Inadmissibility of repetitive execution objections for identical legal basis and motives in prison conditions

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 19 din 17 februarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 599 alin. (5) C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de contestatorul A. cu privire la Sentinţa penală nr. 58 din data de 18.08.2017 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2017.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat contestatorul A. la plata către stat a sumei de 150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul avocatului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, conform delegaţiei nr. 3018/2022, a rămas în sarcina statului şi s-a avansat din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Suceava.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a constatat că, prin Sentinţa penală nr. 58 din data de 18.08.2017 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2017 s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu privire la transferul persoanei condamnate A. şi s-a dispus transferarea persoanei condamnate A., într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei de 14 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală mai sus menţionată.

Sentinţa penală nr. 58 din data de 18.08.2017 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2017 a rămas definitivă prin neapelare la data de 17.10.2017, întocmindu-se în baza acesteia mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 72/2017 cu privire la persoana condamnată A.

La data de 05.02.2023, sub nr. x/2023, pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori a fost înregistrată contestaţia la executare formulată de condamnatul A., prin care a solicitat acordarea de zile compensatorii pentru executarea pedepsei în condiţii improprii, în baza art. 166 alin. (16) şi art. 141 alin. (17) din Legea nr. 302/2004.

În motivarea cererii, condamnatul A. a arătat că de la începutul executării pedepsei în Italia şi până în prezent s-au votat o serie de legi favorabile din punct de vedere a recunoaşterii unor aspecte privind executarea pedepsei în condiţii improprii şi a solicitat aplicarea acestor legi în favoarea sa pentru perioada 25.05.2012 - 16.01.2018 ce a fost executată în statul Italian.

Învestită cu soluţionarea prezentei cereri, Curtea de apel a constatat că A. a mai formulat anterior contestaţii la executare cu privire la Sentinţa penală nr. 58 din data de 18.08.2017 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2017.

Curtea de apel a constatat că există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări între cele din cauza de faţă şi cauza înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava sub nr. x/2019 şi soluţionată definitiv prin Sentinţa penală nr. 128/07.11.2019.

Aceeaşi situaţie (existenţa identităţii de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări între cele din contestaţiile formulate anterior şi cele din cauza înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava sub nr. x/2019 şi soluţionată definitiv prin Sentinţa penală nr. 128/07.11.2019) a fost constatată şi prin:

- Sentinţa penală nr. 37/21.04.2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori pronunţată în Dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă la data 30.09.2021 prin Decizia penală nr. 801/30.09.2021 pronunţată de ÎCCJ în Dosarul nr. x/2019;

- Sentinţa penală nr. 47/17.06.2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori pronunţată în Dosarul nr. x/2020, rămasă definitivă la data de 29.06.2021, prin necontestare;

- Sentinţa penală nr. 4/25.01.2022 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori pronunţată în Dosarul nr. x/2021, rămasă definitivă la data de 17.03.2022 prin Decizia penală nr. 175/17.03.2022 pronunţată de ÎCCJ în Dosarul nr. x/2021;

- Sentinţa penală nr. 60/23.06.2022 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori pronunţată în Dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă la data de 27.09.2022 prin Decizia penală nr. 570/27.09.2022 pronunţată de ÎCCJ în Dosarul nr. x/2022;

Constatând că există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări între cele din cauza de faţă şi cauza înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava sub nr. x/2019, soluţionată definitiv prin Sentinţa penală nr. 128/07.11.2019, Curtea de apel a constatat că prezenta contestaţie la executare formulată de condamnatul A. este inadmisibilă, fiind incidente disp. art. 599 alin. (5) C. proc. pen.

Împotriva Sentinţei penale nr. 19 din 17 februarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022, a formulat contestaţie, în termen legal, condamnatul A.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi repartizată aleatoriu completului de judecată nr. 7, cu prim termen la 18 aprilie 2023.

Cu ocazia dezbaterilor, contestatorul, beneficiind de asistenţa juridică a unui apărător din oficiu, a solicitat admiterea contestaţiei formulate, susţinând că ar trebui să beneficieze de un număr mai mare de zile compensatorii, motivat de faptul că de la începutul executării pedepsei în statul de condamnare şi până la data transferării în România, prevederile legale privind acordarea zilelor compensatorii s-au modificat, în sensul majorării numărului acestora. Contestatorul a susţinut că este îndreptăţit să beneficieze de ultimele modificări legislative pentru perioada executată în statul de condamnare, respectiv 25 mai 2012 - 16 ianuarie 2018, acesta fiind şi motivul declarării contestaţiei la executare.

Examinând contestaţia formulată de condamnatul A., prin prisma dispoziţiilor art. 597 alin. (7) şi art. 4251 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reaminteşte că procedura jurisdicţională a contestaţiei la executare este menită să rezolve situaţiile juridice care afectează executarea unei hotărâri penale. Astfel, potrivit art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

În cauza de faţă, Înalta Curte constată că autorităţile judiciare italiene au solicitat recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine şi executarea pedepsei închisorii într-un penitenciar din România privind persoana condamnată A.

Această solicitare a făcut obiectul dosarului nr. x/2017, înregistrat la Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în care, prin Sentinţa penală nr. 58 din data de 18.08.2017 (definitivă prin neapelare la data de 17.10.2017), s-a dispus recunoaşterea şi punerea în executare a Sentinţei penale nr. 1/2014 în Dosarul nr. x/2013 REG.GEN. şi nr. x/2012 RGNR. pronunţată la data de 30.01.2014 de Curtea cu Juri din Roma, secţia a III-a reformată prin Sentinţa nr. 14/2015 pronunţată în data de 16.04.2015 de către Curtea de Apel cu Juri, secţia I-a, definitivă la data de 25.02.2016 prin care persoana transferabilă A. a fost condamnat la pedeapsa totală de 14 (paisprezece) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de omor preterintenţionat prev. de art. 584 C. pen. art. 61 nr. 2 C. pen. art. 61 nr. 5 C. pen. şi tâlhărie formă agravată prev. de art. 110 C. pen., art. 628 alin. (1) C. pen., art. 628 alin. (3) nr. 2 C. pen.,art. 628 alin. (3) nr. 3 B C. pen. ce îşi găsesc corespondent în infracţiunile de: omor calificat prev. de art. 189 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen. şi tâlhărie calificată prev. de art. 234 alin. (1) lit. d) C. pen.

S-a dispus transferarea persoanei condamnate A., într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei de 14 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală mai sus menţionată.

În baza art. 73 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa de 14 ani închisoare durata executată începând cu data de 3.05.2012 până la zi.

În baza art. 154 alin. (12) din Legea nr. 302/2004 coroborat cu art. 555 C. proc. pen., s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii pe numele persoanei transferabile A., la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În speţă, Înalta Curte este învestită cu soluţionarea căii de atac împotriva contestaţiei la executare formulată de condamnatul A. cu privire la Sentinţa penală nr. 58 din data de 18.08.2017 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2017.

În contestaţia la executare, Curtea de apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori a reţinut că A. a solicitat acordarea de zile compensatorii pentru executarea pedepsei în condiţii improprii, în baza art. 166 alin. (16) şi art. 141 alin. (17) din Legea nr. 302/2004, republicată. Condamnatul A. a arătat că de la începutul executării pedepsei în Italia şi până în prezent s-au votat o serie de legi favorabile din punct de vedere a recunoaşterii unor aspecte privind executarea pedepsei în condiţii improprii şi a solicitat aplicarea acestor legi în favoarea sa pentru perioada 25.05.2012 - 16.01.2018 ce a fost executată în statul Italian.

Aşa cum a reţinut şi judecătorul fondului, anterior, însă, acelaşi contestator a formulat o alte contestaţii la executare întemeiate pe aceleaşi dispoziţii legale (reţinându-se de către instanţe că temeiurile invocate de către contestatorul A., fac trimitere la dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) şi d) C. proc. pen.). De asemenea, contestaţiile la executare formulate anterior s-au bazat pe aceleaşi motive şi apărări (existenţa unor perioade de reducere a pedepsei ca urmare a executării pedepsei închisorii pe teritoriul Statului Italian şi până la transferul acestuia în România ce nu au fost deduse din durata pedepsei aplicate).

Contestaţiile la executare formulate anterior de condamnatul A. au fost soluţionate prin Sentinţa penală nr. 128/07.11.2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă la data de 19.11.2019, prin necontestare; prin Sentinţa penală nr. 37/21.04.2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori pronunţată în Dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă la data 30.09.2021 prin Decizia penală nr. 801/30.09.2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2019; prin Sentinţa penală nr. 47/17.06.2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori pronunţată în Dosarul nr. x/2020, rămasă definitivă la data de 29.06.2021, prin necontestare; prin Sentinţa penală nr. 4/25.01.2022 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori pronunţată în Dosarul nr. x/2021, rămasă definitivă la data de 17.03.2022 prin Decizia penală nr. 175/17.03.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2021; prin Sentinţa penală nr. 60/23.06.2022 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori pronunţată în Dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă la data de 27.09.2022 prin Decizia penală nr. 570/27.09.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2022.

Reglementând procedura şi modul de rezolvare a contestaţiei la executare, art. 599 C. proc. pen. stabileşte, în alin. (5), că cererile ulterioare formulate în temeiul art. 598 din acelaşi cod sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări.

Raportat la aceste elemente, Înalta Curte consideră că soluţia adoptată de prima instanţă este legală, întrucât condamnatul şi-a întemeiat contestaţia la executare pe aceleaşi dispoziţii legale şi motive, apărările fiind, de asemenea, identice, astfel că s-a realizat o justă aplicare a prevederilor art. 599 alin. (5) din C. proc. pen., întrucât există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări.

Pentru aceste motive, Înalta Curte, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) raportat la art. 597 alin. (7) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 19 din 17 februarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 340 RON, se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei, conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Sentinţei penale nr. 19 din 17 februarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 340 RON, se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 aprilie 2023.

GGC - ED