Change of venue request inadmissible due to statutory bar on appeal against final venue decisions
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the applicant against the Court of Appeal of Cluj's criminal decision, upholding the lower court's order which rejected the applicant's request for a change of venue and imposed a 100 RON judicial fee, thereby leaving the original denial of the transfer in force. The dispute concerned a request to transfer the jurisdiction of a criminal case from the Cluj-Napoca District Court on the grounds that the applicant's former status as a police officer in that city created a reasonable suspicion of partiality among the judges. The decisive legal basis was Article 74(6) in relation to Article 74(1) of the Code of Criminal Procedure, which explicitly provides that decisions resolving change of venue requests are not subject to any legal remedies; consequently, pursuant to Article 4251(7)(1)(a) (second sentence) and Article 275(2) of the same Code, the court applied the sanction of inadmissibility for exercising an appeal against a non-appealable judgment.
Legislator headnote
AI generatedart. 73 C. proc. pen, art. 74 alin. (1) C. proc. pen, art. 275 alin. (2) C. proc. pen; Change of venue request inadmissible due to statutory bar on appeal against final venue decisions: Prin sentinţa penală nr. 110 din data de 14 iunie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în baza art. 74 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, cererea prin care petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2021 al Judecătoriei Cluj-Napoca, dispunându-se obligarea acestuia la plata de cheltuieli judiciare către stat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra admisibilităţii contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 110 din data de 14 iunie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în baza art. 74 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, cererea prin care petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2021 al Judecătoriei Cluj-Napoca, dispunându-se obligarea acestuia la plata de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că, prin cererea formulată la data de 21 mai 2022, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2021 al Judecătoriei Cluj-Napoca, susţinând că există suspiciunea rezonabilă că la nivelul acestei instanţe nu va putea beneficia de o judecată imparţială datorită calităţii sale de fost poliţist în Cluj-Napoca.
Evaluând cererea cu care a fost învestită, Curtea de Apel Cluj a constatat că aceasta este nefondată, reţinând că, deşi împrejurările relevate de petent în motivarea demersului său judiciar pot naşte suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor secţiei penale a Judecătoriei Cluj-Napoca, acestea sunt pur subiective şi, prin urmare, nerezonabile.
În acest sens, Curtea a reţinut că împrejurările invocate de petent, respectiv faptul că judecătorii secţiei penale din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca au soluţionat cauze în care a avut diverse calităţi procesuale şi faptul că, în trecut, ar fi avut calitatea de poliţist, nu pot fi interpretate ca elemente obiective care să afecteze imparţialitatea sau aparenţa de imparţialitate a tuturor judecătorilor instanţei.
A mai reţinut că, de altfel, aceleaşi argumente au fost invocate de petent în susţinerea cererii anterioare de strămutare a judecării aceleiaşi cauze, care a fost soluţionată prin sentinţa penală nr. 187 din 19 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Cluj.
*
Împotriva acestei sentinţe, la data de data de 17 iunie 2022, a formulat contestaţie petentul A..
Calea de atac a fost înaintată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde a fost înregistrată, pe rolul secţiei penale, la data de 24 iunie 2022, sub nr. x/2022.
La termenul fixat în cauză, 27 septembrie 2022, în lipsa contestatorului petent, care, deşi legal citat, nu s-a prezentat în faţa instanţei, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilăţii căii de atac ce formează obiectul cauzei, susţinând că aceasta a fost exercitată împotriva unei hotărâri care nu poate fi supusă contestaţiei.
Examinând cauza cu prioritate din perspectiva admisibilităţii căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Astfel, dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie, prevăzut de art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.
În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor, şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României, iar încălcarea acestora atrage sancţiunea inadmisibilităţii.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia în care se încearcă exercitarea unui drept epuizat printr-un alt mijloc procesual ori chiar printr-un act neprocesual.
Raportând aceste consideraţii teoretice la datele concrete ale speţei, Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea contestaţiei formulate de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 110 din data de 14 iunie 2022, pronunţate în dosarul nr. x/2022, prin care, în procedura prev. de art. 73 C. proc. pen., în baza art. 74 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori a respins a respins, ca nefondată, cererea prin care acelaşi petent a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2021 al Judecătoriei Cluj-Napoca.
Potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (6) raportat la art. 74 alin. (1) C. proc. pen., sentinţa prin care se soluţionează cererea de strămutare nu este supusă niciunei căi de atac.
În consecinţă, constatând că petentul A. a formulat contestaţie împotriva unei hotărâri care nu este supusă niciunei căi de atac, Înalta Curte, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., o va respinge, ca inadmisibilă, dispunând, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 110 din data de 14 iunie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă contestatorul petent la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 septembrie 2022.
GGC - MM