Drunk driver's sentence deferral replaced with suspended prison term on prosecutor's appeal.

Asupra apelului penal de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa penală nr. 44/2023 din şedinţa publică din data de 30 martie 2023 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de Minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2022, în baza art. 396 alin. (4) şi (10) din C. proc. pen., s-a stabilit în privinţa inculpatului A., născut la 07.09.1972, în mun. Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş, cetăţenie română, stagiu militar nesatisfăcut, studii superioare, avocat în cadrul Baroului Maramureş, căsătorit, posesor al CI, domiciliat în municipiul Baia Mare, str. x, jud. Maramureş, pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) din C. pen., s-a amânat aplicarea pedepsei de 8 luni închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 84 alin. (1) din C. pen., pe durata căruia inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. a) - e) din C. pen.:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Maramureş, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1), lit. c) - e) din C. pen. se vor comunica Serviciului de Probaţiune Maramureş.

În baza art. 404 alin. (3) din C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, care pot conduce la revocarea beneficiului amânării aplicării pedepsei, potrivit art. 88 din C. pen.

În baza art. 274 din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 200 RON aferente fazei de urmărire penală.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul din 31.10.2022 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. x/2021, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În fapt, s-au reţinut în sarcina inculpatului, următoarele:

Prin ordonanţa organelor de urmărire penală din cadrul I.P.J. Maramureş, Poliţia municipiului Baia Mare, s-a început urmărirea penală "în rem" cu privire la săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., ca urmare a depistării numitului A., la 08.08.2021, în jurul orei 20:50, în timp ce conducea pe raza municipiului Baia Mare autoturismul cu nr. x, sub influenţa băuturilor alcoolice. Aparatul etilotest a înregistrat la 20:50 o valoare de 0,55 mg/l alcool pur în aerul expirat. Conducătorul auto a fost condus la Spitalul Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş" din municipiul Baia Mare unde i-au fost prelevate două mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. x întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Maramureş, numitul A. a înregistrat la 08.08.2021, ora 21:25, o valoare de 1,67 g‰ alcool pur în sânge, iar la 22:25, o valoare de 1,52 g‰ alcool pur în sânge.

Aşa cum rezultă din adresa Baroului Maramureş nr. X/12.08.2021, A. este avocat definitiv înscris în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei din Baroul Maramureş, începând cu data de 01.01.2004, în prezent acesta exercitându-şi profesia în cadrul "Cabinetului de Avocat A.".

Pe fondul audierii sale, inculpatul A. a recunoscut împrejurarea consumului de băuturi alcoolice, în data de 08.08.2021, în intervalul orar 14:00- 20:20, anterior depistării sale în trafic de către organele de poliţie din municipiul Baia Mare.

S-a apreciat că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge", faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Ca mijloace de probă, în rechizitoriu s-au menţionat următoarele:

- procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante;

- protocolul etilotest;

- buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. x/08.12.2021 întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Maramureş;

- declaraţii inculpat A.;

- adresă Baroul Maramureş;

- proces-verbal de recoltare mostre biologice şi examen clinic .

În drept, s-a reţinut că fapta inculpatului A., care la 08.08.2021, în jurul orei 20:50, a fost depistat de către organele de poliţie în timp ce conducea pe raza municipiului Baia Mare autoturismul cu nr. x, sub influenţa băuturilor alcoolice, înregistrând la ora 21:25, o valoare de 1,67 g‰ alcool pur în sânge, iar la 22:25, o valoare de l,52 g‰ alcool pur în sânge, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge", faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la profilul socio-moral al inculpatului, s-a reţinut că inculpatul A., în vârstă de 50 de ani, studii superioare, fiind avocat în cadrul Baroului Maramureş căsătorit. În timpul urmăririi penale inculpatul a manifestat o atitudine sinceră, regretând săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa.

Ca şi date relevante în ce priveşte desfăşurarea urmăririi penale, s-au menţionat următoarele.

În 08.08.2021, sesizându-se din oficiu, organele de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Baia Mare au dispus începerea urmăririi penale "in rem" cu privire la infracţiunea de "conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge", faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. .

La 17.08.2021 procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Prin ordonanţa din 05.10.2021 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Prin ordonanţa din 18.11.2021 s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de "conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge", faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen..

În temeiul art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., s-a solicitat ca toate cheltuielile judiciare avansate de stat, în sumă de 200 RON să fie suportate de către inculpatul A.

În procedura camerei preliminare, prin încheierea penală nr. 1/25.01.2023 pronunţată în Dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin necontestare, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor precum şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

În faza de judecată, la primul termen de judecată din data de 7.02.2023, cu procedura legal îndeplinită, instanţa a adus la cunoştinţa inculpatului dispoziţiile art. 374 alin. (4) rap. la art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. privind judecata în procedura simplificată, precum şi soluţia posibilă ca urmare a acestei proceduri.

Inculpatul a arătat că solicită ca judecata să aibă loc în conformitate cu procedura recunoaşterii învinuirii prevăzută de art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., iar instanţa a procedat la ascultarea acestuia, declaraţia fiind ataşată la dosar.

Instanţa a admis cererea inculpatului de a fi judecat în procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, astfel că probele din cursul urmăririi penale nu au fost readministrate, cauza urmând a fi soluţionată în baza acestora, precum şi a înscrisurilor depuse.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi înscrisurile depuse la instanţa de fond, curtea de apel a reţinut aceeaşi situaţie de fapt precum cea expusă în actul de sesizare, după cum urmează:

La 08.08.2021, în jurul orei 20:50, organele de poliţie din cadrul Poliţiei municipiului Baia Mare - Biroul Rutier, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au identificat pe numitul A. în timp ce conducea pe raza municipiului Baia Mare autoturismul cu nr. de înmatriculare x, sub influenţa băuturilor alcoolice. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a înregistrat la ora 20:50 o valoare de 0,55 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Conducătorul auto a fost condus la Spitalul Judeţean de Urgenţă "Dr. Constantin Opriş" din municipiul Baia Mare unde i-au fost prelevate două mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. x întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Maramureş, numitul A. a înregistrat la 08.08.2021, ora 21:25, o valoare de 1,67 g‰ alcool pur în sânge, iar la 22:25, o valoare de 1,52 g‰ alcool pur în sânge.

Fiind audiat în calitate de suspect/inculpat, numitul A. a recunoscut consumul de băuturi alcoolice anterior faptului conducerii autoturismului şi şi-a exprimat regretul faţă de fapta comisă, declarând că în data de 8.08.2021, într-o zi de duminică, a consumat alcool la cabana familiei din staţiunea I, apoi seara, a condus autoturismul către domiciliu, dat fiind faptul că soţia sa refuzase să conducă, fiind întuneric şi neavând experienţă.

Situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută de instanţă rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă din coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante întocmit de organele de poliţie, protocolul etilotest care atestă valoarea alcoolemiei în aerul expirat, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. x/08.12.2021 întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Maramureş care atestă valorile alcoolemiei la momentele celor două recoltări de probe de sânge, declaraţiile inculpatului A. care a recunoscut comiterea faptei.

În drept, curtea a reţinut că fapta inculpatului A., care la 08.08.2021, în jurul orei 20:50, a fost depistat de către organele de poliţie în timp ce conducea pe raza municipiului Baia Mare autoturismul cu nr. x, sub influenţa băuturilor alcoolice, înregistrând la ora 21:25, o valoare de 1,67 g‰ alcool pur în sânge, iar la 22:25, o valoare de l,52 g‰ alcool pur în sânge, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Sub aspectul laturii obiective a infracţiunii prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., elementul material constă în acţiunea inculpatului de a conduce pe drum public un autoturism cu toate că se afla sub influenţa alcoolului cu o valoare a alcoolemiei peste limita legală.

Urmarea imediată constă în starea de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.

Fiind o infracţiune de pericol abstract, în cazul căreia pericolul se prezumă în mod absolut, legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu forma de vinovăţie în modalitatea intenţiei indirecte, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3), lit. b) din C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale pe care l-a acceptat.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, prin raportare la art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., instanţa a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii, la alegerea sancţiunii, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, stare de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita avută după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Având în vedere judecarea inculpatului în procedura recunoaşterii vinovăţiei, conform art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru pedeapsa închisorii se reduc cu o treime. Astfel, în urma reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă de 1 şi 5 ani închisoare, acestea se vor situa între 8 luni şi 3 ani şi 4 luni închisoare. Pedeapsa amenzii penale se va situa între 180 şi 300 zile amendă.

Instanţa a evidenţiat că fapta ce i se impută inculpatului, activitatea de conducere a unui vehicul pe drumurile publice sub influenţa băuturilor alcoolice, prezintă prin natura sa un pericol pentru circulaţie, motiv pentru care, fiind o activitate reglementată de legiuitor, regulile trebuie respectate întocmai, unul dintre motivele incriminării faptei fiind evitarea producerii accidentelor de circulaţie cauzatoare de prejudicii materiale sau atingeri aduse integrităţii corporale sau vieţii participanţilor la trafic.

Astfel, raportat la gravitatea infracţiunii săvârşite, prin prisma împrejurărilor, a modului de comitere a infracţiunii, a mijloacelor folosite, precum şi a stării de pericol creată pentru valoarea ocrotită, instanţa a constatat că inculpatul a condus autovehiculul pe timp de noapte, oră la care traficul este mai redus, în afara localităţii şi apoi în municipiul Baia Mare, unde a şi fost depistat. Inculpatul nu a fost implicat în niciun eveniment rutier, depistarea sa intervenind în cadrul unui control de rutină al organelor de poliţie.

Instanţa a reţinut că valoarea alcoolemiei prezentate de inculpat a fost una ridicată, dublă faţă de pragul infracţional de 0,80 grame la mie.

Pe de altă parte, din examenul clinic efectuat cu ocazia recoltării de probe biologice, a rezultat că inculpatul avea o ţinută ordonată, a fost cooperant, liniştit, coerent în comunicare verbală, orientat temporal - spaţial, alopsihic şi autopsihic, avea tulburări de echilibru prezente.

Cu privire la circumstanţele personale ale inculpatului, curtea a reţinut că acesta este în vârstă de 50 de ani, are studii superioare, este avocat în cadrul Baroului Maramureş cu începere din 2003, este căsătorit. Din înscrisurile depuse la dosarul de fond, s-a reţinut că inculpatul are o diplomă de master în Drept comunitar, a urmat mai multe cursuri de specializare - Comunicare în limba engleză în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Evaluarea întreprinderii organizat de ANEVAR Bucureşti, a fost atestat ca titular al Cabinetului individual de insolvenţă cu începere din 2007.

În caracterizarea depusă, doi colegi avocaţi din cadrul Baroului Maramureş îl descriu pe inculpat ca fiind o persoană liniştită şi amabilă, un caracter educat şi civilizat, o persoană corectă şi cinstită, manierată, politicoasă, binevoitoare, apreciat de comunitate şi de colegi. Parohia ortodoxă de care aparţine inculpatul a depus, de asemenea, o caracterizare favorabilă, evidenţiind conduita moral - creştină adecvată a acestuia.

Pe întreg parcursul procesului penal inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, a cooperat cu organele de urmărire penală şi a declarat că regretă comiterea acesteia.

Aceste circumstanţe legate de fapta comisă şi de persoana inculpatului determină aprecierea potrivit căreia o pedeapsă cu amenda penală ar fi mult prea blândă, nefiind proporţională cu gravitatea faptei comise.

Însă în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 83 din C. pen., pentru a se stabili o pedeapsă a cărei aplicare să fie amânată pe durata unui termen de supraveghere.

Astfel, curtea de apel a apreciat că, pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi formarea unei atitudini corecte a inculpatului faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, pedeapsa cu închisoarea, stabilită la durata minimului special de 8 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen., este aptă să răspundă scopului sancţiunii penale.

Datele care caracterizează persoana inculpatului, care este integrat în muncă şi în societate, are o profesie onorabilă, este preocupat de propria instrucţie, determină aprecierea că aplicarea imediată a pedepsei nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată, respectiv pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de amânare a aplicării pedepsei.

Ca atare, în baza art. 83 alin. (1) din C. pen., curtea de apel a amânat aplicarea pedepsei de 8 luni închisoarea, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 84 alin. (1) din C. pen., urmând ca inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1), lit. a) - e) din C. pen., după cum urmează:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Maramureş, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1), lit. c) - e) din C. pen. s-au comunicat Serviciului de Probaţiune Maramureş.

Subsecvent, în baza art. 404 alin. (3) din C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere, a obligaţiei impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, care pot conduce la revocarea beneficiului amânării aplicării pedepsei, potrivit art. 88 din C. pen.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 RON este aferentă fazei de urmărire penală.

II. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, criticând-o sub aspectul netemeiniciei, privind durata pedepsei închisorii stabilite în sarcina inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. şi pentru modalitatea de individualizare a executării pedepsei, respectiv amânarea aplicării pedepsei.

În dezvoltarea motivelor de apel, aflate în triplu exemplar la dosarul cauzei, dosarul Înaltei Curţi, procurorul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a Sentinţei penale nr. 44/30.03.2023 a Curţii de Apel Cluj în Dosarul nr. x/2022, pronunţarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului A. la pedeapsa închisorii pe o durată superioară celei stabilite de instanţa de fond şi suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, conform art. 91 din C. pen., cu menţinerea celorlalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

S-a arătat că instanţa de fond a stabilit în sarcina inculpatului durata minimă a pedepsei închisorii, astfel cum a fost redusă în urma aplicării dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., având în vedere că limitele de pedeapsă prevăzute în cazul infracţiunii prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. şi reduse cu o treime conform procedurii abreviate sunt minimul de 8 luni închisoare şi maximul de 3 ani şi 4 luni închisoare. În continuare, stabilind minimul legal al pedepsei închisorii, instanţa a dispus şi amânarea aplicării pedepsei minime stabilite în sarcina inculpatului, potrivit art. 83 din C. pen.

Atât durata pedepsei închisorii, cât şi modalitatea de individualizare a executării pedepsei, respectiv amânarea aplicării pedepsei, sunt mult prea blânde raportat la gravitatea faptei inculpatului, nerespectând criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 alin. (1) din C. pen. Astfel, instanţa de fond a apreciat în mod greşit că pedeapsa blândă stabilită este suficientă pentru reeducarea inculpatului şi, ca atare, proporţională cu aceste criterii, impunându-se, atât condamnarea inculpatul la pedeapsa închisorii pe o durată superioară celei stabilite de instanţa de fond, cât şi suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, conform art. 91 din C. pen.

Potrivit art. 74 din C. pen., care stipulează criteriile generale de individualizare a pedepsei, la stabilirea duratei ori a cuantumului acesteia, se ţine seama de gravitatea infracţiunii săvârşite şi de periculozitatea infractorului, aspecte care se evaluează după criteriile stabilite de legiuitor. Instanţa de fond nu a avut în vedere, în mod cumulat, toate aceste prevederi legale, dând eficienţă sporită circumstanţelor personale, fără a ţine cont suficient de circumstanţele comiterii faptei.

Referitor la cel de-al doilea criteriu, respectiv "starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită" este de remarcat că activitatea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către persoane care, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice şi care, astfel, nu mai sunt în plenitudinea aptitudinilor fizice şi psihice, dă naştere unei stări de pericol pentru securitatea rutieră.

Ester binecunoscut faptul că alcoolul diminuează discernământul, capacitatea de concentrare şi atenţia conducătorului auto, îi alterează reflexele, timpul de reacţie, acuitatea văzului, iar numărul erorilor în conducerea autovehiculelor şi al încălcărilor de lege creşte în raport direct proporţional cu cantitatea de alcool ingerat. De altfel, deşi infracţiunea de conducere pe drumurile publice cu o îmbibaţie alcoolică peste limita legală este o infracţiune de pericol, totuşi, pentru a se evita producerea de accidente de circulaţie, legiuitorul a incriminat această faptă, pericolul social al unei astfel de fapte fiind unul real, evident.

Efectele consumului de alcool sunt de notorietate, trebuind a fi cunoscute de toţi posesorii de permis de conducere: la o alcoolemie de 0,20‰ alcool pur în sânge: relaxare, uşoară încălzire a corpului, stare alterată; pentru şofer înseamnă afectarea vederii (scade capacitatea de a urmări obiect în mişcare rapidă) şi inabilitatea de a face două lucruri în acelaşi timp (atenţie distributivă); la 0,50‰ alcool pur în sânge: comportament exagerat, pierderea controlului asupra muşchilor mici (dificultăţi de focalizare), judecată afectată, pierderea inhibiţiei, nivel scăzut de atenţie: pentru şofer înseamnă o lipsă de coordonare a mişcărilor, dificultatea de a manevra volanul şi un răspuns întârziat la situaţiile din trafic; la 0,80‰ alcool pur în sânge: coordonarea muşchilor devine slabă (echilibrul, vorbirea, vederea, timpul de reacţie sunt afectate), autocontrolul, discernământul şi luarea deciziilor devin dificile; pentru cel de la volan, înseamnă imposibilitatea concentrării, pierderi scurte de memorie, control dificil al vitezei, capacitatea redusă de procesare a informaţiilor şi o percepţie deformată a realităţii; la 1‰ alcool pur în sânge: deteriorarea clară a timpului de reacţie şi control, vorbire îngreunată şi gândire întârziată: pentru şofer apare inabilitatea de a menţine banda de circulaţie şi de a frâna corect.

Concluziile unor studii de specialitate indică faptul că, la o alcoolemie mai mare de 1‰ alcool pur în sânge, riscul de accidente se multiplică de 5 ori. Pericolul creat pentru siguranţa rutieră este cu atât mai mare cu cât avem în vedere alcoolemia foarte ridicată prezentată de către inculpat, respectiv 1,67 g/l alcool pur în sânge.

Totodată, se constată împrejurarea că acest fenomen al conducerii sub influenţa băuturilor alcoolice cunoaşte o creştere accentuată, fapt ce creează un sentiment de insecuritate pentru toţi participanţii la trafic, acestora fiindu-le puse în pericol viaţa, integritatea corporală şi proprietatea asupra bunurilor, valori garantate constituţional, precum şi un sentiment de nemulţumire a opiniei publice, care constată urmările deseori tragice ale acestui fenomen şi pedepsele uneori prea blânde aplicate.

Din "Buletinul Siguranţei Rutiere" pe anii 2018 şi 2019 întocmit de IGPR se evidenţiază următoarele date relevante cauzei:

- Accidentele rutiere produse până la ora 07:00 şi după ora 20:00 deşi mai puţine ca număr, au provocat o mortalitate mai ridicată, indicând faptul că, în condiţii de trafic mai puţin intens, comportamentele rutiere sunt mai imprudente, implicând riscuri de victimizare mai mari;

- În anul 2019 s-au produs cu 108 mai multe accidente rutiere grave decât în anul 2018 din cauza consumului de alcool, însemnând o creştere cu 37,6% conducerea sub influenţa alcoolului reprezentând a IV-a cauză de producere a accidentelor grave în funcţie de numărul evenimentelor rutiere produse, aceasta în condiţiile în care, la nivelul anului 2018 se înregistra o creştere cu 39% faţă de anul precedent a accidentelor rutiere grave cauzate de conducerea sub influenţa alcoolului;

- Sentimentul de nesiguranţă este majoritar prezent în rândul conducătorilor de autovehicule; evoluţia sa nu cunoaşte schimbări semnificative în intervalul 2008 - 2018 (comparativ cu rezultatele înregistrate pentru precedentele aplicări ale chestionarului);

- Consumul de alcool este considerat un factor de înalt risc pentru siguranţa rutieră, apreciindu-se că sancţionarea celor care condus sub influenţa băuturilor alcoolice ar trebui să fie principala prioritate a poliţiei rutiere;

- Analiza măsurilor luate de ţările care au obţinut rezultate bune sau foarte bune în ceea ce priveşte obiectivul strategic al U.E. în materie de siguranţă rutieră arată că, măsuri simple, dar aplicate cu fermitate, dau rezultate şi salvează vieţi - creşterea penalităţilor pentru consum de alcool (Irlanda, Anglia).

Or, aspectele privind efectele consumului de alcool în realizarea activităţii de conducere a unui autovehicul pe drumul public nu au fost luate în considerare în mod efectiv în momentul individualizării pedepsei. Instanţa a acordat în procesul de individualizare o prea mare importanţă profesiei inculpatului (cea de avocat), lipsei antecedentelor penale şi împrejurării că acesta a recunoscut comiterea faptei. Totodată, instanţa de fond a reţinut că inculpatul a condus la o oră la care traficul nu era intens, respectiv în jurul orei 20:50, că nu a fost implicat în vreun eveniment rutier. Însă, în realitate, astfel cum demonstrează datele statistice redate mai sus, accidentele rutiere produse până la ora 07:00 şi după ora 20:00, au provocat o mortalitate mai ridicată, indicând faptul că, în condiţii de trafic mai puţin intens, comportamentele rutiere sunt mai imprudente, implicând riscuri de victimizare mai mari. Faptul că inculpatul nu a produs vreun eveniment rutier se datorează hazardului, acesta fiind oprit din continuarea activităţii infracţionale de organele de poliţie în urma unui control de rutină. În cest context, se impune a fi menţionat faptul că, potrivit examenului clinic, inculpatul prezenta tulburări de echilibru static şi dinamic, aspect ce denotă periculozitatea sporită a faptei inculpatului.

Aşadar, prin soluţia dispusă de instanţă, s-a dat eficienţă într-un mod prioritar circumstanţelor personale ale inculpatului, în raport cu celelalte, nerespectându-se astfel regula examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor. Or, aceste circumstanţe de ordin personal ale inculpatului nu sunt în măsură să conducă la aprecierea că se justifică doar stabilirea unei pedepse pe durata minimă prevăzută de lege, fără a avea în vedere şi gradul de pericol social ridicat creat de inculpat prin comiterea faptei. Din contră, calitatea de avocat a inculpatului, de persoană care contribuie la înfăptuirea justiţiei, ar fi trebuit să îl responsabilizeze pe acesta, în sensul de a constitui un model pentru societate şi de a se abţine, în consecinţă, de la o conduită infracţională, în special una are să pună în pericol alţi participanţi la trafic.

Astfel, profesia de avocat reclamă valori morale asumate, practicate şi care creează premisele înţelegerii profunde a fenomenului infracţional şi a consecinţelor sale, iar inculpatul ar fi trebuit să conştientizeze gravitatea faptelor şi urmările reale, inclusiv în planul răspunderii penale. Conduita corectă anterior activităţii infracţionale se înscrie în parametrii de normalitate ce nu pot orienta eficient soluţia. De asemenea, profesia liberală nu este aptă ori suficientă pentru a orienta soluţia în sensul dispus de instanţa de fond, după cum nu a fost suficientă pentru îngheţarea trecerii sale la act.

Valoarea alcoolemiei cu care acesta a fost depistat pe drumul public, 1,67 g/l alcool pur în sânge, este cu mult superioară limitei legale de 0,80‰ alcool pur în sânge, situaţie în care este evident că prezenţa inculpatului la volanul unui autoturism pe drumurile publice a pus în pericol real, atât siguranţa sa, cât şi a altor participanţi la traficul rutier, cu atât mai mult cu cât acesta prezenta şi tulburări de echilibru static şi dinamic.

În consecinţă, deşi inculpatul exercită profesia de avocat, se află la primul contact cu legea penală şi a recunoscut fapta comisă, comportamentul iresponsabil al acestuia, gravitatea concretă a faptei sale face ca stabilirea pedepsei minime de către instanţa de fond să nu fie suficientă pentru atingerea scopului preventiv educativ, fiind necesară condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii pe o durată superioară celei stabilite de instanţa de fond şi suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului.

S-a amintit că infracţiunea de conducere pe drumurile publice având în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală este o infracţiune de pericol, iar încălcarea valorii sociale ocrotită prin norma penală are de multe ori urmări ce excedează siguranţa traficului rutier şi interferează cu alte valori sociale ocrotite prin norme distincte, cum ar fi integritatea corporală, sănătatea sau chiar viaţa. Stabilirea pedepsei minime cum este cea stabilită de instanţa de fond ar putea genera o creştere a fenomenului menţionat, repercusiunile juridice ale faptelor de acest gen nefiind suficient de serioase.

Creşterea de la an la an a numărului de infracţiuni de acest tip generează un sentiment de insecuritate al participanţilor la trafic, precum şi rezonanţa la nivelul naţional a creşterii accentuate a acestor infracţiuni, dar şi la nivelul U.E. (aspecte care a generat necesitatea adoptării unor măsuri concrete de stopare a fenomenului), lucru care impune cu necesitate o reacţie adecvată şi proporţională din partea autorităţilor pentru a descuraja amplificarea fenomenului, ceea ce nu se poate realiza prin pedepse care nu corespund nevoii de prevenţie specială şi generală.

Astfel cum s-a statuat în practica judiciară, împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale este o atitudine normală, firească şi care nu trebuie recompensată de instanţă, iar recunoaşterea faptei este pur formală deoarece în majoritatea covârşitoare a cauzelor de acest gen, esenţa probaţiunii este reprezentată de proba ştiinţifică şi nu depinde sub nicio formă de atitudinea de recunoaştere sau negare a faptei de către autor.

Referitor la cel de-al patrulea criteriu, respectiv "motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit", procurorul a constatat că inculpatul a condus autoturismul în afara localităţii şi apoi în municipiul Baia Mare, pe drumuri publice circulate, la momentul opririi pentru control acesta emana halenă alcoolică, motiv pentru care organele de poliţie au şi procedat la testarea cu aparatul alcooltest a acestuia. Comiterea faptei în circumstanţele cauzei nu dovedeşte decât dispreţ pentru regulile de conduită socială şi pentru respectarea normelor de securitate rutieră, punând într-un pericol grav siguranţa celorlalţi participanţi la trafic şi chiar a lui personal, deci a prezentat o indiferenţă totală faţă de respectarea siguranţei rutiere. Inculpat a dovedit astfel că interesele sale personale primează în faţa conformării cu normele legale, nefiind capabil a-şi cenzura comportamentul pentru a evita punerea în pericol a securităţii rutiere, comportament care nu trebuie recompensat de instanţă prin stabilirea pedepsei minime de 8 luni închisoare şi amânarea aplicării pedepsei. Aşadar, pedeapsa stabilită de către instanţa de fond nu are aptitudinea de a constitui un avertisment serios pentru inculpat, nefiind de natură să îndeplinească prevenţia generală şi specială şi nu este aptă să asigure reeducarea inculpatului.

În plus, este încălcat chiar principiul egalităţii în faţa legii penale, în condiţiile în care există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte, atât durata pedepsei, cât şi modalitatea de executare aleasă, raportat la situaţii de fapt sensibil asemănătoare, cel puţin în privinţa valorii alcoolemiei.

Astfel, se cuvine a menţiona chiar jurisprudenţa Curţii de Apel Cluj în această materie, în special cea referitoare la valori ale alcoolemiei apropiate de cea avută de inculpat sau chiar mai reduse:

- prin Decizia penală nr. 431/23.03.2021 pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 749/15.10.2020 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,08 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1282/11.11.2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 1007/11.09.2020 a Judecătoriei Gherla, pe care a desfiinţat-o doar sub aspectul conţinutul obligaţiei prevăzute de art. 93 alin. (2) din C. pen., menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, inclusiv sub aspectul condamnării inculpatului la pedeapsa de 10 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,11 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 220/08.02.2023 pronunţată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 204/31.08.2022 a Judecătoriei Dragomireşti, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,22 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1332/18.11.2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 211/18.09.2020 a Judecătoriei Zalău, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,23 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1287/11.11.2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 825/10.07.2020 a Judecătoriei Gherla, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare (valoarea alcoolemiei - 1,30 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 381/02.03.2023 pronunţată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 981/23.09.2022 a Judecătoriei Gherla, prin care inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,34 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 559/30.03.2023 pronunţată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, pe care a desfiinţat-o sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei şi, pronunţând o nouă hotărâre, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,35 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1302/01.11.2021 pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 752/24.05.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,38 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1497/25.11.2021 pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 523/12.05.2021 a Judecătoriei Gherla, pe care a desfiinţat-o doar sub aspectul duratei pedepsei principale şi a celei complementare şi, pronunţând o nouă hotărâre, a redus pedeapsa principală la 1 an închisoare, menţinând dispoziţia de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,41 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 375/02.03.2023 pronunţată în Dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda împotriva Sentinţei penale nr. 380/22.09.2022 pronunţată de Judecătoria Turda şi, pronunţând o nouă hotărâre, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,49 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1283/28.10.2021 pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 505/28.10.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,51 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1254/20.10.2021 pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 436/24.04.2021 a Judecătoriei Gherla, pe care a desfiinţat-o doar sub aspectul duratei pedepsei principale, a termenului de supraveghere şi a aplicării pedepsei complementare şi accesorii şi, pronunţând o nouă hotărâre, a redus pedeapsa principală la 1 an şi 6 luni închisoare, menţinând dispoziţia de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen. (valoarea alcoolemiei - 1,69 g/l alcool pur în sânge);

- prin Decizia penală nr. 1496/25.11.2021 pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 797/04.06.2020 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare (valoarea alcoolemiei - 1,72 g/l alcool pur în sânge);

- prin Sentinţa penală nr. 80/21.04.2021 a Curţii de Apel Cluj, rămasă definitivă prin neapelare, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, inculpatul - avocat în cadrul Baroului Arad - a fost condamnat la 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 337 din C. pen., cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 din C. pen.

Având în vedere toate aspectele expuse anterior, fapta inculpatului prezintă un pericol social ridicat, iar stabilirea pedepsei minime de către instanţa de fond, cu amânarea aplicării pedepsei, nu este suficientă pentru reeducarea acestuia şi pentru a îndeplini rolul de prevenţie generală şi specială, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii pe o durată majorată fiind impusă de particularităţile cauzei.

III. Judecarea apelului

La termenul de judecată de la 15 iunie 2023, Înalta Curte i-a pus în vedere dispoziţiile art. 420 alin. (4) din C. proc. pen. intimatului inculpat A. care a precizat că uzează de dreptul la tăcere.

La interpelarea Înaltei Curţi, dacă în conformitate cu prevederile art. 420 alin. (5) din C. proc. pen. înţelege să formuleze cerere de probatorii în apel, intimatul inculpat A. a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, constând în acte medicale care atestă faptul că anterior săvârşirii infracţiunii, a avut două incidente de natură fizică, medicală, în baza cărora doreşte să combată susţinerea Ministerului Public din cadrul motivelor de apel formulate în sensul că prezintă tulburări de echilibru static şi dinamic. A mai arătat că din conţinutul actelor medicale rezultă că a suferit o intervenţie chirurgicală la genunchiul drept.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a formulat concluzii de încuviinţare a probei cu înscrisuri, apreciind că acestea sunt relevante soluţionării cauzei.

După deliberare, în temeiul dispoziţiilor art. 420 alin. (5) din C. proc. pen., Înalta Cure a încuviinţat proba cu înscrisuri solicitată de intimatul inculpat A. în susţinerea aspectelor de circumstanţiere, apreciind că acestea sunt utile şi concludente cauzei, probă pe care a constatat-o ca fiind administrată prin depunerea înscrisurilor la dosarul cauzei, aflate la dosarul Înaltei Curţi.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat ori excepţii de invocat, în temeiul dispoziţiilor art. 420 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul în dezbateri, ce au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la data menţionată şi având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen. cu ref. la art. 421 alin. (2) rap. la art. 405, art. 406 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen. a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunţarea hotărârii la data de astăzi 29 iunie 2023.

La dosarul cauzei au fost depuse tot la data de 15 iunie 2023 note de şedinţă formulate de către intimatul inculpat A., însoţite de o sentinţă penală pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, ca jurisprudenţă, prin care inculpatului ce avea o îmbibaţie alcoolică de 1,52 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora menţionată i-a fost stabilită pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (2) şi (10) din C. proc. pen. şi în baza art. 83 alin. (1) din C. pen. i-a fost amânată aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit potrivit art. 84 alin. (1) din C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, aflate la dosarul Înaltei Curţi.

În notele de şedinţă depuse, intimatul inculpat A. a solicitat respingerea apelului declarat de parchet şi menţinerea sentinţei pronunţată de prima instanţă, ca fiind temeinică şi legală.

Intimatul inculpat a menţionat că din probele administrate în cauză şi raportat la temeiurile de drept invocate, în speţă se impunea stabilirea unei pedepse orientate spre minim şi totodată amânarea aplicării acesteia. De asemenea a apreciat că instanţa de fond a analizat corespunzător elementele care impun aplicarea regulilor de drept incidente, a analizat corespunzător şi probele administrate în cauză, iar din modul cum a redactat hotărârea, rezultă clar că a aplicat corect legea.

Totodată, intimatul inculpat a menţionat că instanţa de fond care analizează cauza supusă judecăţii, este datoare să stabilească în mod obiectiv împrejurările de fapt necesare, să administreze toate probele concludente şi apte să furnizeze informaţii relevante, complete şi suficiente, urmând ca în raport cu starea de fapt reţinută, să se pronunţe în mod corespunzător şi concordant cu rezultatul cercetării judiciare efectuate, iar în speţă s-a realizat acest lucru.

Cu referire la motivele de apel formulate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, a arătat că în ceea ce priveşte menţiunile din Anexa 6 la normele metodologice Examen Clinic, în care s-a menţionat faptul că prezenta tulburări de echilibru static şi dinamic, acestea sunt datorate afecţiunilor pe care le are la ambele membre inferioare. Potrivit ecografiei realizate la data de 13.12.2019 prezintă rupturi de menisc, rupturi cartilaginoase, gonartroză ceea ce determină mersul schilopat, imposibilitatea menţinerii unui echilibru perfect pe ambele membre. Toate celelalte aspecte constatate de medicul examinator sunt de natură a contura o ţinută conformă, singurul aspecte negativ fiind mobilitatea care aşa cum a arătat este datorată afecţiunilor medicale. Totodată, conform Biletului de ieşire din spital din decembrie 2020, suferă de insuficienţă respiratorie acută, diabet, hepatită persistentă cronică, hipertensiune arterială.

Cu privire la limitele de pedeapsă şi modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicată de către instanţa de fond de 8 luni închisoare este încadrată în limitele speciale ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., sens în care afirmaţiile apelantului sunt neîntemeiate. Instanţa de fond este obligată să aplice toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., aspect ce a fost realizat în întregime în prezenta speţă, reţinând corect gradul de pericol social concret al faptei.

Cu privire la circumstanţele comiterii faptei, intimatul inculpat a considerat afirmaţiile apelantului cu privire la critica că pedeapsa stabilită nu are aptitudinea de a constitui un avertisment serios pentru inculpat, nefiind de natură să îndeplinească prevenţia generală şi specială şi nu este aptă să asigure reeducarea inculpatului, ca fiind eronate.

Astfel, apelantul presupune, în mod nejustificat, fără a avea în vedere persoana sa, că pedeapsa aplicată nu este suficientă pentru reeducare, făcând afirmaţii şi presupuneri pur generale, însă instanţa de fond a analizat în mod concret modalitatea de comitere a infracţiunii şi a dat eficienţă aspectelor personale.

Cu referire la scopul pedepsei aplicate, a apreciat că scopul unei pedepse nu este acela ca un inculpat să nu mai comită infracţiuni o anumită perioadă în viitor, ci ca acesta să se reintegreze definitiv în societate, fără a mai comite infracţiuni vreodată, iar prin aplicarea unei pedepse de 8 luni închisoare cu amânarea aplicării pedepsei acest scop nu este înfrânt.

De asemenea, intimatul inculpat a mai precizat că nu a fost condamnat anterior la niciun fel de pedeapsă, nu a mai nesocotit legea penală niciodată, iar pe durata desfăşurării procesului penal de aproape doi ani, a suferit enorm din toate punctele de vedere, atât el, cât şi familia sa, aceste aspecte au fost de natură a contribui la îndreptarea sa şi conştientizarea dimensiunilor reale ale gravităţii faptei sale şi a urmărilor ei. A precizat că şi profesia sa poate oferi garanţii ale îndreptării sale şi ale integrării în societate. În raport cu persoana sa, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, fiind suficientă supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată şi astfel să se constate că în cauză, aşa cum a decis şi instanţa de fond sunt îndeplinite condiţiile art. 83 din C. pen.

Intimatul inculpat A. a considerat că parchetul a apreciat în mod greşit că instanţa de fond a dat eficienţă sporită circumstanţelor personale, întrucât aceasta nu a făcut decât să aplice prevederile legale incidente.

Totodată, în motivele de apel s-au enumerat o serie de hotărâri cu titlu de practică judiciară, desigur doar cele care sunt în concordanţă cu soluţia ce solicită a fi adoptată şi în prezentul dosar, sar aceste hotărâri nu leagă instanţa sub nicio formă, practica fiind neunitară şi mai mult, situaţiile de fapt sunt diferite de la o speţă la alta şi se impune a fi analizate in personam.

De asemenea, intimatul inculpat a apreciat că în mod corect instanţa de fond a dat valenţe circumstanţelor personale şi la individualizarea pedepsei a reţinut unele aspecte care constituie circumstanţe atenuante, respectiv atitudinea sinceră manifestată de el, de recunoaştere şi de regret a faptei încă din faza de urmărire penală, faptul că a cooperat cu organele de poliţie, că nu are antecedente penale, se află la primul conflict cu legea penală şi nu în ultimul rând a conştientizat gravitatea faptei şi o regretă profund.

Faţă de aceste considerente, a solicitat să se aibă în vedere că scopul preventiv şi educativ al pedepsei poate fi atins şi prin amânarea aplicării pedepsei şi totodată a solicitat să se aibă în vedere şi posibilităţile reale de îndreptare şi prin amânarea aplicării pedepsei, care este suficientă, întrucât nu va mai comite alte infracţiuni. A apreciat că, individualizând pedeapsa de maniera solicitată se va îndrepta, fiindu-i o lecţie pentru a evita în viitor să se mai abată de la respectarea prevederilor legale, iar scopul legii penale va fi atins.

IV. Examinând apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă în raport cu motivele invocate ce se vor analiza prin prisma dispoziţiilor art. 417 cu referire la art. 420 alin. (8) - (10) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că apelul parchetului este fondat pentru considerentele ce se vor arăta.

Din analiza cauzei rezultă că prima instanţă în mod judicios şi motivat din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale a stabilit situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului A. în comiterea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Prima instanţă a analizat numai materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, ca urmare a admiterii cererii inculpatului A. ca judecata să aibă loc în conformitate cu procedura recunoaşterii învinuirii prevăzută de art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., constatând, din coroborarea procesului-verbal de constatare a infracţiunii flagrante întocmit de organele de poliţie, protocolul etilotest care atestă valoarea alcoolemiei în aerul expirat, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. x/08.12.2021 întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Maramureş care atestă valorile alcoolemiei la momentele celor două recoltări de probe de sânge, declaraţiile inculpatului care a recunoscut comiterea faptei, dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată.

Astfel, prima instanţă a stabilit şi reţinut că fapta inculpatului A., care la 8 august 2021, în jurul orie 20:50 a fost depistat de către organele de poliţie în timp ce conducea pe raza municipiului Baia Mare autoturismul cu nr. x, sub influenţa băuturilor alcoolice, înregistrând la ora 21:25, o valoare de 1,67 g‰ alcool pur în sânge, iar la 22:25, o valoare de 1,52 g‰ alcool pur în sânge, întruneşte condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Instanţa de control judiciar consideră că în mod legal şi temeinic prima instanţă a analizat în concret şi condiţiile de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen. comisă de inculpatul A., respectiv condiţiile obiective, cu referire la elementul material ce constă în acţiunea inculpatului de a fi condus pe drumul public autoturismul cu toate că se afla sub influenţa alcoolului cu o valoare a alcoolemiei peste limita legală, la urmarea imediată ce constă în starea de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi fiind o infracţiune de pericol abstract, în cazul căreia pericolul se prezumă în mod absolut, legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei. Din perspectiva condiţiei subiective, inculpatul a acţionat cu forma de vinovăţie în modalitatea intenţiei indirecte, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. b) din C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale pe care l-a acceptat. Astfel, prima instanţa a constatat că dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

Înalta Curte constată că în ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii, prima instanţă la alegerea acesteia s-a raportat la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., precum şi la dispoziţiile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., în sensul că limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru pedeapsa închisorii se reduc cu o treime, respectiv limitele de pedeapsă de 1 şi 5 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., se vor situa între 8 luni şi 3 ani şi 4 luni închisoare, iar pedeapsa amenzii penale se va situa între 180 şi 300 zile amendă.

Prima instanţă a examinat în concret criteriile de individualizare a sancţiunii, raportându-se la gravitatea infracţiunii săvârşite, prin prisma împrejurărilor, a modului de comitere a infracţiunii, a mijloacelor folosite, precum şi a stării de pericol creată pentru valoarea ocrotită, constatând că inculpatul A. a condus autovehiculul pe timp de noapte, oră la care traficul este mai redus, în afara localităţii şi apoi în municipiul Baia Mare, unde a fost depistat, nu a fost implicat în niciun eveniment rutier, depistarea sa intervenind în cadrul unui control de rutină al organelor de poliţie, reţinând că valoarea alcoolemiei a fost dublă faţă de pragul infracţional de 0,80 grame la mie, iar referitor la examenul clinic efectuat cu ocazia recoltării de probe biologice, a rezultat că inculpatul avea o ţinută ordonată, a fost cooperant, liniştit, coerent în comunicare verbală, orientat temporal-spaţial, alopsihic şi autopsihic, avea tulburări de echilibru prezente.

De asemenea, prima instanţă a făcut o analiză efectivă şi asupra circumstanţelor personale ale inculpatului, în sensul că are vârsta de 50 de ani, are studii superioare, este avocat în cadrul Baroului Maramureş cu începere din 2003, este căsătorit din probele cu înscrisuri la dosar rezultând că inculpatul are o diplomă de master în drept comunitar, a urmat mai multe cursuri de specializare - comunicare în limba engleză în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Evaluarea întreprinderii organizat de ANEVAR Bucureşti, a fost atestat ca titular al Cabinetului individual de insolvenţă cu începere din 2007. De asemenea, din caracterizarea depusă, doi colegi din cadrul Baroului Maramureş îl descriu pe inculpat ca fiind o persoană liniştită şi amabilă, un caracter educat şi civilizat, o persoană corectă şi cinstită, manierată, politicoasă, binevoitoare, apreciat de comunitate şi de colegi. Parohia ortodoxă de care aparţine inculpatul a depus, de asemenea, o caracterizare favorabilă, evidenţiind conduita moral-creştină adecvată a acestuia. S-a mai reţinut că pe întreg procesul penal inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, a cooperat cu organele de urmărire penală şi a declarat că regretă comiterea acesteia.

Faţă de toate criteriile privind individualizarea sancţiunii în concret, prima instanţă a considerat că se impune stabilirea unei pedepse de 8 luni închisoare cu aplicarea art. 83 alin. (1) din C. pen., respectiv amânarea aplicării acesteia pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 84 alin. (1) din C. pen., pe durata căruia inculpatul va respecta măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. a) - e) din C. pen., s-a făcut aplicarea art. 86 alin. (1) din C. pen., art. 404 alin. (3) din C. proc. pen.

Instanţa de control judiciar consideră că în ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii aplicabile inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen., în condiţiile şi dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., referitoare la reducerea limitelor pedepselor ca urmare a admiterii cererii inculpatului privind recunoaşterea învinuirii în condiţiile art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., precum şi faţă de criteriile prevăzute la art. 74 din C. pen., se impune condamnarea acestuia la pedeapsa minimă de 8 luni închisoare.

Înalta Curte apreciază cuantumul de 8 luni închisoare ca fiind suficient pentru atingerea scopurilor educativ, coercitiv şi de exemplaritate ale pedepsei.

Astfel, pedeapsa este stabilită şi în raport cu reducerea limitelor legale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea menţionată între 1 an şi 5 ani închisoare, care prin aplicarea fracţiei de 1/3, acestea se reduc la 8 luni şi 3 ani şi 4 luni, în condiţiile reţinerii dispoziţiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Înalta Curte a examinat plural criteriile prevăzute de art. 74 din C. pen. şi consideră că îmbibaţia alcoolică de 1,67 g‰ alcool pur în sânge la ora 21:25, iar la 22:25 de 1,52 g‰ alcool pur în sânge, precum şi împrejurarea conducerii de către inculpat în afara localităţii şi apoi în municipiul Baia Mare, se circumscriu împrejurărilor şi modului de comitere a infracţiunii, precum şi stării de pericol creată pentru valoarea ocrotită, care sunt criterii cărora, însă nu li se poate conferi prevalenţă, în raport, cu celelalte criterii referitoare la natura şi gravitatea rezultatului produs ori altor consecinţe ale infracţiunii, motivului săvârşirii infracţiunii şi scopului urmărit, naturii şi frecvenţei infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduitei după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelului de educaţie, vârstei, stării de sănătate, situaţiei familiale şi sociale.

Or, starea de pericol creată prin conducerea autoturismului de către inculpat în condiţiile reţinute nu a produs alte consecinţe, respectiv producerea vreunui accident de circulaţie, inculpatul nu are antecedente penale, iar conduita ulterioară săvârşirii infracţiunii a fost de cooperare, recunoaştere şi regret, are studii superioare, este avocat în cadrul Baroului Maramureş din anul 2003, are un profil socio-moral şi creştin de personalitate pozitiv la nivel de comunitate.

Astfel, evaluarea, atât a criteriilor referitoare la faptă, cât şi a celor personale, a condus instanţa de control judiciar la aprecierea, că în contextul cauzei, singura pedeapsa în cuantumul minim legal, de 8 luni închisoare este suficientă pentru îndreptarea inculpatului, conştientizarea gravităţii faptei comise şi abţinerea acestuia de a mai comite asemenea infracţiuni.

Înalta Curte nu poate avea în vedere aspectele invocate de către apelant cu privire la concluziile din "Buletinul Siguranţei Rutiere" pe anii 2018 şi 2019 întocmit de IGPR care reprezintă evaluări cu caracter general şi statistic privind accidente rutiere şi factorii care le-au produs, întrucât în contextul cauzei îmbibaţia alcoolică avută de inculpat, la momentul conducerii autoturismului, deşi ridicată nu a avut şi alte consecinţe, respectiv vreun accident de circulaţie, aşa încât aspectele invocate nu au relevanţă pentru situaţia concretă.

De asemenea, circumstanţele personale reţinute şi de instanţa de control judiciar au fost evaluate prin prisma gravităţii faptei în concret, inculpatul prin recunoaşterea faptei comise, exprimării regretului şi cooperării cu organele judiciare a manifestat o conduită pozitivă ulterioară comiterii infracţiunii, reflectând conştientizarea consecinţei faptei comise, aşa încât cuantumul de 8 luni închisoare la care se impune a fi condamnat inculpatul A. este de natură în condiţiile menţionate, prin procesul de evaluare plurală a criteriilor să conducă la o îndreptare a atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni.

Înalta Curte consideră, însă modalitatea de individualizare a executării sancţiunii ca fiind netemeinic stabilită de către prima instanţă sub aspectul aplicării instituţiei juridice a amânării aplicării pedepsei, întrucât aceasta este prea blândă, în raport, cu toate criteriile de individualizare statuate la art. 74 din C. pen.

Instanţa de control judiciar consideră că doar formal sunt îndeplinite condiţiile legale prevăzute de art. 83 din C. pen., întrucât în contextul cauzei se impune ca modalitatea de executare a pedepsei de 8 luni să fie mai aspră, dar neprivativă de libertate prin aplicarea suspendării pedepsei sub supraveghere în condiţiile art. 91 din C. pen.

Astfel, Înalta Curte constată că inculpatul A., ca urmare a circumstanţelor personale referitoare la studiile de specialitate şi profesia pe care o exercită de avocat, cunoscând consecinţele nerespectării regulilor de circulaţie în condiţiile consumului de alcool, avea obligaţia de a se abţine de la consumul de alcool în condiţiile în care urma să conducă autoturismul. Îmbibaţia alcoolică peste limita legală într-un cuantum ridicat la momentul controlului efectuat de 1,67 g‰ alcool pur în sânge, distanţa parcursă în afara localităţii şi în municipiul Baia Mare, este urmată însă de o conduită ulterioară de recunoaştere a faptei comise, de regret şi cooperare cu organele judiciare, vârsta inculpatului, profilului său moral şi de personalitate pozitiv în societate, i se adaugă şi starea de sănătate a acestuia, prin actele medicale depuse în apel, aflate la dosarul Înaltei Curţi, ceea ce justifică aprecierea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia. Din actele medicale menţionate rezultă că inculpatul suferă de mai multe afecţiuni, respectiv gonartroză, cu osteofite, rupturi cartilaginoase, insuficientă respiratorie acută, hipertensiune esenţială, diabet tip 2, hepatită persistentă cronică neclasificată, traumatism coloană vertebrală, aşa cum rezultă din actele medicale emise pe anii 2019, 2020, 2021 şi 2022, ce atestă afecţiuni anterioare comiterii infracţiunii la data de 8.08.2021, iar cele ulterioare acesteia sunt cele privind coloana vertebrală.

Instanţa de control judiciar consideră că afecţiunile anterioare momentului comiterii infracţiunii atestate medical nu sunt de natură să infirme concluziile din buletinului de analiză toxicologică nr. x din 8 decembrie 2021 cu privire la îmbibaţia de alcool la ora recoltării 21:25 de 1,67 g/l şi de 1,52 g/l la 22:25.

Totuşi, Înalta Curte va avea în vedere actele medicale depuse de inculpat care evaluate plural cu criteriile referitoare la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii în condiţiile menţionate, starea de pericol creată, consecinţele produse, în sensul că nu s-a produs niciun accident de circulaţie, conduita pozitivă ulterioară săvârşirii infracţiunii, studiile superioare, profesia de avocat, profilul socio-moral şi creştin de personalitate al inculpatului, conduc la aplicarea ca modalitate de executare a pedepsei, neprivative de libertate, a suspendării executării pedepsei sub supraveghere în condiţiile art. 91 din C. pen.

Astfel, instanţa de control judiciar consideră că sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute la art. 91 din C. pen., respectiv pedeapsa aplicată inculpatului A. este de 8 luni închisoare, mai mică decât pedeapsa prevăzută la lit. a), respectiv închisoarea de cel mult 3 ani; inculpatul nu are antecedente penale, fiind îndeplinită şi condiţia de la lit. b), inculpatul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, potrivit declaraţiei dată în primă instanţă în acest sens, dosarul curţii de apel, fiind îndeplinită şi condiţia de la lit. c), conduita anterioară pozitivă comiterii infracţiunii a inculpatului, cea ulterioară şi posibilitatea îndreptării inculpatului complinind şi condiţia de la lit. d), ceea ce a îndreptăţit la aplicarea acestei modalităţi de executare care este singura în măsură să conducă la finalitatea pedepsei în cuantumul dispus, ca prin supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată să se asigure procesul de reeducare şi reintegrare pozitivă în societate a acestuia.

Înalta Curte a apreciat că în contextul cauzei se impune aplicarea modalităţii suspendării executării pedepsei de 8 luni închisoare sub supraveghere inculpatului A. în condiţiile analizei efective asupra criteriilor prevăzute de art. 74 din C. pen., în concret şi în mod plural, fără a se avea în vedere jurisprudenţa indicată în motivele de apel ale parchetului şi nici jurisprudenţa depusă de intimatul inculpat la notele de şedinţă în apel, în condiţiile arătate, întrucât acestea sunt situaţii care reflectă condiţiile din cazurile respective ce nu pot fi extrapolate situaţiei concrete din prezenta cauză, fiecare speţă în parte fiind caracterizată de circumstanţe reale şi personale specifice, care nu pot fi aplicate şi altor cauze.

De asemenea, instanţa de control nu va avea în vedere aspectele invocate de către intimatul inculpat prin notele de şedinţă cu privire la aprecierile făcute la individualizarea sancţiunii în modalitatea amânării aplicării pedepsei de către prima instanţă, fiind valorificate aspecte invocate de către acesta în modul de analiză şi aplicare a cuantumului şi modalităţii de executare a pedepsei în condiţiile art. 91 din C. pen.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Sentinţei penale nr. 44/2023 din data de 30 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de Minori privind pe intimatul inculpat A.

Se va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată şi în rejudecare:

Se va înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 83 alin. (1) din C. pen. privind amânarea aplicării pedepsei de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Se va înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 86 alin. (1) din C. pen. şi art. 404 alin. (3) din C. proc. pen.

În baza art. 396 alin. (2) şi alin. (10) raportat la art. 374 alin. (4) şi art. 375 din C. proc. pen. se va condamna inculpatul A., cetăţean român, născut în mun. Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş, stagiu militar nesatisfăcut, studii superioare, avocat în cadrul Baroului Maramureş, căsătorit, domiciliat în municipiul Baia Mare, jud. Maramureş, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 91 din C. pen. se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate inculpatului pe un termen de supraveghere de 2 ani, în condiţiile art. 92 din acelaşi cod.

Se va face aplicarea art. 93 alin. (1) din C. pen., în sensul că pe durata termenului de supraveghere, condamnatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. se va impune condamnatului, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., condamnatul va presta pe o perioadă de 60 zile pe durata termenului de supraveghere, muncă neremunerată în folosul comunităţii, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă, în cadrul AJOFM Maramureş sau în cadrul C. proc. civ. Maramureş.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Sentinţei penale nr. 44/2023 din data de 30 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de Minori privind pe intimatul inculpat A.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi în rejudecare:

Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 83 alin. (1) din C. pen. privind amânarea aplicării pedepsei de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 86 alin. (1) din C. pen. şi art. 404 alin. (3) din C. proc. pen.

În baza art. 396 alin. (2) şi alin. (10) raportat la art. 374 alin. (4) şi art. 375 din C. proc. pen. condamnă inculpatul A., cetăţean român, născut în mun. Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş, stagiu militar nesatisfăcut, studii superioare, avocat în cadrul Baroului Maramureş, căsătorit, domiciliat în municipiul Baia Mare, jud. Maramureş, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 91 din C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate inculpatului pe un termen de supraveghere de 2 ani, în condiţiile art. 92 din acelaşi cod.

Face aplicarea art. 93 alin. (1) din C. pen., în sensul că pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. impune condamnatului, pe durata termenului de supraveghere, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., condamnatul va presta pe o perioadă de 60 zile pe durata termenului de supraveghere, muncă neremunerată în folosul comunităţii, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă, în cadrul AJOFM Maramureş sau în cadrul C. proc. civ. Maramureş.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 iunie 2023.

GGC - ED