Extradition to the United States for terrorism financing and money laundering; application of dual criminality and assessment of fair trial and detention condition risks

Asupra contestaţiei de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 58/F din data de 28 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, a fost admisă cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statelor Unite ale Americii.

S-a dispus extrădarea şi predarea, către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A. (cetăţean cu dublă cetăţenie - libaneză şi belgiană, posesor al paşaportului nr. x emis de autorităţile libaneze la data de 28.09.2020 şi al paşaportului nr. x emis de autorităţile belgiene la data de 13.12.2016, valabil până la data de 12.12.2023) faţă de care a fost emis mandatul de arestare la data de 27.01.2023 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului New York, în vederea urmăririi pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: conspiraţie la efectuarea de tranzacţii ilegale care implică un terorist global special desemnat, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1705 din Titlul 50 din Codul Statelor Unite pentru care pedeapsa maximă este de 20 de ani închisoare; tentativă de a efectua tranzacţii ilegale cu implicarea unui terorist global special desemnat, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1705 din Titlul 50 din Codul Statelor Unite, pentru care pedeapsa este de 20 de ani închisoare; conspiraţie la spălarea de bani, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1956 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, pentru care pedeapsa maximă este de 20 ani închisoare.

În baza art. 49 din Legea nr. 302/2004 republicată, instanţa a luat act că persoana extrădabilă a formulat opoziţie la extrădare.

Totodată, s-a dispus ca extrădarea persoanei solicitate să se efectueze cu respectarea regulii specialităţii, prevăzute de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 şi art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost menţinută arestarea provizorie în vederea extrădării persoanei extrădate A. până la predarea acesteia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, republicată şi s-a constatat că persoana extrădată fost reţinută, arestată provizoriu în caz de urgenţă şi arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 24.02.2023 la zi.

În baza art. 16 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 şi art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus predarea bunurilor, instrumentelor, obiectelor de valoare, documentelor şi a altor dovezi aflate în posesia persoanei extrădabile A. la momentul depistării, identificate conform procesului-verbal întocmit la data de 24.02.2023, către autorităţile judiciare americane.

În esenţă, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că, la data de 24.02.2023 a fost înregistrată sesizarea nr. 206/II-5/2023 formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, referitor la persoana extrădabilă A. alias A., cetăţean cu dublă cetăţenie, libaneză şi belgiană, privind cererea de arestare provizorie, în caz de urgenţă, în vederea extrădării către autorităţile judiciare americane, persoana solicitată fiind urmărită internaţional pentru punerea în executare a mandatului de arestare emis la data de 27.01.2023 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului New York, în baza Rechizitoriului nr. 23-CR-41(DLI).

S-a mai arătat că, în cuprinsul cererii formulate de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, transmisă prin intermediul Ministerului Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară, este menţionată expres solicitarea de arestare provizorie în vederea extrădării persoanei solicitate şi intenţia de a comunica la o dată ulterioară cererea de extrădare.

Prin încheierea din data de 24.02.2023 s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 24.02.2023 şi până la data de 25.03.2023 inclusiv, în vederea executării mandatului de arestare emis la data de 27.01.2023 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului New York.

La data de 15.03.2023 (şi ulterior la data de 17.03.2023) a fost înaintată Lucrarea nr. 206/II-5/2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, privind cererea de extrădare a persoanei solicitate A. formulată în temeiul art. 10 lit. a), art. 37 alin. (4) lit. a) - c1), raportat la art. 402 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, raportate la dispoziţiile art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la data de 10.09.2007. S-a mai arătat că se solicită şi remiterea obiectelor solicitate de autorităţile judiciare americane, conform art. 52 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 302/2004 republicată.

Examinând cererea de extrădare formulată, curtea a constatat că sunt îndeplinite toate condiţiile legale pentru admiterea cererii şi extrădarea persoanei solicitate.

Astfel, a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, dar şi că, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, dispoziţiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun pentru autorităţile judiciare române. De asemenea, potrivit art. 4 din Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaţionale, la care România este parte în situaţiile nereglementate.

Cu titlu preliminar, instanţa fondului a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de formă, potrivit art. 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, cererea de extrădare fiind formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant, în sprijinul cererii prezentându-se copia mandatului sau ordinului de arestare ori de detenţie emis de un judecător, instanţă sau de altă autoritate competentă, dar şi copia actului de acuzare [alin. (3) lit. a) şi b)], documentele purtând certificarea sau sigiliul Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii (nefiind necesară o altă certificare, autentificare sau legalizare potrivit art. 10 din acelaşi act normativ, contrar apărării) şi fiind însoţite de traducerile solicitate (art. 11 din legea precitată).

În acest sens, curtea a avut în vedere faptul că au fost înaintate mandatul de arestare emis la data de 27.01.2023 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului New York dar şi rechizitoriul nr. x înregistrat la data de 27.01.2023 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului New York .

Astfel, a apreciat că rechizitoriul menţionat conţine suficiente informaţii care descriu faptele care stau la baza infracţiunilor, actul procedural având o structură dată, în principal, de numărul acuzaţiilor aduse inculpatului persoană extrădabilă A. (trei), fiind arătate pe larg data şi locul săvârşirii acestora, calificarea juridică şi făcute referiri la dispoziţiile legale aplicabile.

Astfel, împotriva persoanei extrădabile au fost formulate trei acuzaţii:

"Cap de acuzare unu - conspiraţie de asociere a unei organizaţii în cadrul căreia să efectueze şi să participe în mod direct sau indirect Ia administrarea organizaţiei prin activităţi de racket, faptă prevăzută şi pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite, secţiunile 1962(d)

33. Alegaţiile din paragrafele de la unu la 32 sunt realegate şi incorporate ca şi cum ar fi prezentate integral în acest paragraf (expunere a inculpaţilor cercetaţi şi persoanele fizice şi juridice relevante, informaţii privind Legea privind puterile economice internaţionale de urgenţă - IEEPA, reglementări privind sancţiunile împotriva terorismului global, expunerea schemei infracţionale a inculpaţilor, inclusiv cu privire la desemnarea persoanei extrădabile ca terorist global special desemnat pentru că ar fi acţionat pentru sau în numele organizaţiei Hezbollah, în mod concret "pentru că a acordat asistenţa, sponsorizare sau a furnizat sprijin financiar, material sau tehnologic pentru, sau servicii financiare sau alte servicii pentru sau în sprijinul organizaţiei Hezbollah")

34. În perioada dintre mai 2018 şi ianuarie 2023, ambele date fiind aproximative şi inclusive, în Districtul de Est din Statul New York şi în altă parte, inculpaţii A. şi B., împreună cu alţii, au conspirat cu bună ştiinţă şi în mod intenţionat să încalce şi să creeze condiţii pentru încălcarea uneia sau mai multor licenţe, ordine, reglementări şi interdicţii emise în temeiul IEEPA, contrar prevederilor din IEEPA, Titlul 50 din Codul Statelor Unite 1701 şi urm.: GTSR, Titlul 31 din Codul de Reglementări Federale, Parte 594 şi urm.; şi Ordinele Executive 13224 şi 13886.

(Titlul 50 din Codul Statelor Unite, Secţiunile 1705(a) şi 1705(c): Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunile 3238 şi 3551 şi urm.)

Cap de acuzare doi - tentativă de efectuare de tranzacţii ilicite care implică un Terorist Global Desemnat în mod Special

35. Alegaţiile din paragrafele de la unu la 32 sunt realegate şi încorporate ca şi cum ar fi prezentate integral în acest paragraf.

36. În perioada dintre mai 2018 şi ianuarie 2023, ambele date fiind aproximative şi inclusive, în Districtul de Est din statul New York şi în alte părţi, inculpaţii A. şi B., împreună cu alte persoane, au încercat, cu ştiinţă şi intenţie să încalce şi să creeze condiţii pentru încălcarea uneia sau mai multor licenţe, ordine, reglementări şi interdicţii emise în temeiul IEEPA, contrar prevederilor din IEEPA, Titlul 50 din Codul Statelor Unite 1701şi urm.: GTSR, Titlul 31 din Codul de Reglementări Federale, Parte 594 şi urm.; şi Ordinele Executive 13224 ŞI 13886.

(Titlul 50 din Codul Statelor Unite, Secţiunile 1705(a) şi 1705(c): Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunile 3238 şi 3551 şi urm.)

Cap de acuzare trei - conspiraţie la spălare de bani

37. Alegaţiile din paragrafele de la unu la 32 sunt realegate şi încorporate ca şi cum ar fi prezentate integral în acest paragraf.

38. În perioada dintre mai 2018 şi ianuarie 2023, ambele date fiind aproximative şi inclusive, în Districtul de Est din statul New York şi în alte părţi, inculpaţii A. şi B., împreună cu alte persoane, au conspirat cu bună ştiinţă şi în mod intenţionat să:

(a) efectueze una sau mai multe tranzacţii financiare în cadrul şi care au afectat comerţul interstatal şi internaţional, şi anume: transferul şi livrarea de valută din Statele Unite şi transferul şi vânzarea titlului de proprietate imobiliară şi anume: Sediul Central, tranzacţii care, de fapt, au implicat veniturile provenite din activităţi ilegale specificate, şi anume: infracţiuni incriminate de IEEPA, cu încălcarea prevederilor din Titlul 50 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1705 (denumită în continuare "activitatea Ilegală Specificată") ştiind că bunurile implicate în aceste tranzacţii financiare reprezentau veniturile provenite dintr-o anumită formă de activitate ilegală, (i) cu intenţia de a promova desfăşurarea unei astfel de Activităţi Ilegale Specificate, contrar prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1956(a)(1)(A)(i) şi (ii) ştiind că tranzacţiile au fost concepute, în totalitate sau în parte, pentru a ascunde şi disimula natura, locul, sursa, proprietatea şi controlul produselor unei astfel de activităţi ilegale specificate, contrar prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1956(a)(1)(B)(i); şi (b) să transporte, să transmită şi să transfere instrumente monetare şi fonduri din unul sau mai multe locuri aflate în Statele Unite către şi prin unul sau mai multe locuri aflate în afara Statelor Unite, şi anume China şi Liban, (i) cu intenţia de a promova desfăşurarea Activităţii Ilicite Specificate, contrar prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1956(a)(1)(A)(i) şi (ii) cunoscând că instrumentele monetare şi fondurile implicate în transportul, transmiterea şi transferuri reprezentau produsul unei anumite forme de activitate ilicită şi că astfel de transporturi, transmiteri şi transferuri au fost concepute, în totalitate sau parţial, pentru a ascunde şi disimula natura, locaţia, sursa, proprietatea şi controlul produsului unei astfel de Activităţi Ilicite Specificate, contrar prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, 1956(a)(1)(B)(i)

(Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunile 1956(a), 3238 şi 3551 şi urm.)"

În continuare, Curtea de Apel Bucureşti a observat că Rechizitoriul nr. x înregistrat la data de 27.01.2023 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului New York a fost emis (şi) pe numele persoanei extrădabile A., ca urmare a votului exprimat în acest sens de către membrii Marelui Juriu, care a avut a examina dovezile privind comiterea infracţiunilor pentru care a fost inculpată persoana extrădabilă pe teritoriul statului american, stabilind caracterul suficient al faptelor şi dovezilor că s-au comis infracţiunile, dar şi că acestea au fost comise de inculpat (în acest sens declaraţia sub jurământ, în susţinerea cererii de extrădare a domnului C., procuror în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul de Est din New York, din data de 02.03.2023 care conţine, de altfel, şi un scurt istoric al cazului din punct de vedere procedural şi declaraţia sub jurământ a agentului special al D.) reprezintă o informaţie, în accepţiunea art. 8 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, de natură să ofere şi ea motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârşit infracţiunile pentru care se cere extrădarea.

Or, din aceste puncte de vedere, s-a apreciat că textul art. 8 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007 se referă la motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârşit infracţiunile pentru care se cere extrădarea (standardul de probă fiind astfel net inferior celui necesar pentru dispunerea unei soluţii de condamnare), pe de altă parte, la aceleaşi informaţii din care să reiasă îndeplinirea aceleiaşi condiţii. În aceste sens, contrar celor invocate de către apărătorii persoanei extrădabile, la acest moment informaţiile comunicate de către autorităţile judiciare americane sunt suficiente pentru a conduce la reţinerea concluziei existenţei de "motive rezonabile" de a se crede că persoana căutată ar fi săvârşit infracţiunile pentru care se efectuează cercetări, în această procedură instanţa solicitată nefiind aptă de a verifica pe fond acuzaţia penală. (atât fiecare dintre cele trei acuzaţii, cât şi procedura anterioară prin care persoana solicitată a fost desemnată în calitatea de terorist global special desemnat). Ca atare, înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către persoana solicitată, prin apărător, atestă faptul că aceasta a contestat, în decursul anilor precedenţi emiterii rechizitoriului, procedura prin care i-a fost atribuită această calitate, fără ca autorităţile judiciare americane să fi retras, revocat, revenit asupra măsurii. În acest context, se reţine că prezenta instanţă, în procedura extrădării, nu are competenţe de aprecia cu privire la aceste aspecte, cu privire la procedura şi motivele pentru care persoana extrădabilă a fost încadrată în categoria de persoane amintită, ci nu poate decât să constate că există motive rezonabile. în sensul că, persoana extrădabilă, astfel cum a fost desemnată ai "finanţator principal al organizaţiei Hezbollah care a furnizat organizaţiei Jezbollah asistenţă financiară de mai mulţi ani şi a furnizat milioane de dolari organizaţiei Hezbollah proveniţi din activităţile sale de afaceri din Belgia, Liban, Irak şi din întreg teritoriul din Africa de Vest" ar fi încălcat interdicţiile ce rezultă din desemnarea sa în calitatea amintită, prin pretinsa săvârşire a faptelor expuse anterior, in extenso.

Totodată, s-a apreciat că, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării.

Curtea a mai constatat că au fost ataşate dispoziţiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii.

În continuare, curtea a reţinut că este îndeplinită şi condiţia dublei incriminări, dar şi condiţia limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile pentru care se solicită extrădarea, condiţii prevăzute de art. 2 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007.

Potrivit acestor din urmă dispoziţii legale, o infracţiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părţi cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă. De asemenea, pot da loc la extrădare tentativa, asocierea sau participarea la săvârşirea oricăreia dintre aceste infracţiuni. Nu în ultimul rând, indiferent dacă legea statului solicitant şi statului solicitat încadrează sau nu acţiunile ori omisiunile care constituie infracţiune în aceeaşi categorie de infracţiuni sau descriu infracţiunea prin aceeaşi terminologie.

Astfel, faptele pentru care este cercetată persoana extrădabilă pare că au fost săvârşite pe teritoriul statului american, astfel cum mai sus au fost prezentate şi sunt pedepsite cu pedeapsa închisorii de maxim 20 de ani (capătul trei de acuzare), au corespondent în legislaţia penală română, realizând elementele de tipicitate ale infracţiunilor prevăzute de art. 35 şi 36 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, pedepsite cu închisoarea de la 5 la 12 ani, precum şi a infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 şi sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Îndeplinirea acestor condiţii analizate a fost contestată de persoana extrădabilă, susţinându-se, pe de o parte, că infracţiunea nu a fost săvârşită pe teritoriul Statelor Unite şi, pe de altă parte, că faptele pentru care este cercetat nu ar fi incriminate şi de legea statului solicitat, câtă vreme, în esenţă, acuzaţia de finanţare a organizaţiei Hezbollah nu face parte din descrierea faptei imputate persoanei extrădabile prin rechizitoriu, desemnarea acestuia ca terorist special global desemnat ar fi urmare a unei proceduri administrative, iar faptele au rămas doar în etapa actelor premergătoare nepedepsibile câtă vreme conspiraţia în vederea efectuării tranzacţiilor financiare ilicite a rămas fără rezultat.

Din primul punct de vedere, contrar acestora, Curtea de Apel Bucureşti a făcut trimitere la cele reţinute în cuprinsul rechizitoriului, în care se prevede că faptele ar fi fost săvârşite în Districtul de Est din Statul New York. Ca atare, s-a remarcat că este îndeplinită condiţia ca faptele pentru care se efectuează cercetări să fi fost săvârşite pe teritoriul statului solicitant, de vreme ce fapta de a conspira în efectuarea de tranzacţii financiare ilicite, în calitate de autor, instigator ori complice, nu presupune în mod necesar şi prezenta fizică a participantului la locul desfăşurării activităţii infracţionale. De altfel, potrivit art. 2 alin. (4) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, dacă infracţiunea ar fi fost săvârşită în afara teritoriului statului solicitant, extrădarea va fi acordată dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii pentru extrădare, în cazul în care legislaţia statului solicitat permite aplicarea unei pedepse pentru o infracţiune comisă în afara teritoriului său în împrejurări similare. În acest sens, se reţine că, potrivit art. 41 alin. (2) din C. proc. pen., prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în tot sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia. Or, urmarea presupuselor fapte imputate este tocmai activitatea prin care s-au încălcat interdicţiile impuse de autorităţile judiciare americane, ca urmare a desemnării persoanei solicitate ca terorist global special desemnat.

În ceea ce priveşte celelalte susţineri, în sensul că faptele presupus săvârşite nu ar putea fi încadrate în infracţiunile amintite anterior, prevăzute de legislaţia din România, curtea a reţinut că, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, diferenţele existente între calificarea juridică şi denumirea dată aceleiaşi infracţiuni de legile celor două state nu prezintă relevanţă, dacă prin convenţie internaţională sau, în lipsa acesteia, prin declaraţie de reciprocitate nu se prevede astfel. Curtea a avut în vedere descrierea faptelor imputate persoanei extrădabile, respectiv că aceasta, în calitatea de terorist global special desemnat (persoană care ar fi acţionat pentru sau în numele organizaţiei Hezbollah, respectiv a acordat asistenţa, sponsorizare sau a furnizat sprijin financiar, material sau tehnologic pentru, sau servicii financiare sau alte servicii pentru sau în sprijinul organizaţiei Hezbollah"), a conspirat în vederea efectuării de tranzacţii ilicite, ar fi încercat să efectueze asemenea tranzacţii şi ar fi conspirat la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani. Ca atare, instanţa fondului a observat că întreaga situaţie de fapt a fost avută în vedere în cuprinsul rechizitoriului şi, contrar celor susţinute de persoana extrădabilă, situaţia de fapt expusă fiind de natură a întruni elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 35 şi 36 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, pedepsite cu închisoarea de la 5 la 12 ani, precum şi a infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 şi sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Totodată, curtea a mai reţinut şi împrejurarea că infracţiunile pentru care se solicită extrădarea nu sunt infracţiuni politice [fiind deplin respectate dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007], că în cauză nu se pune problema nici a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale potrivit legii statului solicitant (art. 6 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007), iar persoana extrădabilă este o persoană urmărită penal, în cauza indicată anterior pentru săvârşirea celor trei de acuzare, care nu vor mai fi reluate, totodată, pe numele lui fiind emis mandatul de arestare indicat.

Curtea a reţinut şi faptul că, pentru aceleaşi infracţiuni pentru care se solicită extrădarea, persoana extrădabilă nu a fost condamnată sau achitată în statul solicitat (art. 5 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007).

De asemenea, a constatat că nu sunt incidente nici motivele obligatorii de refuz al extrădării prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată.

Astfel, referitor la motivul obligatoriu de refuz prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, constând în aceea că "nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de România", Curtea constată că, pe de o parte, acesta nu poate fi analizat în procedura finalizată cu emiterea mandatului de arestare emis la data de 27.01.2023 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului New York, iar pe de altă parte, că extrădarea persoanei extrădabile se solicită tocmai pentru participarea la procedura derulată în faţa autorităţilor judiciare americane, cu respectarea tuturor garanţiilor dreptului la un proces echitabil, care implică şi participarea persoanei acuzate in personam la proces.

Referitor la motivul opţional de refuz al extrădării, invocat de persoana extrădabilă, motiv prevăzut de art. 22 din Legea nr. 302/2004, constând în aceea că "predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate.", curtea a arătat că, în susţinerea acestora s-a invocat, în esenţă, împrejurarea că desemnarea inculpatului ca terorist global special desemnat este de natură a determina persoana extrădabilă să se teamă pentru viaţa sa şi pentru integritatea sa fizică. Curtea reţine, însă, că desemnarea în această calitate a persoanei extrădabile, în lipsa altor elemente, nu poate fi, prin sine, considerată suficientă pentru a contura concluzia existenţei unui potenţial de consecinţe de o gravitate deosebită, cu atât mai mult cu cât această calitate a fost acordată persoanei extrădabilă încă din anul 2018. Afirmaţiile persoanei extrădabile în acest sens rămân la nivelul de simple alegaţii, în lipsa altor elemente suplimentare care să poată fi analizate.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestaţie persoana extrădabilă A., solicitând, în esenţă, admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, în principal, respingerea cererii de extrădare formulată de autorităţile din SUA, pentru argumentele detaliat prezentate în concluziile redate în practicaua prezentei decizii.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 31 martie 2023, fiind stabilit prim termen la data de 06 aprilie 2023.

La termenul din data de 06 aprilie 2023, în cauză s-a acordat termen în vederea emiterii unei adrese către Ministerul Justiţiei- Direcţia de Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară, în vederea acordării sprijinului necesar pentru obţinerea de la autoritatea judiciară competentă din Statele Unite ale Americii, implicată în procedura de extrădare a unor informaţii detaliate privind locul de deţinere în care va fi plasată persoana extrădabilă în ipoteza admiterii cererii de extrădare, condiţiile de detenţie specifice acestui loc şi dacă există un risc de supunere a acesteia la tratamente inumane sau degradante având în vedere calitatea de terorist special global desemnat atribuită acesteia în statul solicitant.

Analizând contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. prin prisma criticilor invocate şi a dispoziţiilor legale relevante în materie, Înalta Curte o apreciază nefondată, pentru următoarele considerente:

Obiectul procedurii pendinte îl constituie solicitarea autorităţilor judiciare americane de extrădare şi predare a persoanei extrădabile A., persoană cu dublă cetăţenie, libaneză şi belgiană, faţă de care a fost emis mandat de arestare la data de 27.01.2023 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului New York, în vederea urmăririi pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la efectuarea de tranzacţii ilegale care implică un terorist global special desemnat, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1705 din Titlul 50 din Codul Statelor Unite pentru care pedeapsa maximă este de 20 de ani închisoare, tentativă de a efectua tranzacţii ilegale cu implicarea unui terorist global special desemnat, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1705 din Titlul 50 din Codul Statelor Unite, pentru care pedeapsa este de 20 de ani închisoare şi conspiraţie la spălarea de bani, cu încălcarea prevederilor Secţiunii 1956 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, pentru care pedeapsa maximă este de 20 ani închisoare.

În acest context factual, procedând, prioritar, la stabilirea cadrului normativ care guvernează prezenta cauză, Înalta Curte constată, similar primei instanţe că, în cauza sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, dar şi dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată.

Astfel, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispoziţiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române, iar dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza şi pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, pe care le completează în situaţiile nereglementate".

În raport cu dispoziţiile legale aplicabile, în consens cu prima instanţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că sunt îndeplinite condiţiile de formă şi de fond pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autorităţile americane.

În ceea ce priveşte condiţiile de formă, Înalta Curte constată că autorităţile judiciare americane au înaintat documentele prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, cererea de extrădare fiind însoţită de informaţii privind identitatea şi localizarea probabilă a persoanei căutate; informaţii care descriu faptele care stau la baza infracţiunii şi un scurt istoric al cazului din punct de vedere procedural; textele legale relevante care reglementează elementele constitutive ale infracţiunii pentru care se solicită extrădarea; pedeapsa pentru infracţiunea pentru care se solicită extrădarea; prescripţia răspunderii penale şi informaţii privind aplicarea acestora în cazul infracţiunii pentru care se solicită extrădarea.

De asemenea, cererea de extrădare a fost însoţită de copia mandatului de arestare emis de un judecător, copia actului de acuzare şi informaţii de natură să ofere motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârşit infracţiunea pentru care se cere extrădarea. Se impune a se preciza faptul că persoana extrădabilă a luat cunoştinţă de actele transmise de autorităţile americane în limba engleză, susţinerile acestuia în sensul că nu cunoaşte motivele extrădării fiind, în acest context, lipsite de fundament obiectiv cu atât mai mult cu cât acesta a beneficiat de asistenţă judiciară din partea unui avocat, fiind asigurată şi prezenţa unui interpret pe parcursul procedurii.

Referitor la condiţiile de fond, se reţine că persoana extrădabilă este urmărită penal pe teritoriul Statelor Unite pentru comiterea următoarelor infracţiuni:

a) capătul de acuzare unu - conspiraţie de asociere a unei organizaţii în cadrul căreia să efectueze şi să participe în mod direct sau indirect la administrarea organizaţiei prin activităţi de racket, faptă prevăzută şi pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite, secţiunile 1962(d)

b) capătul de acuzare doi - tentativă de efectuare de tranzacţii ilicite care implică un Terorist Global Desemnat în mod Special, faptă prevăzută şi pedepsită de Titlul 50 din Codul Statelor Unite, Secţiunile 1705(a) şi 1705(c): Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunile 3238 şi 3551 şi urm.

c) capătul de acuzare trei - conspiraţie la spălare de bani faptă prevăzută şi pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunile 1956(a), 3238 şi 3551 şi urm.).

Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A. este subiectul Rechizitoriului nr. x înregistrat la data de 27.01.2023 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului New York, iar situaţia de fapt a fost descrisă pe larg de către instanţa fondului.

Se constată astfel, că ne regăsim în ipoteza prevăzută de art. 8 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007 care se referă la motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârşit infracţiunile pentru care se cere extrădarea.

Totodată, art. 2 din acelaşi tratat prevede că o infracţiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părţi cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă, tentativa, asocierea sau participarea la săvârşirea oricăreia dintre infracţiunile menţionate putând de asemenea da loc la predare.

În ce priveşte criteriile de evaluare a condiţiei dublei incriminări, dispoziţiile art. 2, alin. (3) lit. a) din acelaşi tratat statuează expres în sensul că o infracţiune dă loc la extrădare indiferent dacă legea statelor solicitant şi solicitat încadrează sau nu acţiunile ori omisiunile care constituie infracţiunea în aceeaşi categorie de infracţiuni sau descriu infracţiunea prin aceeaşi terminologie.

Evaluând în aceste coordonate condiţia dublei incriminări, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că aceasta este îndeplinită cu privire la toate cele trei fapte ce formează cele trei capete de acuzare menţionate în rechizitoriul autorităţilor judiciare americane, criticile contestatorului nefiind fondate sub acest aspect.

Astfel, din descrierea faptei de conspiraţie de asociere a unei organizaţii în cadrul căreia să efectueze şi să participe în mod direct sau indirect la administrarea organizaţiei prin activităţi de racket, Înalta Curte reţine că persoana extrădabilă este cercetată pentru că, în perioada mai 2018 şi ianuarie 2023, împreună cu alţii a conspirat pentru încălcarea uneia sau mai multor licenţe, ordine, reglementări şi interdicţii emise în temeiul IFEPA.

În legea penală română fapta pentru care este cercetat contestatorul are corespondent în art. 367 din C. pen. care reglementează aceeaşi împrejurare şi care o sancţionează cu pedeapsa de la 1 la 5 ani, iar în varianta agravantă prevăzută de alin. (2), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

În ceea ce priveşte infracţiunea de tentativă de efectuare de tranzacţii ilicite, constând în aceea că, în aceeaşi perioadă, împreună cu mai multe persoane, cu bună ştiinţă a decis să încalce şi să creeze condiţii pentru încălcarea uneia sau a mai multe licenţe este reglementată în legislaţia autohtonă, în cuprinsul dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, potrivit cărora "constituie infracţiune de finanţare a terorismului colectarea sau punerea la dispoziţie, direct ori indirect, de fonduri, licite sau ilicite, cu intenţia de a fi folosite sau cunoscând că acestea urmează a fi folosite, în tot ori în parte, pentru săvârşirea actelor de terorism sau pentru susţinerea unei entităţi teroriste şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, tentativa fiind sancţionată, conform art. 371 din aceeaşi lege", în noţiunea de entitate teroristă, aşa cum este prevăzută de dispoziţiile art. 4 din acelaşi act normativ încadrându-se persoana, gruparea, grupul structurat sau organizaţia care, prin orice mijloc, direct sau indirect "a) comite sau participă la acte de terorism; b) se pregăteşte să comită acte de terorism; c) promovează sau încurajează terorismul; d) sprijină, sub orice formă, terorismul".

Cu privire la infracţiunea vizată de al treilea capăt de acuzare, Înalta Curte constată că descrierea infracţiunii de conspiraţie la spălare de bani, constând în aceea că, în aceeaşi perioadă, împreună cu alte persoane a conspirat să efectueze una sau mai multe tranzacţii financiare şi au efectuat transferul şi livrarea de valută din Statele Unite şi transferul şi vânzarea titlului de proprietate imobiliară, şi anume: Sediul Central, tranzacţii care, de fapt, au implicat veniturile provenite din activităţi ilegale, ştiind că bunurile implicate în aceste tranzacţii financiare reprezentau veniturile provenite dintr-o anumită formă de activitate ilegală, cu intenţia de promova desfăşurarea unei astfel de activităţi ilegale specificate, ştiind că tranzacţiile au fost concepute, în totalitate sau în parte, pentru a ascunde şi disimula natura, locul, sursa, proprietatea şi controlul produselor unei astfel de activităţi; să transporte, să transmită şi să transfere instrumente monetare şi fonduri din una sau mai multe locuri aflate în Statele Unite către şi prin unul sau mai multe locuri aflate în afara Statelor Unite, cu intenţia de a promova activităţi ilicite specificate, cunoscând că instrumentele monetare şi fondurile implicate în transportul, transmiterea şi transferuri au fost concepute, în totalitate sau parţial, pentru a ascunde şi disimula natura, locaţia, proprietatea şi controlul produsului unei astfel de activităţi ilicite.

Această infracţiune are corespondent în legislaţia penală română, fiind incriminată în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în art. 49. Care prevede: "(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni; c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracţiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. (2) Tentativa se pedepseşte.

Aşadar, se constată îndeplinită, atât condiţia dublei incriminări, cât şi condiţia privind durata minimă a pedepsei pentru infracţiunile care dau loc la predare, atât în statul solicitant, cât şi în statul solicitat.

Totodată, se constată că, în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, expres stipulate în art. 21 din Legea nr. 302/2004 republicată, şi cele asimilate lor, prevăzute de art. 33 şi art. 34 din aceeaşi lege, dar nici cele opţionale prevăzute de art. 22 şi niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele prevăzute la art. 4 - 7 din Tratatului între Statele Unite ale Americii şi România, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Deşi contestatorul a formulat opoziţie la extrădare, Înalta Curte apreciază că argumentele sale nu se încadrează în dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora "opoziţia nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădare" (alin. (3), ci, dimpotrivă, observă că acesta nu şi-a contestat în niciun moment identitatea.

Nu în ultimul rând se reţine, sub aspectul competenţei, că persoana extrădabilă A. este cercetat în Statele Unite în virtutea principiului teritorialităţii, de vreme ce bunurile ce urmau a face obiectul presupuselor infracţiuni de care este acuzat contestatorul se află pe teritoriul SUA [art. 2 alin. (4) din Tratatul bilateral de extrădare, art. 29 din Legea nr. 302/2004 republicată]. Astfel, infracţiunea de spălarea banilor reţinută în sarcina inculpatului a presupus transferuri de instrumente monetare şi fonduri din SUA în afara Statelor Unite, aşa cum s-a expus deja.

În raport cu aspectele învederate, Înalta Curte reţine că prima instanţă, în mod judicios a autorizat extrădarea şi predarea către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A. (cetăţean cu dublă cetăţenie - libaneză şi belgiană, posesor al paşaportului nr. x emis de autorităţile libaneze la data de 28.09.2020 şi al paşaportului nr. x emis de autorităţile belgiene la data de 13.12.2016, valabil până la data de 12.12.2023).

Cu referire la critica formulată în contestaţie de persoana solicitată, vizând nemotivarea sentinţei contestate, instanţa de control judiciar, Înalta Curte consideră că nu poate fi reţinut acest motiv de contestaţie întrucât, din examinarea acestuia rezultă că instanţa de fond a făcut o analiză exhaustivă asupra cererii formulate de autorităţile americane, precum şi a dispoziţiilor legale ale Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Evaluând celelalte critici formulate de contestatorul persoană extrădabilă, Înalta Curte mai reţine că, prin criticile formulate, acesta a susţinut faptul că hotărârea de extrădare a fost soluţionată de către un complet de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, care nu avea competenţa să judece, în raport, cu dispoziţiile art. 42 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată.

De asemenea, a solicitat ca instanţa de control să constate că, în mod nelegal au fost respinse toate solicitările de probatorii de către instanţa de fond, prin această abordare fiind încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, dar şi art. 3 din Convenţie, existând riscul de a fi supus unor tratamente inumane în centrul de detenţie.

Analizând criticile formulate, Înalta Curte constată că cererea de extrădare nu a fost soluţionată de un judecător de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, completul de judecată fiind compus dintr-un judecător, astfel cum prevăd expres dispoziţiile art. 42 din Legea de cooperare judiciară, nefiind încălcată nicio normă privind compunerea acestuia.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 42 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cererea de arestare provizorie în vederea extrădării se soluţionează de un complet format dintr-un judecător al secţiei penale a curţii de apel componente, în cuprinsul hotărârii atacate nefiind făcută nicio menţiune, în sensul că ar fi fost pronunţată de un judecător de drepturi şi libertăţi.

Totodată, în cauză nu au fost constatate indicii privind nerespectarea dreptului la un proces echitabil în sensul Convenţiei Europene, nu s-au constatat încălcări ale prevederilor privind cooperarea judiciară şi nu s-au identificat motive de fond pentru ca autoritatea judiciară română să refuze extrădarea în prezenta cauză.

Astfel cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, extrădarea a fost cerută pentru ca persoana extrădabilă să fie cercetată pentru faptele menţionate în rechizitoriul nr. x şi pentru care s-a emis un mandat de arestare şi nu se poate susţine că autorităţile judiciare americane nu garantează persoanelor a căror extrădare a fost solicitată, o procedură de judecată care să le salvgardeze dreptul la apărare.

De asemenea, Înalta Curte consideră că nici critica cu privire la nerespectarea dreptului la un proces echitabil în procedura administrativă de desemnare ca special global terorist nu poate fi examinată în prezenta cauză, întrucât tocmai prin natura juridică a acesteia excedează cadrului legal instituit de Legea nr. 302/2004 în art. 21 alin. (1) lit. a), referitor la dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei, procedura în care s-a formulat cererea de extrădare vizând o acuzaţie penală în faţa instanţei şi nicidecum o procedură administrativă ale cărei reguli speciale nu presupun desfăşurarea unui proces.

Cu referire la critica vizând condiţiile degradante de detenţie din SUA, care ar putea expune persoana extrădabilă unui tratament incompatibil cu art. 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului, potrivit căruia "Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.", sens în care s-a invocat cauza Trabelsi împotriva Belgiei din 4 septembrie 2014, Înalta Curte apreciază că nu poate reţine încălcarea acestor dispoziţii, prin raportare la actele depuse de apărare dar şi la răspunsul înaintate de statul solicitant.

Aşa cum reiese din relaţiile furnizate de Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii Înalta Curte apreciază că sunt date suficiente pentru a se crea convingerea instanţei că, odată predat, A. nu va fi expus pe durata custodiei lui de către autorităţile americane, unor tratamente contrare art. 1 din Convenţia ONU împotriva torturii şi a altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante şi art. 3 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În cuprinsul aceloraşi relaţii s-a arătat că deţinuţii aflaţi în faza pre-procesuală sunt supuşi aceloraşi condiţii de detenţie ca deţinuţii condamnaţi aflaţi în custodia E. şi au acces la aceleaşi servicii medicale, dentare, psihologice şi psihiatrice ca şi deţinuţii condamnaţi. De asemenea, E. asigură persoanelor private de libertate un mediu sigur, spaţiu, lumină, ventilaţie, curăţenie, hrană, recreere în aer liber, îngrijire medicală şi posibilităţi de învăţământ, condiţii care nu pot să fie catalogate drept tratamente inumane sau degradante.

Totodată, cauza invocată în argumentarea acestui motiv de contestaţie nu are legătură cu cauza pendinte, persoana extrădabilă neregăsindu-se în situaţia avută în vedere în cauza Trabelsi împotriva Belgiei, cu argumentarea că pentru a constata încălcarea art. 3 din Convenţie, curtea a analizat dacă pedeapsa detenţiunii pe viaţă de care era pasibil reclamantul era ireductibilă de jure şi de facto.

Nu în ultimul rând, nici înscrisurile şi nici jurisprudenţa depusă de apărătorul ales al contestatorul persoană extrădabilă, respectiv rapoarte, opinii şi observaţii ONU, extrase de articole de presă şi cauza Elmagharaby c. Ashcroft, nu se susţin în contextul concret al cauzei, faţă de relaţiile primite din partea autorităţilor judiciare americane.

Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinţei penale nr. 58/F din data de 28 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinţei penale nr. 58/F din data de 28 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul interpretului de limbă engleză se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 aprilie 2023.

GGC - NN