation

Deliberând asupra contestaţiei declarate, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 157/F din data de 20 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în baza art. 49 şi art. 52 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, a admis cererea de extrădare formulată de statul solicitant Republica Moldova.

A dispusa extrădarea şi predarea către autorităţile judiciare din Republica Moldova a persoanei extrădabile A. cu respectarea regulii specialităţii prev. de art. 74 din Legea nr. 302/2004.

A menţinut starea de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004.

A constatat că persoana extrădabilă a fost reţinută şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la 24.08.2022 la zi.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:

Prin sesizarea înregistrată pe rolul instanţei de fond la data de 21.11.2019 sub nr. x/2022, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a înaintat solicitarea Republicii Moldova de arestare provizorie, în caz de urgenţă, în vederea extrădării către statul solicitant, a numitului A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de omor a unei persoane săvârşit cu cruzime prev. de art. 145 alin. (2) lit. j) din C. pen. al Republicii Moldova.

S-a arătat că, faţă de persoana extrădabilă, judecătorul din Republica Moldova a emis la data de 11.08.2022 un mandat de arestare, în baza căruia autorităţile judiciare moldovene au emis solicitarea de arestare provizorie în vederea extrădării, anterior formulării cererii de extrădare.

Persoana extrădabilă a fost reţinută pe o perioadă de 24 de ore, începând cu 24.08.2022, ora 5:45, până la 25.08.2022 ora 5:45.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 44 alin. (1), (2), (6) şi 7 din Legea nr. 302/2004.

Prin încheierea din 24.08.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 512/6.09.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în baza art. 44 alin. (1), (2) şi 4 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală a fost admisă cererea formulată de statul solicitant Republica Moldova şi, în consecinţă, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile A. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 24.08.2022 până la 22.09.2022 inclusiv.

La data de 26.08.2022, Ministerul Justiţiei-Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară a înaintat prin poşta electronică, atât Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cât şi Curţii de Apel Bucureşti, un set de documente reprezentând, potrivit adresei de înaintare "documentaţia primită de la Procuratura Generală a Republicii Moldova sub nr. x/25.08.2022", între acestea aflându-se şi cererea de extrădare formulată de statul solicitant şi restituită acestuia, potrivit adresei Ministerului Justiţiei din data de 25.08.2022.

Prin adresa nr. x/2022 din data de 14.09.2022, Ministerul Justiţiei-Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cererea de extrădare comunicată prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti (adresa nr. x/1053/C din data de 6.09.2022 împreună cu anexele cererii reiterate).

Cu toate că, după efectuarea controlului de regularitate, prevăzut de art. 38 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Ministerul Justiţiei a concluzionat că declaraţia dată de autorităţile judiciare moldovene nr. x/26.08.2022 nu întruneşte condiţiile legale pentru a fi apreciată ca un document prin care se oferă asigurarea de reciprocitate, Curtea a constatat că sunt întrunite cerinţele legale pentru a se dispune extrădarea persoanei solicitate A.

Astfel, deşi persoana solicitată are dublă cetăţenie (atât cetăţenia statului solicitant, cât şi cetăţenia română), din conţinutul documentaţiei înaintată de către Ministerul Justiţiei-Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară reiese faptul că persoana a cărei extrădare se solicită este cetăţean moldovean, cu domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova, între România şi Republica Moldova se aplică dispoziţiile Convenţiei Europene de extrădare încheiată la Paris la 13.12.1957, extrădarea fiind supusă condiţiilor prevăzute la art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. De asemenea, la cererea de extrădare au fost ataşate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, inclusiv declaraţia de reciprocitate, şi nu este incidentă vreuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din legea nr. 302/2004.

Înscrisurile prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004 şi Tratatul bilateral dintre România şi Republica Moldova încheiat în 1996 au fost înaintate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti la data de 16.09.2022, însoţite de ordonanţa din aceeaşi dată prin care s-a solicitat Curţii să aprecieze asupra cererii de extrădare.

Persoana extrădabilă a fost identificată ca fiind A., la care se referă şi cererea de arestare provizorie de urgenţă. De altfel, pe parcursul procedurii, acesta nu a avut obiecţii privind identitatea.

La termenul din 19.09.2022 i s-au adus la cunoştinţă persoanei extrădabile fapta pentru care este cercetat în Republica Moldova şi pentru care a fost emis mandatul de arestare din 11.08.2022 de către un judecător din cadrul Judecătoriei Străşeni din Republica Moldova, iar la interpelarea Curţii a arătat că doreşte să dea o declaraţie, aceasta fiind consemnată şi ataşată la dosar. Printre altele, a arătat că înţelege să se prevaleze de principiul specialităţii.

De asemenea, persoana extrădabilă a învederat că înţelege să formuleze opoziţie la cererea de extrădare, invocând motivul obligatoriu de refuz prev. de art. 21 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 302/2004. Persoana extrădabilă a arătat prin avocatul ales că nu înţelege să se prevaleze de termenul de 8 zile prev. de art. 49 alin. (2) pentru a formula în scris opoziţia, înţelegând să se prevaleze de probele de la dosar şi înscrisurile depuse în şedinţă.

În esenţă, s-a susţinut că a autorităţile din Republica Moldova au încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece a fost încălcată prezumţia de nevinovăţie, iar publicaţiile din media din zona unde locuieşte persoana extrădabilă l-au catalogat ca fiind "ucigaşul".

Analizând actele şi lucrările dosarului, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru extrădare, Curtea a reţinut, în fapt, potrivit documentelor înaintate de către autorităţile judiciare moldovene, că persoana extrădabilă A. este cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de omor a unei persoane săvârşit cu cruzime, prev. de art. 145 alin. (2) lit. j) C. pen. al Republicii Moldova.

La data de 11.08.2022, judecătorul din cadrul Judecătoriei Străşeni a Republicii Moldova a emis mandatul de arestare preventivă în lipsă a persoanei extrădabile.

Fiind audiat atât de procuror, cât şi de Curte, A. a precizat că nu are obiecţiuni cu privire la identitate, dar s-a opus extrădării invocând dispoziţiile art. 21 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 302/2004.

În drept, Curtea a reţinut că, potrivit art. 20 din Legea nr. 302/2004, cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate.

S-a arătat că, în cauză, A. este cetăţean român, iar între România şi Republica Moldova a fost încheiat Tratatul bilateral în 1996, ratificat ulterior ratificării de către România a Convenţiei Europene de extrădare. Potrivit art. 28 pct. 2 din Convenţia de la Paris "părţile contractante nu vor putea încheia între ele acorduri bilaterale sau multilaterale decât pentru completarea dispoziţiilor prezentei convenţii sau pentru a înlesni aplicarea principiilor cuprinse în aceasta". Ca atare, România şi Republica Moldova convin să-şi extrădeze reciproc, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.

Referitor la dubla incriminare, condiţie impusă atât de art. 24 din Legea nr. 302/2004, cât şi de Tratatul bilateral, Curtea a reţinut că infracţiunea enunţată dă loc la extrădare, având corespondent în legislaţia română în infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 188 - 189 alin. (1) lit. h) C. pen.

De asemenea, fapta poate atrage, potrivit legislaţiei ambelor state, aplicarea unei pedepse privative de libertate de cel puţin 1 an, fiind respectată condiţia prev. de art. 26 din Legea nr. 302/2004, iar în raport de data comiterii faptei, nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale nici potrivit legii statului solicitant, nici potrivit C. pen. român (art. 33 din Legea nr. 302/2004).

Curtea a constatat, de asemenea, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opţionale de refuz al extrădării (art. 21 şi 22 din Legea nr. 302/2004). Deşi persoana extrădabilă s-a opus la extrădare, invocând prevederile art. 21 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 302/2004 (extrădarea va fi refuzată când nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 04.11.1950, sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de Românie; există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social; situaţia persoanei riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunţate la lit. b), singurul argument adus în acest sens a fost acela că nu îi este respectată prezumţia de nevinovăţie, dosarul fiind unul politic.

Fără îndoială, în diverse faze ale procesului penal se poate pune în discuţie respectarea dreptului la un proces echitabil, însă motivul obligatoriu de refuz de la art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 priveşte fără îndoială un proces deja încheiat printr-o hotărâre definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, iar echitabilitatea procedurii nu se poate reduce la conţinutul articolelor din media.

În consecinţă, câtă vreme persoana arestată este persoana urmărită, respectiv A., neexistând nicio opoziţie cu privire la identitate şi nefiind incident niciun motiv obligatoriu/facultativ de refuz, Curtea a constatat că extrădarea este admisibilă în cauză, constatând totodată că persoana extrădabilă s-a prevalat de regula specialităţii.

Faţă de toate aceste considerente, constatând că sunt îndeplinite toate condiţiile de formă şi de fond prevăzute de lege şi de tratat, reţinând că nu este incident niciun motiv obligatoriu sau facultativ pentru a refuza extrădarea, în baza art. 49 şi art. 52 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, prima instanţă a admis cererea de extrădare formulată de statul solicitant Republica Moldova şi a dispus conform celor anterior expuse.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat contestaţie persoana extrădabilă A., motivele contestaţiei fiind expuse în partea introductivă a deciziei şi urmând a fi reiterate la momentul analizării lor.

Examinând contestaţia declarată, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată şi o va respinge, pentru următoarele considerente:

Prioritar analizei motivelor care au fost invocate în susţinerea contestaţiei, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Convenţiei europene de extrădare, încheiată la Paris la 13.12.1957, publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 14 mai 1997, la care au aderat atât România, cât şi Republica Moldova, dispoziţii care se completează cu dispoziţiile cuprinse în Tratatul între România şi Republica Moldova privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală din 06.07.1996, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 310 din 13 noiembrie 1997 (având în vedere că dispoziţiile art. 28 pct. 2 din Convenţie arată, în mod expres, că "părţile contractante nu vor putea încheia între ele acorduri bilaterale sau multilaterale decât pentru completarea dispoziţiilor prezentei convenţii sau pentru a înlesni aplicarea principiilor cuprinse în aceasta").

Totodată, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, dispoziţiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române, iar prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza şi pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, pe care le completează în situaţiile nereglementate".

Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în mod judicios şi temeinic, prima instanţă a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării şi în temeiul art. 49 şi art. 52 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, a dispus extrădarea şi predarea către autorităţile judiciare din Republica Moldova a persoanei extrădabile A. cu respectarea regulii specialităţii prev. de art. 74 din Legea nr. 302/2004.

Se constată că prima instanţă a făcut o analiză minuţioasă a condiţiilor de formă şi de fond ale cererii de extrădare, atât din oficiu, cât şi prin prisma criticilor formulate de apărare, la acestea din urmă referindu-se în mod punctual.

În baza examenului propriu, în raport cu dispoziţiile legale aplicabile în cauză, Înalta Curte constată că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă pentru a se dispune extrădarea contestatorului către autorităţile moldovene.

În ceea ce priveşte efectuarea examenului de regularitate internaţională, prevăzut de dispoziţiile art. 38 din legea specială, Înalta Curte constată că, la data de 26.08.2022, Ministerul Justiţiei-Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară, a înaintat prin poşta electronică atât Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cât şi Curţii de Apel Bucureşti, un set de documente reprezentând, potrivit adresei de înaintare "documentaţia primită de la Procuratura Generală a Republicii Moldova sub nr. x/25.08.2022", între acestea aflându-se şi cererea de extrădare formulată de statul solicitant şi restituită acestuia, potrivit adresei Ministerului Justiţiei din data de 25.08.2022.

Prin adresa nr. x/2022 din data de 14.09.2022, Ministerul Justiţiei-Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cererea de extrădare comunicată prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti (adresa nr. x/1053/C din data de 6.09.2022), împreună cu anexele cererii reiterate.

Înalta Curte constată că în mod just a apreciat judecătorul primei instanţe că, chiar dacă, după efectuarea controlului de regularitate, prevăzut de art. 38 din Legea nr. 302/200, republicată, Ministerul Justiţiei a concluzionat că declaraţia dată de autorităţile judiciare moldovene nu întruneşte condiţiile legale pentru a fi apreciată ca un document prin care se oferă asigurarea de reciprocitate, sunt întrunite cerinţele legale pentru a se dispune extrădarea persoanei solicitate A.

Pentru a ajunge la această concluzie, Înalta Curte are în vedere dispoziţiile art. 37 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, precum şi art. 19 alin. (4) din Constituţia României, care prevăd că extrădarea din România se hotărăşte de către Justiţie, Justiţia realizându-se, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (1) din Constituţia României, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

Prin urmare, Înalta Curte constată că examenul de regularitate internaţională, prevăzut de dispoziţiile art. 38 din legea specială are un caracter formal, având un rol consultativ şi în nici un caz unul decizional, instanţa de judecată fiind cea care stabileşte, potrivit dispoziţiilor legale anterior menţionate, dacă sunt sau nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru extrădarea unei anumite persoane.

Înalta Curte reţine că persoana extrădabilă are dublă cetăţenie, română şi moldoveană, potrivit înscrisurilor existente la dosar, iar la cererea de extrădare au fost ataşate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, inclusiv declaraţia de reciprocitate.

Potrivit dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 302/2004, cetăţenii români pot fi extrădaţi din România în baza convenţiilor internaţionale multilaterale la care aceasta este parte şi pe bază de reciprocitate, dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) persoana extrădabilă domiciliază pe teritoriul statului solicitant la data formulării cererii de extrădare;

b) persoana extrădabilă are şi cetăţenia statului solicitant;

c) persoana extrădabilă a comis fapta pe teritoriul sau împotriva unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, dacă statul solicitant este membru al Uniunii Europene.

Se constată, astfel, că sunt îndeplinite condiţiile de la lit. a) şi b) ale articolului anterior menţionat, persoana extrădabilă domiciliind pe teritoriul Republicii Moldova şi având cetăţenie moldoveană.

Aşadar, Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A. nu are calitatea de persoană exceptată de la extrădare, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 302/2004, republicată.

De asemenea, Înalta Curte constată îndeplinită în cauză şi condiţia referitoare la dubla incriminare, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 302/2004, republicată, faptele pentru care este solicitată extrădarea sus-numitului având corespondent în legislaţia penală română, întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 188 - 189 alin. (1) lit. h) C. pen., iar fapta poate atrage, potrivit legislaţiei ambelor state, aplicarea unei pedepse privative de libertate de cel puţin 1 an, fiind îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 26 din Legea nr. 302/2004.

După cum prevăd dispoziţiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, opoziţia la extrădare nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt întrunite condiţiile pentru extrădare. Înalta Curte constată, însă, că, în cauză, persoana extrădabilă A. nu a formulat obiecţii la identitate.

Totodată, Înalta Curte constată că nu există niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele obligatorii, prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004, republicată, sau dintre cele opţionale prevăzute de art. 22 din aceeaşi lege, şi nici dintre cele prevăzute de art. 33 şi art. 34, privind prescripţia sau amnistia.

Înalta Curte reţine că persoana extrădabilă s-a opus la extrădare, invocând dispoziţiile art. 21 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 302/2004, republicată, dispoziţii care prevăd că:

1) Extrădarea va fi refuzată dacă:

a) nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de România;

b) există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social;

c) situaţia persoanei riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunţate la lit. b);

Astfel, persoana extrădabilă a susţinut că nu îi este respectat dreptul la un proces echitabil de către autorităţile moldovene, fiindu-i încălcată prezumţia de nevinovăţie, întrucât presa l-a prezentat ca fiind autorul omorului.

Înalta Curte constată ca nu este incidentă niciuna dintre cele trei situaţii invocate de contestator, atât timp cât nu se poate vorbi de încălcarea dreptului la un proces echitabil în situaţia de faţă, având în vedere că în cauză nu a fost pronunţată o hotărâre definitivă, dosarul aflându-se în cursul urmăririi penale, abia începute, iar articolele apărute în presa din Republica Moldova nu pot conduce la concluzia că acestuia nu-i va fi respectat dreptul la un proces echitabil; totodată, se constată că nu există niciun motiv pentru a se crede că persoana extrădabilă este solicitată în scopul pedepsirii acesteia pentru opinii politice, faptul că bunicul acestuia este politician neavând nicio legătură cu faptul că acesta este anchetat pentru comiterea unei presupuse infracţiuni de drept comun, respectiv pentru infracţiunea de omor calificat; de asemenea, situaţia contestatorului nu riscă să se agraveze din acest motiv.

Pentru toate aceste considerente, anterior prezentate, Înalta Curte, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinţei penale nr. 157/F din data de 20 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în Dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 255 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinţei penale nr. 157/F din data de 20 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în Dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 255 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 octombrie 2022.

GGC - ED