Appeal over constitutionality exception and revisions ruled inadmissible; finality upheld with 200 RON costs.

Asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 6/C din 09 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibil, apelul declarant de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 238 din data de 06.06.2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Videle.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat apelantul la plata sumei de 25 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 680 RON, s-a suportat din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de apel a constatat că prin încheierea penală nr. 238 din camera de consiliu din data de 06.06.2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, Judecătoria Videle, în temeiul art. 29 alin. (5), coroborat cu art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Protocolului încheiat între Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle şi Instituţia Prefectului, formulată de petentul A.

În temeiul art. 459 alin. (2) C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă cererea de introducere în cauză a numitului B., formulată de revizuent.

În temeiul art. 452 C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 82/20.06.2018, pronunţată de Judecătoria Videle în Dosarul nr. x/2018, formulată de petentul A. în contradictoriu intimatul C.

În temeiul art. 452 C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 310/05.09.2018, pronunţată de Judecătoria Videle în Dosarul nr. x/2018 formulată de petentul A. în contradictoriu intimatul C.

În temeiul art. 452 C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a încheierii penale nr. 28/22.01.2020, pronunţată de Judecătoria Videle în Dosarul nr. x/2019 formulată de petentul A. în contradictoriu intimatul C.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat revizuentul la plata sumei de 100 RON, reprezentând cheltuieli judiciare.

În baza art. 276 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 451 - 453 C. proc. civ., a obligat revizuentul la plata cheltuielilor judiciare efectuate de către intimatul C., în cuantum de 500 RON, reprezentând onorariu avocat ales.

Analizând cu prioritate cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Protocolului încheiat între Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle şi Instituţia Prefectului Teleorman, judecătorul a reţinut că sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate poate fi dispusă în măsura în care sunt îndeplinite cumulativ şi obligatoriu următoarele condiţii: dispoziţiile a căror neconstituţionalitate se invocă să fie cuprinse într-un anumit act legislativ, respectiv într-o lege sau într-o ordonanţă, excepţia să fie ridicată la cererea uneia dintre părţi, de instanţă, din oficiu, ori de procuror, iar soluţionarea excepţiei să aibă legătură cu cauza în care aceasta a fost invocată. Rezultă că, în situaţia neîndeplinirii a cel puţin uneia din condiţiile menţionate, sesizarea Curţii Constituţionale nu este permisă, aceasta din urmă neavând posibilitatea, prin lege, să procedeze la analizarea excepţiei invocate, aspect reţinut în mod repetat în practica adoptată.

În ceea ce priveşte prima condiţie, respectiv invocarea neconstituţionalităţii unei dispoziţii cuprinse într-o lege ori într-o ordonanţă, instanţa a avut în vedere definiţia acestor noţiuni astfel cum este prevăzută de Constituţia României prin intermediul art. 73 şi art. 108. Astfel, prin lege se înţelege actul normativ adoptat de Parlamentul României conform procedurii prevăzute de lege, iar prin ordonanţă se înţelege actul emis de Guvernul României în conformitate cu procedurile prevăzute în legea fundamentală. Prin urmare, protocolul invocat de revizuent în solicitarea sa, încheiat între două instituţii ale statului, respectiv între parchet şi instituţia prefectului, nu se încadrează în categoria actelor adoptate de Parlamentul României ori a ordonanţelor emise de Guvernul României şi nu poate face obiectul unei sesizări a Curţii Constituţionale, fiind supus controlului de legalitate al instanţelor judecătoreşti incident cu privire la actele administrative.

Prin urmare, având în vedere că actul invocat nu se încadrează în categoria actelor normative ce intră în competenţa de analiză a Curţii Constituţionale, instanţa a constatat ca nefiind îndeplinită cerinţa imperativă prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea 47/1992 şi a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Protocolului încheiat între Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle şi Instituţia Prefectului Teleorman, apreciind astfel că nu mai este necesară analizarea condiţiilor următoare.

Totodată, în baza art. 459 alin. (2) C. proc. pen., instanţa a respins ca inadmisibilă cererea revizuentului de introducere în cauză a numitului B.

Cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, având în vedere că petentul a solicitat revizuirea unor hotărâri definitive, excluse de lege prin obiectul lor de la posibilitatea exercitării acestei căi extraordinare de atac, instanţa, în baza art. 452 C. proc. pen., a respins ca inadmisibile cererile de revizuire formulate.

Împotriva încheierii penale nr. 238 din camera de consiliu din data de 06.06.2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, Judecătoria Videle a formulat apel revizuentul A.

Curtea de apel a apreciat că apelul este inadmisibil.

Curtea de apel a observat că prin cererea iniţială petentul a investit Judecătoria Videle cu solicitarea de constatare a nulităţii absolute a dosarelor x/2018, y/2018, z/335/201,

S-a constatat că Dosarul nr. x/2018 a avut ca obiect revizuirea dosarului nr. x/2017, Dosarul nr. x/2018 a avut ca obiect revizuirea dosarului nr. x/2018, iar în Dosarul nr. x/2019 prin încheierea penală nr. 28/22.01.2020, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanţei din data de 08.11.2018 a prim procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle.

Cererea a fost calificată juridic ca fiind cerere de revizuire.

În esenţă, s-a constatat că petentul este nemulţumit de soluţia de clasare dată într-o plângere formulată împotriva primarului comunei Mereni care exploatează nelegal două terenuri extravilane cu privire la care petentul reclama drepturi proprii.

În speţă, petentul a solicitat revizuirea unor încheieri prin care, în conformitate cu art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., instanţa a respins ca inadmisibilă plângerea formulată împotriva ordonanţelor emise de procuror, soluţie care nu vizează fondul cauzei, respectiv pronunţarea cu privire la vinovăţie prin tragerea la răspundere penală. Prin Decizia nr. XVII din 19 martie 2007, pronunţată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) şi b) din C. proc. pen. din 1968 este inadmisibilă, raţionament care îşi menţine validitatea, mutatis mutandis şi în cazul încheierilor pronunţate în conformitate cu art. 341 C. proc. pen., încheieri care sunt, potrivit legii, definitive.

Conform art. 459 alin. (7) C. proc. pen., sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea.

Potrivit art. 341 alin. (8) C. proc. pen., încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (7^1) este definitivă.

Prin urmare, s-a constatat că încheierea atacată de către petent nu este supusă unei căi de atac, întrucât aceasta a rămas definitivă la prima instanţă în raport de art. 459 alin. (7) C. proc. pen. şi art. 341 alin. (8) C. proc. pen.

Împotriva încheierii nr. 6/C din 09 ianuarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2021, a formulat recurs petentul A., precizând că formulează recurs cu privire la excepţia de neconstituţionalitate din Dosarul nr. x/2021.

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 03 februarie 2023, acordându-se termen aleatoriu a data de 07 februarie 2023 când s-a amânat cauza la data de 07 martie 2023 la cererea recurentului A. pentru imposibilitate de prezentare şi pentru pregătirea apărării.

În motivele de recurs transmise la data de 28 februarie 2023, petentul a arătat că cererea privind excepţia de neconstituţionalitate cuprinde cumulativ exigentele articolului 29 aliniatele 1, 2 şi 3 din Legea nr. 47/1990 a Curţii Constituţionale, menţionate în cererea mea de sesizare a Curţii. Protocolul încheiat între Instituţia Prefectului şi Parchetul de pe lângă judecătoria Videle prin Ordinul 450 emis de Prefect şi Raportul x din 05 08 2015 sunt neconstituţionale în contradictoriu cu Legea nr. 340/2004 care nu prevede competente penale pentru Instituţia Prefectului, acestea nu sunt prevăzute de articolul 131 din Constituţie cu privire la atribuţiile procurorului şi articolul 123 aliniatul 3 care priveşte Atribuţiile Prefectului. Excepţie de neconstituţionalitate reprezintă şi cooptarea unui comisar şef de politie judiciară coordonat de consilier al Instituţiei Prefectului care încalcă C. proc. pen. articolul 55 aliniat 6 din C. proc. pen. Lipsa de independentă a judecătorilor care n-au aplicat în spiritul legii prevederile articolelor 342 - 346 privind Camera Preliminară încălcându-se articolul 2 şi 3 din Legea 303/2004. Petentul a susţinut că aceste excepţii de neconstituţionalitate au legătură cu soluţionarea cauzei când este necesar o cercetare legală atât în faza de urmărire penală, cât şi a cercetării judecătoreşti. Petentul a arătat că excepţia de neconstituţionalitate nu a fost soluţionată anterior de Curtea Constituţională în alta cauză. Din cuprinsul dosarelor se constata ca termenele nu au fost respectate recursurile fiind soluţionate cu întârziere, fără motiv. De asemenea, nu s-a respectat articolul 97 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, care prevede existenta unui dosar asociat. Petentul a arătat că în dosarele x/2021 şi y/2021 au fost numiţi fără cerere din partea sa de apărători din oficiu pentru asistenţa în excepţiile de neconstituţionalitate unde nu a fost aparat sub nicio formă.

Petentul a mai arătat că în faza apelului în Dosarul nr. x/2021 a introdus din nou excepţia de neconstituţionalitate solicitând instanţei ca, în raport cu vârsta şi având grave deficiente de auz, să dispună apărător din oficiu. Petentul a arătat că apărătorul din oficiu a refuzat solicitarea sa menţionată în motivele de apel, de a depune note scrise în ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate.

Aşadar, petentul a solicitat a se constata că dreptul său de proprietate prevăzut de articolul 44 din Constituţie şi articolul 1 Protocol 1 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost încălcat prin lipsa accesului liber la justiţie şi a unui proces echitabil prevăzut de articolul 21 din Constituţie şi articolul 6 al Curţii Europene a drepturilor Omului. De asemenea, petentul s-a considerat discriminat în raport cu vârsta şi poziţia sociala, articolul 14 CEDO de parchete şi instanţe judecătoreşti, iar soluţionarea acţiunilor numai prin încheieri de şedinţa a determinat lipsa totală a dreptului de acces la o cale efectivă de atac.

La termenul de judecată de astăzi, 07 martie 2023, se constată că petentul a transmis cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

În dezbateri, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac, având în vedere că solicitarea petentului de sesizare a Curţii Constituţionale a fost analizată succesiv de către instanţe.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul formulat de petentul A. împotriva încheierii nr. 6/C din 09 ianuarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prin încheierea nr. 6/C din 09 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, împotriva căreia s-a formulat recurs, s-a respins, ca inadmisibil, apelul declarant de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 238 din data de 06.06.2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Videle. Prin această încheiere s-a constatat că petentul a solicitat revizuirea unor încheieri prin care, în conformitate cu art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., instanţa a respins ca inadmisibilă plângerea formulată împotriva ordonanţelor emise de procuror, soluţie care nu vizează fondul cauzei, respectiv pronunţarea cu privire la vinovăţie prin tragerea la răspundere penală. Prin urmare, s-a constatat că încheierea atacată de către petent nu este supusă unei căi de atac, întrucât aceasta a rămas definitivă la prima instanţă în raport de art. 459 alin. (7) C. proc. pen. şi art. 341 alin. (8) C. proc. pen. Această hotărâre este definitivă, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare.

Se constată că prin încheierea penală nr. 238 din camera de consiliu din data de 06.06.2022, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, Judecătoria Videle, în temeiul art. 29 alin. (5), coroborat cu art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Protocolului încheiat între Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle şi Instituţia Prefectului, formulată de petentul A.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, se observă că demersul petentului, privind cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Protocolului încheiat între Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle şi Instituţia Prefectului, a fost soluţionat în mod definitiv prin Decizia penală nr. 2 din 14 iulie 2022 a Tribunalului Teleorman pronunţată în Dosarul nr. x/2021.

Dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, dar şi exigenţelor stabilite prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice. Revine aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Astfel, în cauză, Înalta Curte constată că petentul A. a formulat recurs împotriva unei hotărâri care nu vizează cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, demersul petentului fiind soluţionat definitiv de tribunal, aşa cum s-a menţionat anterior.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva încheierii nr. 6/C din 09 ianuarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2021.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul petent plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva încheierii nr. 6/C din 09 ianuarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2021.

Obligă recurentul petent plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 martie 2023.

GGC - ED