Judicial incompetence to rule on mandatory joinder due to judge incompatibility does not interrupt course of justice

Şedinţa publică din data de 31 mai 2023

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală din data de 17 mai 2023 pronunţată de în Dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., Judecătoria Chişineu Criş a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării cererii având ca obiect incidenţa cazului în care cursul justiţiei este întrerupt în Dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Chişineu Criş.

Pentru a dispune în acest sens, Judecătoria Chişineu Criş a reţinut că în cauză ar putea exista situaţia de întrerupere a cursului justiţiei prevăzut de art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., completul învestit fiind în imposibilitate de a continua judecata, respectiv de a se putea pronunţa cu privire la cererea formulată de inculpaţii A. şi B. potrivit prevederilor art. 43 alin. (1) din C. proc. pen., pentru reunirea cauzei din Dosarul nr. x/2022 la cauza ce formează obiectul Dosarului nr. x/2021, având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din C. proc. pen., competenţa de a se pronunţa cu privire la aceasta revine instanţei competente să soluţioneze cauzele reunite, respectiv celei mai întâi sesizate, în speţă, instanţei investite cu soluţionarea Dosarului nr. x/2021 A constatat că, prin încheierea de şedinţă din data de 5 aprilie 2023 pronunţată în Dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cererea de reunire a cauzelor, deşi instanţa învestită în cauza respectivă nu era competentă de a se pronunţa cu privire la cererea de reunire, nefiind instanţa mai întâi sesizată. A apreciat că completul învestit în Dosarul nr. x/2022 era obligat să dispună scoaterea dosarului de pe rol şi trimiterea acestuia completului care judecă Dosarul nr. x/2021, competent să dispună cu privire la cererea de reunire, iar ulterior, în ipoteza respingerii cererii de reunire a cauzelor, să repună dosarul pe propriul rol.

A reţinut că cererea de reunire a cauzelor a fost formulată şi în faţa completului investit cu soluţionarea Dosarului nr. x/2021, instanţă competentă să dispună reunirea cauzelor conform art. 44 alin. (1) din C. proc. pen.. Titularul completului de judecată a formulat declaraţie de abţinere prin care a arătat, în esenţă, faptul că în Dosarul cu nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Chişineu Criş este incompatibil absolut, fiind în situaţia prevăzută de art. 64 alin. (3) din C. proc. pen., cauza fiind repartizată unui alt complet, prin urmare apreciază că nu poate analiza faptele, părţile ori alte elemente ce ar putea determina conexarea acestui dosar la dosarul cu care a fost investit, motivul de conexare invocat fiind indivizibilitatea infracţiunii continuate, potrivit art. 43 alin. (1) din C. proc. pen., deci un caz de conexare obligatorie, nu facultativă, fără a încălca interdicţia de a efectua orice acte privitoare la dosarul în care am devenit incompatibilă.

Cererea de conexare formulată se întemeiază pe existenţa în cauză a unei infracţiuni continuate, ori pentru a se putea verifica temeinicia acestei cereri se impune analiza faptelor şi părţilor din dosarul nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Chişineu Criş, iar în cazul admisibilităţii cererii de conexare reunirea cauzelor la completul iniţial investit P1-2020 nu este posibilă datorită faptului că titularul prezentului complet este incompatibil de a judeca în dosarul eventual conexat nr. 520/210/2022, prin urmare, în ipoteza admiterii cererii, s-ar încălca dispoziţiile imperative ale art. 44 alin. (1) din C. proc. pen.

A constatat că Tribunalul Arad a respins cererea de abţinere formulată de judecătorul investit cu soluţionarea Dosarului nr. x/2021 în Dosarul cu nr. x/2021 şi a apreciat că este pus în situaţia de a se pronunţa cu privire la o cerere de reunire cu un dosar în care este incompatibil absolut să judece. A reiterat că dosarul a cărui reunire se solicită se află pe rolul altui complet, care nu a dispus scoaterea lui de pe rol şi trimiterea la primul complet învestit în vederea analizării reunirii, ci s-a pronunţat cu privire la o cerere de reunire pe care nu avea competenţa legală să o soluţioneze.

În raport de aceste considerente, a apreciat că ar putea exista cazul de întrerupere a cursului justiţiei, fiindcă instanţa care judecă Dosarul nr. x/2022 refuză trimiterea sa pentru soluţionarea cererii de reunire la Dosarul nr. x/2021, fiind astfel împiedicat să soluţioneze cererea. Totodată, a considerat că nu poate prelua dosarul anterior menţionat pentru a putea soluţiona cererea de reunire, chiar dacă dosarul se află la aceeaşi judecătorie, întrucât ar fi încălcate dispoziţiile privind compunerea completului de judecată, încălcare sancţionată întotdeauna cu nulitate absolută, potrivit prevederilor art. 281 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.. Aceleaşi dispoziţii privind compunerea completului de judecată ar fi încălcate şi în caz de reunire a cauzelor, titular completului iniţial investit fiind în situaţie de incompatibilitate în cel de-al doilea dosar.

A precizat că Judecătoria Chişineu Criş funcţionează de un an cu doar doi judecători, titularul completului P1-2020, doamna judecător C., care este şi preşedintele instanţei şi titularul completului căruia i s-a repartizat Dosarul nr. x/2022, C3-2020, doamna judecător D., neexistând perspective de ocupare a celor două posturi de judecător vacante la instanţă în următoarea perioadă. De asemenea, nu este posibilă solicitarea desemnării unei alte instanţe în vederea soluţionării cererii de reunire ori în vederea soluţionării ambelor cauze întrucât, pe de o parte, doamna judecător D. nu se află în stare de incompatibilitate, iar pe de altă parte, declaraţia de abţinere a doamnei judecător C. formulată în această privinţă a fost respinsă în Dosarul cu nr. x/2021, o nouă declaraţie de abţinere pentru acelaşi motiv fiind inadmisibilă, dar totuşi completul este nelegal constituit având în vedere incompatibilitatea sa expresă faţă de dosarul faţă de care se solicită reunirea, nr. 520/210/2022, soluţionarea cauzei fiind astfel într-un impas procedural.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 26 mai 2023, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 31 mai 2023.

Examinând sesizarea formulată de Judecătoria Chişineu Criş privind întreruperea cursului justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege.

Făcând un examen doctrinar, dar şi jurisprudenţial, s-a constatat că se iveşte un caz de întrerupere a cursului justiţiei dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) există o încălcare a normelor referitoare la competenţa funcţională a instanţei judecătoreşti fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare;

b) încălcarea a fost realizată de către o instanţă de judecată sesizată cu soluţionarea unei cauze;

c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanţe sau chiar a instanţei care a încălcat norma procedural penală respectivă;

d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluţionării cauzei prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziţii legale referitoare la declinarea competenţei, conflictul de competenţă.

Întreruperea cursului justiţiei este o situaţie excepţională care constituie o împiedicare a desfăşurării normale a procesului penal; de exemplu, o astfel de situaţie excepţională se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunţarea unei soluţii legale şi fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop (încheierile nr. 206 din data de 24 mai 2023 şi nr. 98 din data de 17 februarie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).

Analizându-se semantic expresia "întreruperea cursului justiţiei" s-a statuat că ar rezulta că aceasta presupune orice situaţie în care procesul penal este blocat, instanţa pe rolul căreia se află cauza neavând posibilitatea de a aplica norme de procedură penală, astfel încât nu se poate ajunge la pronunţarea unei soluţii (hotărâre sau decizie). În doctrină, s-a reţinut că expresia "întreruperea cursului justiţiei" presupune trei aspecte: în primul rând, inaplicabilitatea vreunor dispoziţii de procedură penală referitoare, în principal, la competenţa funcţională, materială sau personală; în al doilea rând, această inaplicabilitate conduce la nedeterminarea unei instanţe competente a soluţiona cauza penală, în conformitate cu prevederile de procedură penală; rezultatul inaplicabilităţii normelor de procedură penală este imposibilitatea finalizării cauzei, respectiv neputinţa pronunţării unei soluţii definitive. În consecinţă, noţiunea de întrerupere a cursului justiţiei semnifică împrejurarea în care se poate afla o cauză penală, aflată pe rolul unei instanţe judecătoreşti, de imposibilitate a realizării scopului final al procesului penal, ca urmare a inaplicabilităţii niciuneia din prevederile procedurale referitoare la competenţă, astfel încât nu se poate determina instanţa competentă a dispune o soluţie legală. (E., Consideraţii în legătură cu noţiunea de întrerupere a cursului justiţiei în procesul penal în Revista Dreptul - Uniunea Juriştilor nr. 9/2012).

În speţa de faţă, Judecătoria Chişineu Criş a fost sesizată succesiv cu două acţiuni penale diferite, ce formează obiectul dosarelor nr. x/2021 şi nr. y/2022

În Dosarul nr. x/2022, inculpatul B. a formulat cerere de reunire a cauzelor, care a fost respinsă prin încheierea de şedinţă din data de 5 aprilie 2023.

Cererea a fost reiterată în şedinţa de judecată din data de 27 martie 2023, în Dosarul nr. x/2021. Apreciind că este incompatibil să soluţioneze cauzele reunite, judecătorul învestit cu soluţionarea Dosarului nr. x/2021 a formulat declaraţie de abţinere de la soluţionarea cererii de reunire, care a fost respinsă de Tribunalul Arad, prin încheierea din data de 12 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, reţinându-se că soluţionarea cererii de reunire nu presupune o analiză a temeiniciei acuzaţiilor aduse inculpaţilor din dosarele cu privire la care se solicită conexarea şi că doar în situaţia în care cererea de conexare va fi admisă judecătorul cauzei urmează a aprecia asupra dispoziţiilor legale privind incompatibilitatea. Ulterior, prin încheierea din data de 17 mai 2023 pronunţată în Dosarul nr. x/2021, judecătorul învestit cu soluţionarea Dosarului nr. x/2021 a apreciat că a intervenit întreruperea cursului justiţiei, motivat de faptul că ar fi incompatibil să soluţioneze cauzele reunite şi de împrejurarea ca dosarul nr. x/2022 nu a fost scos de pe rol şi trimis pentru soluţionarea cererii de conexare.

Înalta Curte constată că situaţia expusă nu echivalează cu un caz de întrerupere a cursului justiţiei, întrucât nu este îndeplinită în cauză cerinţa existenţei unei situaţii excepţionale care să constituie un impediment în desfăşurarea normală a procesului penal, respectiv să împiedice atât pronunţarea unei soluţii cu privire la cererea de reunire, cât şi pe fondul acţiunilor penale cu care a fost sesizată Judecătoria Chişineu Criş.

În cauză, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întemeiază pe o situaţie ipotetică, aceea a admiterii de către instanţa de trimitere a cererii de reunire a dosarelor nr. x/2021 şi nr. y/2022, care ar putea atrage incompatibilitatea obiectivă a judecătorului învestit în Dosarul nr. x/2021 de a soluţiona cauzele reunite, precum şi pe adăugarea la dispoziţiile legale privind procedura de reunire a cauzelor, prin condiţionarea soluţionării cererii de reunire de existenţa unui act formal de trimitere a dosarului nr. x/2022 în acest sens, aceasta în condiţiile în care în şedinţa de judecată din data de 27 mai 2023 instanţa a avut la dispoziţie ambele dosare, în care s-a făcut şi apelul părţilor.

În raport de aceste considerente, Înalta Curte constată că la acest moment procesual nu se poate reţine existenţa unei situaţii de întrerupere a cursului justiţiei, Judecătoria Chişineu Criş având posibilitatea legală şi reală de a soluţiona cererea de reunire a celor două cauze. În ipoteza admiterii cererii, pe care se întemeiază sesizarea ce formează obiectul prezentei cauze, numărul redus al judecătorilor din care îşi desfăşoară efectiv activitatea la Judecătoria Chişineu Criş nu împiedică urmarea cursului firesc de constatare a eventualelor situaţii de incompatibilitate în raport de noua situaţie juridică, cu atât mai mult cu cât chiar prin încheierea de sesizare se afirmă că judecătorul învestit să soluţioneze cauza a cărei reunire se solicită nu ar fi incompatibil să soluţioneze cauzele reunite.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va constata că nu a fost întrerupt cursul justiţiei în Dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Chişineu Criş, privindu-i pe inculpaţii A., B., F. şi S.C. G. S.R.L..

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (3) şi (6) din C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată că nu a fost întrerupt cursul justiţiei în Dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Chişineu Criş, privindu-i pe inculpaţii A., B., F. şi S.C. G. S.R.L..

Trimite cauza Judecătoriei Chişineu Criş.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 mai 2023.