Negative conflict of jurisdiction over prison sentence execution challenge resolved in favor of Cluj Tribunal.

Şedinţa publică din data de 15 martie 2023

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 8 din data de 16 ianuarie 2023, Tribunalul Cluj, secţia penală, a recalificat cererea ca fiind o contestaţie la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a admis excepţia necompetenţei materiale Tribunalului Cluj, secţia penală, invocată din oficiu şi, în consecinţă, în temeiul art. 50 raportat la art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., a dispus declinarea competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare, formulată de către petentul A., în favoarea Tribunalului Alba.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Tribunalul Cluj a apreciat că cererea petentului reprezintă o nelămurire a hotărârii ce se execută, în sensul dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

Prin sentinţa nr. 21 din data de 27 februarie 2023, Tribunalul Alba, secţia penală a recalificat cererea ca o contestaţie la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Alba, secţia penală, invocată din oficiu, şi, în baza art. 50 raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

S-a reţinut incidenţa art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., iar având în vedere că, la data formulării cererii, contestatorul se afla încarcerat în Penitenciarul Spital Dej, competenţa aparţine Tribunalului Cluj şi faptul că se solicită şi deducerea perioadei executate în condiţii necorespunzătoare, conform Legii nr. 169/2017, iar pe acestă solicitare competenţa aparţine instanţei în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Cluj, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dej, la data de 11.07.2022, sub nr. x/2022, petentul A. a contestat mandatul de executare a pedepsei închisorii, arătând că nu i-a fost dedusă perioada arestului preventiv, din data de 17.02.2018 la 17.12.2018, perioada arestului la domiciliu, din data de 20.12.2018 la 28.02.2019, precum şi zilele compensatorii calculate conform Legii nr. 169/2017, respectiv un număr de 54 de zile. Petentul a mai arătat, că în perioada 20.12.2018 - 28.02.2019, a executat arestul la domiciliu cu 8 zile în plus peste durata de 30 de zile, pe care ar fi trebuit să fie luată măsura.

Potrivit art. 598 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei; (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.

Stabilirea naturii cererii formulate constituie primul demers util determinării competenţei soluţionării. Astfel, în situaţia contestaţiei la executare, potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), competenţa aparţine instanţei de executare a ultimei hotărâri, sau, când persoana condamnată se află în stare de deţinere, instanţei corespunzătoare în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

Se constată că petentul A. a solicitat, atât prin cererea scrisă, cât şi în faţa Tribunalului Cluj acordarea unui număr de 54 de zile compensatorii în baza Legii nr. 169/2017.

Înalta Curte constată că prin Legea nr. 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a fost introdus art. 551 care prevede că, la calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.

Amintim că, prin Decizia nr. 8 din 11 martie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit: competenţa soluţionării cererii prin care o persoană privată de libertate solicită acordarea zilelor compensatorii în baza art. 551 din Legea nr. 254/2013 pentru restul de pedeapsă rezultat dintr-o condamnare anterioară şi care se regăseşte în pedeapsa în a cărei executare se află, revine instanţei de executare sau instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, pe calea contestaţiei la executare întemeiate pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.

Astfel, în raport de solicitarea de acordarea zilelor compensatorii, Înalta Curte constată că cererea formulată se întemeiază pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., vizând deducerea din pedeapsă a zilelor considerate executate ca măsură compensatorie, acest capăt de cerere neputând fi disociat de cel privind omisiunea deducerii unei perioade privative de libertate din măsurile preventive.

Pentru aceste considerente, văzând că la momentul formulării cererii petentul se afla în Penitenciarul Spital Dej, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 martie 2023.