Jurisdiction over criminal security measure appeals: Tribunal vs. Court of Appeal competence when notaries are not charged suspects

Şedinţa publică din data de 04 aprilie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ivit între Curtea de Apel Bucureşti şi Tribunalul Bucureşti, constată următoarele:

Prin încheierea din 15.03.2023 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2023, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, invocată din oficiu şi, în temeiul art. 50 raportat la art. 250 alin. (1) C. proc. pen.., a fost declinată judecarea cauzei, având ca obiect contestaţia împotriva ordonanţei nr. 349/P/2021 din data de 15.02.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, formulată de suspecţii A., B. şi C., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Bucureşti a reţinut că, la data de 16.02.2023, a fost înregistrată contestaţia împotriva ordonanţei nr. 349/P/2021 din data de 15.02.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, formulată de suspecţii A., B. şi C., care au solicitat restituirea înscrisurilor ridicate de organele de urmărire penală cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare din data de 01.02.2023, încuviinţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti prin încheierea din data de 19.01.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023.

În drept, suspecţii au invocat prevederile art. 255 alin. (1) raportat la art. 250 din C. proc. pen.

La dosarul cauzei a fost ataşat dosarul de urmărire penală nr. 349/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

Tribunalul Bucureşti a constatat că instanţa competentă să soluţioneze contestaţia împotriva ordonanţei nr. 349/P/2021 din data de 15.02.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, formulată de suspecţii A., B. şi C., este Curtea de Apel Bucureşti, întrucât în dosar se efectuează cercetări penale şi faţă de persoane care deţin o calitatea specială.

Potrivit prevederilor art. 255 alin. (1) raportate la art. 250 alin. (1) C. proc. pen.., invocate de suspecţi în susţinerea contestaţiei, împotriva măsurii asiguratorii luate de procuror sau modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., curtea de apel judecă în primă instanţă infracţiunile săvârşite de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, de controlorii financiari ai Curţii de Conturi, precum şi auditori publici externi.

În urma analizării actelor şi lucrărilor efectuate de organele de urmărire penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti a constatat că cercetările penale în dosarul de urmărire penală nr. 349/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie se efectuează şi faţă de numitele D. şi E., care au calitatea de notar public, iar prin urmare, competenţa de soluţionare a fondului cauzei aparţine curţii de apel, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Faţă de aceste considerente, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, invocată din oficiu şi a fost declinată judecarea cauzei, având ca obiect contestaţia împotriva ordonanţei nr. 349/P/2021 din data de 15.02.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, formulată de suspecţii A., B. şi C., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală la data de 21 martie 2023.

Prin sentinţa penală nr. 60/F din 23.03.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 47 alin. (2) C. proc. pen.., a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti şi, în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen.., a fost declinată competenţa de soluţionare a contestaţiilor formulate de suspecţii A., B. şi C. în favoarea Tribunalului Bucureşti. În temeiul art. 51 alin. (2) C. proc. pen.., a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut următoarele:

La termenul din 23.03.2023, instanţa, din oficiu, a pus în discuţie excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti şi eventuala declinare a cauzei către Tribunalul Bucureşti, precum şi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Contestatorii inculpaţi au arătat că au formulat o cerere de restituire înscrisuri, că prin ordonanţă le-a fost respinsă solicitarea de restituire şi că, potrivit art. 255 raportat la art. 250 C. proc. pen.., se poate exercita o cale de atac. S-a mai precizat că temeiul este acelaşi, cel prevăzută de art. 250 C. proc. pen.. şi că cererea vizează ordonanţa din data de 15.02.2023 prin care le-a fost respinsă, în temeiul art. 162 cu referire art. 255 C. proc. pen.., cererea de restituire înscrisuri. S-a apreciat că această ordonanţă poate fi contestată în temeiul art. 255 raportat la art. 250 C. proc. pen.., în condiţiile prevăzute de art. 250 C. proc. pen.. S-a învederat şi faptul că cererea de restituire bunuri a fost adresată Tribunalului Bucureşti pentru acelaşi considerente invocate de Curtea de Apel Bucureşti în cadrul excepţiei necompetenţei materiale. Totodată, s-a precizat că, astfel cum rezultă din ordonanţa de începere a urmăririi penale in personam, printre persoanele care au fost puse sub acuzare nu se regăseşte vreuna care ar atrage competenţa Curţii de Apel Bucureşti, motiv pentru care, această din urmă instanţă nu este competentă la acest moment. În opinia contestatorilor, instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond este Tribunalul Bucureşti.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a reţinut că, prin ordonanţa nr. 349/P/2021 din 31.01.2023, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie a dispus, între altele, cu privire la suspecţii A., B. şi C., următoarele:

I. Schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., a faptelor penale săvârşite de angajaţii Primăriei Sectorului 3 Bucureşti cu prilejul soluţionării cererii numitei C. nr. 7987/13.01.2022, pentru obţinerea unei autorizaţii de construire (de supraetajare a imobilului construit în Bucureşti).

II. Extinderea urmăririi penale "in rem" cu privire la săvârşirea infracţiunilor de:

1. Fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., constând în faptul că nota de constatare seria x-BDC nr. x, încheiată la data de 18.04.2019 de poliţistul local F., atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că acesta a efectuat un control de specialitate, la imobilul construit la adresa din Bucureşti, str. x, unde a constatat că a fost edificat un imobil compus din 2S+P+10+SP. Tehnic (în realitate imobilul avea 2S+P+MZ+10E+Eth), fiind finalizat integral.

2. Uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., constând în faptul că numitul B. a depus, în vederea producerii de consecinţe juridice, la Primăria Sectorului 3 Bucureşti, nota de constatare seria x-BDC nr. x, care a fost încheiată (prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului) la data de 18.04.2019 de poliţistul local F..

3. Fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., constând în faptul că punctul de vedere la recepţia la terminarea lucrărilor (august 2021) şi referatul dirigintelui de şantier semnat în 17.08.2021, încheiate de dirigintele de şantier ing. G., atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că lucrările de construire efectuate la adresa din Bucureşti, str. x, respectă prevederile autorizaţiei de construire din punct de vedere al calităţii în construcţii şi al respectării legislaţiei în vigoare iar cartea tehnică este completă.

4. Luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) şi (2) C. pen., constând în faptul că ing. G. a primit suma de 200 euro (câte 100 de euro pentru fiecare semnătură) de la numita H., pentru a-şi încălca atribuţiile pe care le avea în calitate de diriginte de şantier (autorizat MDRT-ISC) cu prilejul semnării procesului-verbal de recepţie nr. x/26.08.2021 şi referatului dirigintelui de şantier din 17.08.2021.

5. Dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., constând în faptul că numita H. i-a dat suma de 200 euro (câte 100 de euro pentru fiecare semnătură) ing. G., pentru ca acesta să îşi încalce atribuţiile pe care le avea în calitate de diriginte de şantier (autorizat MDRT-ISC) cu prilejul semnării procesului-verbal de recepţie nr. x/26.08.2021 şi referatului dirigintelui de şantier din 17.08.2021.

6. Luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) şi (2) C. pen., constând în faptul că arhitectul H. a pretins de la C., A. şi B., pentru a-şi încălca atribuţiile pe care le avea în calitate de arhitect şi şef de proiect (întocmirea cu nerespectarea documentaţiilor de urbanism a unor, proiecte, memorii de arhitectură etc.), două apartamente din imobilul care era construit în Bucureşti, str. x, după intabularea imobilului până la etajul 7, inclusiv şi a primit cele două apartamente pretinse într-o formă disimulată, respectiv prin încheierea unor contracte fictive de dare în plată, între C. şi S.C. I. S.R.L., prin H. (apartamentele nr. x, intabulat în Cartea Funciară x şi nr. x, intabulat în Cartea Funciară x).

7. Dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., constând în faptul că numita C. i-a dat arhitectului H. două apartamente (nr. 20, intabulat în Cartea Funciară x şi nr. x, intabulat în Cartea Funciară x) din imobilul care era construit în Bucureşti, str. x (disimulând fapta prin încheierea unor contracte fictive de dare în plată, între C. şi S.C. I. S.R.L., prin H.), drept răsplată pentru că aceasta şi-a încălcat atribuţiile pe care le avea în calitate de arhitect şi şef de proiect (a întocmit cu nerespectarea documentaţiilor de urbanism proiecte, memorii de arhitectură etc.).

8. Luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) şi (2) C. pen., constând în faptul că arhitectul H. a pretins de la C., A. şi B., pentru a-şi încălca atribuţiile pe care le avea în calitate de arhitect şi şef de proiect (întocmirea cu nerespectarea documentaţiilor de urbanism a unor proiecte, memorii de arhitectură etc.), alte două apartamente din imobilul care era construit în Bucureşti, str. x, care să îi fie date după intabularea etajelor 8-10+etaj tehnic (apartamente aflate la aceste etaje ce se doreşte a fi introduse în circuitul civil).

9. Dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., constând în faptul că C., A. şi B. i-au promis arhitectului H. că îi vor da două apartamente (apartamente aflate la etajele 8-10+etaj tehnic, ce se doreşte a fi introduse în circuitul civil), după intabularea etajelor 8-10+etaj tehnic, pentru ca H. să îşi încalce atribuţiile pe care le avea în calitate de arhitect şi şef de proiect (să întocmească cu nerespectarea documentaţiilor de urbanism proiecte, memorii de arhitectură etc.).

10. Fals intelectual, prev. de art. 321, alin. (1) C. pen., constând în faptul că nota de constatare, încheiată la data de 09.05.2017 de poliţistul local J. atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că imobilul construit la adresa din Bucureşti, str. x are suprafaţa desfăşurată de 4883,97 mp şi este format din 2S+P+10+SP. Tehnic, deşi imobilul construit avea, în realitate, o suprafaţă desfăşurată de peste 10.000 mp şi un regim de înălţime de 2S+P+MZ+10+SP.

11. Uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., constând în faptul că numita C. a depus, în vederea producerii de consecinţe juridice, la Primăria Sectorului 3 Bucureşti, nota de constatare, încheiată (prin atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului) la data de 09.05.2017 de poliţistul local J..

12. Fals intelectual, prev. de art. 321, alin. (1) C. pen., constând în faptul că numiţii K., L. şi M., au atestat, la data de 15.03.2021, împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că certificatul de urbanism nr. x/03.06.2019 a fost valabil în perioada 03.06.2020-02.06.2021, în condiţiile în care acesta îşi încetase valabilitatea de 12 luni, din luna iunie 2020, deoarece nimeni nu ceruse prelungirea valabilităţii, înainte de 03.06.2020.

III. Efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de K., M., C., A., B., H., N., O., P., Q., R., G., S., F. şi T., pentru pretinsa săvârşire a mai multor infracţiuni.

Cu privire la excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti, invocată din oficiu, s-au reţinut următoarele:

În cauză, petenţii C., A. şi B. au formulat contestaţie împotriva ordonanţei nr. 349/P/2021 din data de 15.02.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, invocând în drept dispoziţiile art. 255 raportat la art. 250 C. proc. pen.

Potrivit dispoziţiilor art. 250 alin. (1) C. proc. pen.., împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în fond.

În speţă, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti a constatat că cercetările penale în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie se efectuează şi faţă de două persoane ce au calitatea de notar public şi a concluzionat că, în această situaţie, competenţa materială de soluţionare a plângerii aparţine Curţii de Apel Bucureşti, întrucât competenţa de judecată în primă instanţă a infracţiunilor săvârşite de notari publici aparţine curţilor de apel, conform art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a apreciat că raţionamentul judecătorului din cadrul Tribunalului Bucureşti nu este fondat.

În acest sens, s-a observat că prin plângerea formulată de prefectul Municipiului Bucureşti, înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 Bucureşti la data de 21.08.2020, organele de urmărire penală au fost sesizate cu privire la comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., de către funcţionari publici din cadrul Primăriei Sectorului 3 Bucureşti.

Prin ordonanţa din data de 14.02.2021 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 3 Bucureşti, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la comiterea infracţiunii prev. de art. 297 C. pen., de către funcţionari din cadrul Primăriei Sectorului 3 Bucureşti, fapte legate de emiterea unei autorizaţii de construire pentru edificarea unei construcţii din Sectorul 3 Bucureşti, cu încălcarea prevederilor legale.

Ulterior, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.

Prin ordonanţa nr. 349/P/2021 din 16.06.2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor menţionate mai sus din infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C. pen., în infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanţa nr. 349/P/2021 din 15.06.2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la comiterea de către funcţionari din cadrul Primăriei Sectorului 3 Bucureşti a 6 infracţiuni prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu prilejul emiterii sau întocmirii unor certificate de urbanism, autorizaţii de construire, întocmirii unor procese-verbale de recepţie ori a unui certificat de atestare a edificării construcţiei.

Prin ordonanţa nr. 349/P/2021 din 16.01.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la comiterea de către funcţionari din cadrul Primăriei Sectorului 3 Bucureşti a 2 infracţiuni prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu prilejul emiterii unui certificat de urbanism şi a unei autorizaţii de construire.

Prin ordonanţa din 31.01.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă numiţii K., M., C., A., B., H., N., O., P., Q., R., G., S., F. şi T., însă niciuna dintre aceste persoane nu are calitatea de notar. Urmărirea penală vizează pretinsa comitere a unor infracţiuni prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual, luare de mită ori dare de mită, după caz. Totodată, prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la comiterea de către mai mulţi funcţionari publici (poliţişti locali, funcţionari publici de la Primăria Sectorului 3 Bucureşti) ori alte persoane fizice fără vreo calitate publică a diferite infracţiuni, respectiv fals intelectual, uz de fals, dare de mită sau luare de mită.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a constatat că niciuna dintre infracţiunile vizate de ordonanţă nu este pretins comisă de o persoană care să aibă calitatea de notar public.

Prin urmare, judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că în cauza penală ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie se efectuează urmărirea penală faţă de mai multe persoane, însă niciuna nu are calitatea de notar public, iar urmărirea penală in rem vizează pretinsa comitere a unor infracţiuni de către persoane care, de asemenea, nu au calitatea de notar public. În aceste condiţii, s-a reţinut că nu sunt incidente dispoziţiile art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., iar competenţa materială a curţii de apel nu este atrasă de nicio altă împrejurare dintre cele reglementate în cadrul art. 38 C. proc. pen.

Drept urmare, în condiţiile în care urmărirea penală nu vizează niciuna dintre persoanele ori infracţiunile ce ar atrage competenţa de judecată în primă instanţă a curţii de apel, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a constatat că sunt incidente dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. pen.., competenţa materială de a judeca în primă instanţă aparţinând tribunalului.

Având în vedere că pretinsele fapte au fost săvârşite în municipiul Bucureşti, competenţa teritorială de a soluţiona contestaţiile formulate de petenţii C., A. şi B. aparţine Tribunalului Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 28 martie 2023.

Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între Curtea de Apel Bucureşti şi Tribunalul Bucureşti, Înalta Curte constată următoarele:

Contestatorii C., A. şi B. au învestit judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, la data de 16 februarie 2023, cu o contestaţie formulată împotriva ordonanţei nr. 349/P/2021 din data de 15.02.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, solicitând restituirea înscrisurilor ridicate de organele de urmărire penală cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare din data de 01.02.2023, încuviinţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti prin încheierea din data de 19.01.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023. În drept, au fost invocate prevederile art. 255 alin. (1) C. proc. pen.. raportat la art. 250 C. proc. pen.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti a constatat că cercetările penale în dosarul de urmărire penală nr. 349/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie se efectuează şi faţă de numitele D. şi E., care au calitatea de notar public, motiv pentru care a apreciat că aparţine curţii de apel competenţa de soluţionare a fondului cauzei, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Drept urmare, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, în urma admiterii excepţiei necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, invocată din oficiu, în temeiul art. 50 raportat la art. 250 alin. (1) C. proc. pen.., a declinat judecarea cauzei, având ca obiect contestaţia împotriva ordonanţei nr. 349/P/2021 din data de 15.02.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, formulată de suspecţii A., B. şi C., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a constatat că în cauza penală ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie se efectuează urmărirea penală faţă de mai multe persoane ce nu au calitatea de notar public, iar urmărirea penală in rem vizează pretinsa comitere a unor infracţiuni de către persoane care, de asemenea, nu au calitatea de notar public, nefiind astfel incidente art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., iar competenţa materială a curţii de apel nu este atrasă de nicio altă împrejurare dintre cele reglementate în cadrul art. 38 C. proc. pen.

Reţinând că urmărirea penală nu vizează niciuna dintre persoanele ori infracţiunile ce ar atrage competenţa de judecată în primă instanţă a curţii de apel, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a constatat că sunt incidente dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. pen.., competenţa materială de a judeca în primă instanţă aparţinând tribunalului. Întrucât pretinsele fapte au fost săvârşite în municipiul Bucureşti, s-a constatat că aparţine Tribunalului Bucureşti competenţa teritorială de a soluţiona contestaţiile formulate de petenţii C., A. şi B..

Relativ la cele ce precedă, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, urmare a admiterii excepţiei necompetenţei materiale, în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen.., a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiilor formulate de suspecţii A., B. şi C. în favoarea Tribunalului Bucureşti şi, în baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen.., a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte constată că, în cauză, prezintă relevanţă dispoziţiile art. 255 alin. (1) C. proc. pen.. prin raportare la art. 250 C. proc. pen.

Astfel, conform art. 255 alin. (1) C. proc. pen.. "(1) Dacă procurorul sau judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, constată, la cerere sau din oficiu, că lucrurile ridicate de la suspect ori inculpat sau de la orice persoană care le-a primit spre a le păstra sunt proprietatea persoanei vătămate sau a altei persoane ori au fost luate pe nedrept din posesia sau deţinerea acestora, dispune restituirea acestor lucruri. Dispoziţiile art. 250 se aplică în mod corespunzător.".

Totodată, prevederile art. 250 C. proc. pen.., la care fac trimitere dispoziţiile art. 255 alin. (1) C. proc. pen.., prevăd următoarele:

"(1) Împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond."

Înalta Curte reţine că în cauza penală ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, prin ordonanţa nr. 349/P/2021 din 31.01.2023 s-a dispus, printre altele, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., a faptelor penale săvârşite de angajaţii Primăriei Sectorului 3 Bucureşti cu prilejul soluţionării cererii numitei C. nr. 7987/13.01.2022, pentru obţinerea unei autorizaţii de construire (de supraetajare a imobilului construit în Bucureşti), extinderea urmăririi penale "in rem" cu privire la săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) şi (2) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) şi (2) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) şi (2) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321, alin. (1) C. pen., precum şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de K., M., C., A., B., H., N., O., P., Q., R., G., S., F. şi T., pentru pretinsa săvârşire a mai multor infracţiuni.

Astfel cum rezultă din actele dosarului, în cauză, nu s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sau extinderea urmăririi penale in rem cu privire la vreuna dintre infracţiunile care ar fi atras competenţa curţii de apel de a judeca cauza în fond, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen.. sau cu privire la vreo faptă care să vizeze vreuna dintre persoanele enumerate la art. 38 alin. (1) lit. c)-g) C. proc. pen.

În privinţa numitelor D. şi E., care au calitatea de notar public, nu s-a dispus, până la acest moment, începerea urmăririi penale cu privire la vreo faptă care să le vizeze, care ar fi atras competenţa curţii de apel de a judeca cauza în fond, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, la acest moment, competenţa materială a curţii de apel nu este atrasă de vreo împrejurare dintre cele reglementate în cuprinsul art. 38 C. proc. pen.

Deopotrivă, Înalta Curte constată că în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sau extinderea urmăririi penale in rem cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) şi (2) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., precum şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de K., M., C., A., B., H., N., O., P., Q., R., G., S., F. şi T., pentru pretinsa săvârşire a mai multor infracţiuni: abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. (cu reţinerea în cazul fiecărui suspect a formei de participaţie corespunzătoare), fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. (cu reţinerea în cazul fiecărui suspect a formei de participaţie corespunzătoare), uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. şi luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) şi (2) C. pen.

Infracţiunile menţionate anterior atrag competenţa materială a tribunalului de a judeca cauza în primă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. a) şi c) C. proc. pen.

În privinţa competenţei teritoriale, prin raportare la dispoziţiile art. 41 C. proc. pen.., având în vedere că pretinsele fapte au fost săvârşite în municipiul Bucureşti, Înalta Curte constată că aceasta revine Tribunalului Bucureşti.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorii C., A. şi B. în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru contestatorii A., B. şi C., în cuantum de câte 85 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorii C., A. şi B. în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru contestatorii A., B. şi C., în cuantum de câte 85 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 04 aprilie 2023.