Competent court for annulment request based on statute of limitations: Jurisdiction of the court where the judgment became final by withdrawal of appeal

Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2023

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată, la data de 22 septembrie 2022, pe rolul Judecătoriei Medgidia, secţia penală, sub nr. x/2022, condamnatul A. a solicitat instanţei de judecată, în temeiul dispoziţiilor art. 426 lit. b) C. proc. pen. şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2022, aplicarea normelor legale ce reglementează instituţia prescripţiei răspunderii penale raportat la infracţiunile de conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 225/2015 a Judecătoriei Medgidia.

Prin încheierea din 12 octombrie 2022, luând act de precizările în acest sens ale condamnatului, Judecătoria Medgidia a recalificat cererea înregistrată iniţial ca şi "contestaţie la executare" drept contestaţie în anulare fundamentată pe dispoziţiile art. 426 lit. b) C. proc. pen.

2. Ulterior, prin sentinţa penală nr. 1803 din 13 octombrie 2022 pronunţată în dosarul susmenţionat, în baza art. 50 C. proc. pen., raportat la art. 429 alin. (1) C. proc. pen., Judecătoria Medgidia a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că, întrucât contestaţia în anulare este îndreptată împotriva hotărârii de condamnare în executarea căreia se află condamnatul - sentinţa penală nr. 2118 din 6 octombrie 2021 pronunţată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr. x/2021, care a rămas definitivă, la data de 21 decembrie 2021, prin decizia penală nr. 988/P din aceeeaşi dată pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de contestator împotriva sentinţei penale susmenţionate - competenţa de soluţionare a acesteia revine, potrivit art. 429 alin. (1) C. proc. pen., Curţii de Apel Constanţa.

3. Urmare declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, la data de 4 noiembrie 2022, sub nr. x/2022.

Prin decizia penală nr. 292/P din 16 martie 2023, în baza art. 429 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 50 C. proc. pen., Curtea de Apel Constanţa a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia.

Totodată, constatând ivit conflict negativ de competenţă, în baza dispoziţiilor art. 51 C. proc. pen., a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa ierarhic superioară comună, pentru regulator de competenţă.

În argumentarea acestei soluţii, pornind de la constatarea că, potrivit precizărilor făcute de contestator la termenul din 2 martie 2023, contestaţia în anulare vizează sentinţa penală nr. 135 din 15 ianuarie 2021 pronunţată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr. x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 336/P din 2 aprilie 2021, prin care Curtea de Apel Constanţa a luat act de retragerea apelului declarat de A. împotriva hotărârii anterior menţionate, fără a exercita un control judiciar efectiv asupra acesteia, Curtea de Apel Constanţa a apreciat că Judecătoria Medgidia este competentă să soluţioneze calea extraordinară de atac, ca instanţă care a pronunţat hotărârea a cărei retractare se urmăreşte.

*

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 29 martie 2023, formând obiectul dosarului nr. x/2022, cu termen de judecată la data de 6 aprilie 2022.

Analizând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată următoarele:

În raport de precizările făcute de condamnatul contestator A., în şedinţa din 2 martie 2023, în faţa Curţii de Apel Constanţa, obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă îl constituie contestaţia în anulare formulată de acesta împotriva sentinţei penale nr. 135 din 15 ianuarie 2021, pronunţată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr. x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 336/P din 2 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa.

Cazul invocat de condamnat în susţinerea contestaţiei în anulare este cel prevăzut de art. 426 lit. b) C. proc. pen. - "când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal".

Competenţa materială de soluţionare a contestaţiei în anulare este determinată prin dispoziţiile art. 429 C. proc. pen., care, în alin. (1) stabileşte că, atunci când se întemeiază pe cazurile prev. de art. 426 lit. a) - h) C. proc. pen., contestaţia în anulare se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei anulare se cere, iar în alin. (2) statuează că, în cazul invocării autorităţii de lucru judecat [cazul prev. de art. 426 lit. i) C. proc. pen..], aceasta se introduce la instanţa la care a rămas definitivă ultima hotărâre.

Din interpretarea dispoziţiilor legale precitate rezultă că instanţa competentă să judece contestaţia în anulare este instanţa în faţa căreia a rămas definitivă hotărârea a cărei anulare se cere, care, în cazurile prev. de art. 426 lit. a), c) - h) C. proc. pen., este întotdeauna instanţa de apel, iar în cazurile prev. de art. 426 lit. b) şi i) C. proc. pen., poate fi, după caz, prima instanţă (în cazul hotărârilor rămase definitive prin neapelare sau ca urmare a retragerii/respingerii ca tardiv a apelului exercitat împotriva lor), sau instanţa de apel, pentru hotărârile rămase definitive prin decizia instanţei de apel [cea din urmă care s-a pronunţat asupra raportului penal dedus judecăţii, în ipoteza prev. de art. 426 lit. i) C. proc. pen..].

Raportat la aceste consideraţii teoretice, Înalta Curte constată că, în speţă, prin sentinţa penală nr. 135 din 15 ianuarie 2021, pronunţată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr. x/2020, s-au hotărât următoarele:

S-a constatat că prin încheierea din 16 decembrie 2020 s-a dispus schimbarea încadrării juridice, din infracţiunea de conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev de art. 335 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen., în infracţiunea de conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev de art. 335 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 335 alin. (1) C. pen. raportat la art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fos condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere (faptă din 16.03.2014).

S-a constatat că infracţiunea cercetată în cauză este concurentă cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţele: nr. 901/17.09.2014 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 663/P din 17.10.2014 a Curţii de Apel Constanţa (2 ani şi 4 luni închisoare); nr. 225 din 25.02.2015 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 969/P din 26.10.2015 (1 an şi 6 luni închisoare) a Curţii de Apel Constanţa şi nr. 371 din 10.06.2014 a Tribunalului Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 1197/P din 04.12.2015 a Curţii de Apel Constanţa (2 ani şi 4 luni închisoare).

În temeiul art. 40 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. (b) C. pen. s-au descontopit pedepsele rezultante aplicate condamnatului A. prin sentinţele penale anterior menţionate şi s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente, după cum urmează:

- pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 335 alin. (1) C. pen. şi pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 336 alin. (1) C. pen. - aplicate prin sentinţa penală nr. 901 din 17.01.2014 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2014, definitivă prin decizia penală nr. 663/P din 17.10.2014 a Curţii de Apel Constanţa;

- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi pedeapsa de 1 an închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 102 din 29.01.2013 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 718 din 20.09.2013 a Curţii de Apel Constanţa - aplicate prin sentinţa penală nr. 371 din 10.06.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. x/2013, definitivă prin decizia penală nr. 1197/P/2015 a Curţii de Apel Constanţa;

- pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 85 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, pedeapsa de 2 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 2229 din 12.09.2013 a Judecătoriei Medgidia şi pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 3101 din 19.12.2012 a Judecătoriei Medgidia, definitivă prin decizia penală nr. 208/2013 a Curţii de apel Constanţa - stabilite prin sentinţa penală nr. 225 din 25.02.2015 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2014, modificată prin decizia penală nr. 969/P/2015 a Curţii de Apel Constanţa.

S-a constatat că prin decizia penală nr. 33 din 19.01.2017 a Tribunalului Constanţa s-a dispus liberarea condiţionată a inculpatului, cu un rest neexecutat de 580 de zile.

În temeiul art. 105 alin. (1) C. pen. s-a anulat liberarea condiţionată a inculpatului dispusă prin decizia penală anterior menţionată, cu un rest neexecutat de 580 de zile.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., s-au contopit pedepsele concurente de 1 an şi 6 luni închisoare (din cauză), 1 an şi 9 luni închisoare, 1 an şi 9 luni închisoare, 2 ani închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 1an închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare şi 2 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse concurente, de 3 ani, 4 luni şi 20 de zile închisoare şi s-a stabilit că, în final, inculpatul A. va executa pedeapsa rezultantă de 5 ani, 4 luni şi 20 de zile închisoare, cu executare în regim de detenţie.

În baza art. 599 alin. (4) C. proc. pen. s-au anulat toate formele de executare şi s-a dispus emiterea unui nou mandat pentru pedeapsa rezultantă de 5 ani, 4 luni şi 20 de zile închisoare.

S-au menţinut celelalte dispoziţiile ale sentinţelor penale pronunţate împotriva inculpatului.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. (a) C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii, arestării preventive şi a perioadei executate de la 16.05.2013 la 28.01.2014 şi de la 18.06.2014 la 19.01.2017.

În temeiul art. 272 C. proc. pen., s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 4500 de RON, cu titlu de cheltuieli suportate de stat.

Prin decizia penală nr. 336/P din 2 aprilie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020, în baza art. 415 alin. (1) C. proc. pen., Curtea de Apel Constanţa a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 135 din 15 ianuarie 2021, pronunţată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr. x/2020, dispunând obligarea apelantului la plata sumei de 300 RON cu tiltu de cheltuieli judiciare către stat şi avansarea din fondurilor statului a onorariului cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru acesta, în sumă de 868 RON.

În contextul acestor reţineri factuale, notând că, urmare retragerii apelului exercitat de contestatorul condamnat A. împotriva sentinţei penale nr. 135 din 15 ianuarie 2021, aceasta a rămas definitivă în faţa Judecătoriei Medgidia, iar nu a Curţii de Apel Constanţa, instanţă care, nefiind învestită în mod efectiv în calea ordinară de atac, nu a supus controlului său judiciar hotărârea de condamnare, Înalta Curte constată că Judecătoria Medgidia este instanţa competentă material să soluţioneze contestaţia în anulare pendinte, ca instanţă care a pronunţat hotărârea definitivă a cărei anulare se solicită.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Judecătoriei Medgidia, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Totodată, potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 340 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A. în favoarea Judecătoriei Medgidia, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 aprilie 2023.