Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 16/2023 AI generated

European Arrest Warrant execution: rejection of identity doubt defenses and enforcement of surrender for narcotics trafficking

Case Number Decizia nr. 16/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the requested person, thereby upholding the lower court’s decision to execute the European Arrest Warrant (EAW) and ordering his surrender to the issuing authority in Germany; the decision is final and definitive. The dispute concerned the execution of an EAW issued by a German court for the offense of illegal trafficking of narcotics, where the requested person challenged the surrender primarily on the grounds of identity doubt, arguing that the SIS notification contained a factual error stating he was present at the issuance of the national arrest warrant when he was actually in Romania, and that insufficient identifying materials were provided. The court ruled that the identity was established through matching data (name, birth date, birthplace) and a valid ID card, dismissing the defense's arguments as unfounded and noting that the absence of specific biometric materials does not preclude execution; legally, the court relied on the principle of mutual recognition and trust under Framework Decision 2002/584/JHA and Law No. 302/2004, confirming that the EAW met all formal and substantive requirements, that the offenses fell under the category exempt from the requirement of dual criminality, and that the requested person's refusal to consent or objections regarding identity did not trigger mandatory or discretionary grounds for refusal of surrender.

Legislator headnote

AI generated

art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, art. 88 din Legea nr. 302/2004, art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004; European Arrest Warrant execution: rejection of identity doubt defenses and enforcement of surrender for narcotics trafficking: În temeiul art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, s-a menţinut starea de arest, în vederea predării, a persoanei solicitate A., pentru o durată de 30 de zile, începând cu data de 29.12.2022 şi până la data de 27.01.2023, inclusiv.

Keywords

AI generated
European arrest warrant recognition and enforcement narcotics offense mutual recognition principle grounds for cassation framework decision

Cited Legislation

AI generated
art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004
(1) raportat la art. 104 alin.
art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004
În conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, republicată, în prezenţa celor doi apărători aleşi, persoana solicitată A.
art. 88 din Legea nr. 302/2004
În temeiul art. 88 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cheltuielile judiciare efectuate pentru soluţionarea prezentei cauze au rămas în sarcina statului.
art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004
a fost audiată, conform art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, ocazie cu care a arătat că are în continuare obiecţiuni cu privire la identitate, nu este de acord cu predarea şi doreşte să beneficieze de regula specialităţii.
art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004
Potrivit dispoziţiilor art. 84 alin.
art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004
Înalta Curte constată că mandatul european emis de autorităţile judiciare din Germania îndeplineşte toate condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege, fiind descrise faptele pentru care este cercetată persoana solicitată, îndeplinindu-se astfel condiţia prevăzută de art. 87 alin.
art. 97 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 302/2004
Verificările prezentate de lege se fac în conformitate cu art. 97-106 din Legea nr.
art. 99 din Legea nr. 302/2004
Curtea de apel a constatat că în cauză nu este incident niciunul dintre cazurile de refuz obligatoriu ori facultativ de executare a mandatului european de arestare prev. de art. 99 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 103/FCJI din 29 decembrie 2022 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, Cooperare Judiciară Internaţională, pronunţată în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, s-a admis cererea formulată de Tribunalul Munster din Germania, privind executarea mandatului european de arestare emis la data de 14.11.2022 de Tribunalul Munster din Germania, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22, fundamentat pe mandatul de arestare emis în data de 10.11.2022 de Tribunalul Munster din Germania, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22 (210 Js 1632/22), pe numele persoanei solicitate A., în vederea cercetării pentru infracţiunea de introducere ilegală de substanţe narcotice în cantitate mai mare decât cea permisă de legiuitor în două cazuri (încălcarea legii privind drogurile şi substanţele narcotice), prevăzute de secţiunile 1; 3 I nr. 1; 29a I nr. 2; 30 I nr. 4; 33 din Legea privind consumul de droguri şi narcotice; secţiunile 25 II; 27; 52; 53 din C. pen. german.

S-a constatat că persoana solicitată A. nu a consimţit la predare şi nu a renunţat la drepturile conferite de regula specialităţii.

S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară emitentă Tribunalul Munster din Germania în baza mandatului european de arestare emis la data de 14.11.2022, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22, cu respectarea beneficiului regulii specialităţii şi sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută la data de 17.12.2022, ora 15:45, prin ordonanţa de reţinere nr. 46/2022 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, pentru 24 de ore, şi arestată în vederea predării începând cu data de 18.12.2022, în baza încheierii din data de 18.12.2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, s-a menţinut starea de arest, în vederea predării, a persoanei solicitate A., pentru o durată de 30 de zile, începând cu data de 29.12.2022 şi până la data de 27.01.2023, inclusiv.

În temeiul art. 88 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cheltuielile judiciare efectuate pentru soluţionarea prezentei cauze au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a constatat că în baza semnalării introduse în Sistemul de Informaţii Schengen de către Biroul SIRENE Naţional din Germania, la data de 23.11.2022, transmisă prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Biroul SIRENE din România, în baza mandatului european de arestare emis la data de 14.11.2022 de Tribunalul Munster din Germania, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22, ce se fundamentează pe mandatul de arestare emis în data de 10.11.2022 de Tribunalul Munster din Germania, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22 (210 Js 1632/22), s-a solicitat predarea numitului A., în vederea cercetării pentru infracţiunea de încălcarea legii privind drogurile şi substanţele narcotice, prevăzute de secţiunile 1; 3 I nr. 1; 29a I nr. 2; 30 I nr. 4; 33 din Legea privind consumul de droguri şi narcotice; secţiunile 25 II; 27; 52; 53 din C. pen. german.

În fapt, s-a reţinut că în noiembrie şi decembrie 2020, A. şi persoana urmărită separat B. au preluat transportul de marijuana (cantitate de 3 cifre în kg) din Spania (prin Franţa) către Germania pentru Zakaryia D. şi E., urmăriţi separat. Marijuana a fost introdusă ilegal în camioane mari sau dube. Au avut loc următoarele infracţiuni:

1) Pe 12.11.2020, E. a zburat cu D. de la Amsterdam la Malaga (Spania). Acolo, E. a cumpărat 100 kg de marijuana cu 3.000 de euro pe kg de la vânzători neidentificaţi. A. a acceptat să se ocupe de transportul în Germania, împreuna cu B., pentru o plata de 100 de euro pe kg. Împreună cu B., E. a condus din Spania (prin Franţa) în Germania, pe 15.11.2020, într-un x închiriat de E. pe aeroportul din Malaga. Dincolo de această călătorie, A. a condus un x până la Emsdetten, însoţind o remorcă de camion care transporta cele 100 de kilograme. B. i-a spus lui A. pe 16.11.2020, la ora 7:10, la telefon că punctul de trecere al frontierei franco-germane nu era sub control vamal, iar la scurt timp după aceasta, F. şi camionul au trecut apoi graniţa acolo. E., B. şi A. au ajuns în cele din urmă la Emsdetten la ora 02:00 noaptea, pe 17.11.2020. G., urmărit separat, a deschis uşile atelierului său de reparaţii auto "H." din Neuenkirchen. x a intrat la ora 2:10 şi E., G., B. şi A. au intrat în atelier. După ce au primit cartelele de la camerele din I. de la G. şi după ce au primit taxa de curierat de 10.000 de euro, toţi au părăsit sediul atelierului la ora 3:06. Puţin timp mai târziu, E. a primit cele 100 kg de marijuana, cu o altă ocazie, de la B. şi A. în faţa clădirii atelierului. Locaţia exactă a acestei predări este necunoscută, E. a vândut marijuana profitabil într-o perioadă foarte scurtă de timp.

2) Pe 03.12.2020, E. a luat din nou un zbor spre Malaga (Spania). A cumpărat din nou 100 kg de marijuana cu 3.000 de euro kilogramul de la furnizori necunoscuţi. Suspectul A. şi B. au convenit din nou să organizeze transportul în Germania contra unei plăţi de 100 de euro kilogramul. De această dată, E., D. şi B. au pornit împreună din Spania în Germania pe 06.12.2020, la ora 06:41, cu o maşină spaniolă Volvo x de închiriat. Separat de ei, A. a condus din nou în Germania x. El a însoţit din nou o remorcă de camion care transporta cele 100 kg de marijuana ale lui E.. Din nou, B. şi A. şi-au schimbat datele de localizare pentru a şti unde se afla cealaltă persoană în timpul călătoriei. După ce au stat peste noapte la un hotel din Franţa, aceştia şi-au continuat călătoria în Germania pe 07.12.2020. La ora 18:26, B., E. şi D. au trecut graniţa franco-germană în apropiere de Grossrosseln. La scurt timp mai târziu, A. şi camionul cu cele 100 kg de marijuana au trecut graniţa în Germania, după ce B. îi spusese că nu sunt controale la frontieră. E., D. şi B. au sosit la J. pe 08.12.2020 la ora 00:07. D. şi B. au petrecut noaptea într-un apartament de vacanţă închiriat de G., urmărit separat, în x din J.. Nu se ştie unde a stat suspectul A. peste noapte. Predarea celor 100 kg de marijuana şi plata taxei de curier către B. şi A. în valoare de 10.000 Euro nu a avut loc, întrucât E. şi D. au fost arestaţi devreme în dimineaţa zilei de 08.12.2020 datorită mandatelor de arestare emise împotriva lor.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi a arătat că numitul A. a fost depistat la data de 17.12.2022, ora 11:08, în mun. Bârlad, jud. Vaslui, la un control efectuat de lucrătorii de poliţie din cadrul secţiei 3 Poliţie Rurală Bârlad, acesta conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare x pe raza mun. Bârlad, conform procesului-verbal de depistare din data de 17.12.2022. Persoana solicitată a fost preluată de către lucrătorii de poliţie din cadrul I.P.J.Vaslui, S.I.C. Vaslui, conform procesului-verbal din 17.12.2022 .

S-a menţionat că identificarea s-a făcut cu ajutorul CI seria x nr. x, eliberată la data de 13.04.2021 de SPCLEP Bârlad şi a datelor comunicate de persoana solicitată, în prezenţa apărătorului din oficiu - avocat K. din cadrul Baroului Iaşi.

S-a apreciat că documentele transmise de autorităţile solicitante conţin informaţiile prev. de art. 86 alin. l din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, motiv pentru care s-a dispus reţinerea persoanei solicitate pe o durată de 24 de ore, începând cu 17.12.2022, ora 15:45, până la data de 18.12.2022, ora 15:45, în vederea prezentării în faţa instanţei de judecată.

La termenul de judecată la care s-a discutat propunerea de luare a măsurii arestării provizorii, după identificarea de către instanţă în baza C.I. seria x nr. x, prezentată de organele de poliţie care asigurau escorta, persoana solicitată A. a fost informată despre obiectul prezentei proceduri, confirmând că a intrat în posesia procesului-verbal privind drepturile procesuale şi a semnalării SIS, precum şi faptul că a înţeles conţinutul acestora.

În conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, republicată, în prezenţa celor doi apărători aleşi, persoana solicitată A. a fost ascultată cu privire la solicitarea parchetului privind arestarea provizorie, declaraţia fiind ataşată la dosarul cauzei.

Cu această ocazie, A. a arătat că are obiecţiuni cu privire la identitatea persoanei consemnate în semnalarea SIS, arătând că el se numeşte A., iar în dosar se vorbeşte despre A.. A refuzat să răspundă la întrebarea instanţei dacă despre el este vorba în cuprinsul semnalării, arătând că la parchet nu a avut nimic de obiectat cu privire la identitatea sa după ce i-au fost înmânate înscrisurile reprezentând semnalarea SIS şi procesul-verbal cu drepturile din această procedură. De asemenea, a arătat că invocă dreptul la tăcere.

Prin încheierea din data de 18.12.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia nr. 823/27.12.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A., în vederea predării, în baza semnalării introduse în Sistemul de Informaţii Schengen, la data de 23.11.2022, de către Biroul SIRENE Naţional din Germania, transmisă prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Biroul SIRENE România, în baza mandatului european de arestare emis la data de 14.11.2022 de Tribunalul Munster din Germania, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22, ce se fundamentează pe mandatul de arestare emis în data de 10.11.2022 de Tribunalul Munster din Germania, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22 (210 Js 1632/22), în vederea cercetării pentru infracţiunea de încălcarea legii privind drogurile şi substanţele narcotice, prevăzute de secţiunile 1; 3 I nr. 1; 29a I nr. 2; 30 I nr. 4; 33 din Legea privind consumul de droguri şi narcotice; secţiunile 25 II; 27; 52; 53 din C. pen. german, pentru o durată de 15 zile, începând din data de 18.12.2022 şi până la data de 01.01.2023, inclusiv.

La data de 27.12.2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi a înaintat instanţei, în limba germană şi în limba română, mandatul european de arestare emis la data de 14.11.2022 de Tribunalul Munster din Germania, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22, ce se fundamentează pe mandatul de arestare emis în data de 10.11.2022 de Tribunalul Munster din Germania, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22 (210 Js 1632/22).

La termenul de judecată din data de 29.12.2022, persoana solicitată A. a fost audiată, conform art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, ocazie cu care a arătat că are în continuare obiecţiuni cu privire la identitate, nu este de acord cu predarea şi doreşte să beneficieze de regula specialităţii.

Persoana solicitată a susţinut că nu-şi aminteşte dacă în luna noiembrie a anului 2020 a fost în Germania, însă a arătat că a tranzitat Germania în anul 2021, mergând în Olanda pentru a cumpăra un camion, deoarece acolo sunt mai ieftine, el având o firmă de transport mărfuri care foloseşte camioane, însă nu a avut niciun incident cu autorităţile germane cu această ocazie. A mai arătat că nu a primit nicio citaţie în acest interval de timp, din 2020 până în prezent, de la aceste autorităţi, despre care, ce-i drept, nu crede că îi cunosc adresa din România.

Curtea de apel a constatat că în cauză nu este incident niciunul dintre cazurile de refuz obligatoriu ori facultativ de executare a mandatului european de arestare prev. de art. 99 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Persoana solicitată A. a declarat în faţa instanţei că nu este de acord cu predarea către autorităţile judiciare germane şi doreşte să beneficieze de regula specialităţii. A arătat că îşi menţine obiecţiunile privind identitatea persoanei vizate de mandatul european de arestare în discuţie, fără însă a prezenta argumente sustenabile în sprijinul obiecţiei.

Instanţa a arătat, cu ocazia luării măsurii arestării provizorii în vederea predării, în încheierea din 18.12.2022, argumentele pentru care nu există dubiu cu privire la identitatea dintre persoana numitului A. şi persoana menţionată în semnalarea introdusă în Sistemul de Informaţii Schengen de către Biroul SIRENE Naţional din Germania, la data de 23.11.2022 (argumente prezentate mai sus şi care îşi menţin valabilitatea).

La termenul din data de 29.12.2022, apărătorul persoanei solicitate a susţinut că persistă dubiul cu privire la identitatea persoanei vizate de mandatul european de arestare deoarece în cuprinsul semnalării SIS s-a menţionat că emiterea mandatului de arestare din data de 10.11.2022 a fost făcută în prezenţa persoanei solicitate, însă la data de 10.11.2022 A. se afla în România.

Curtea a constatat, dincolo de faptul că persoana solicitată A. nu a dovedit că în data menţionată se afla în România, că în cuprinsul mandatului european de arestare, emis în data de 14.11.2022, nu există vreo menţiune care să indice că mandatul de arestare naţional, din data de 10.11.2022, a fost emis în prezenţa numitului A., ceea ce demonstrează că menţiunea invocată de apărare reprezintă o simplă eroare materială din cuprinsul semnalării.

De asemenea, a mai susţinut că dubiul cu privire la identitatea persoanei solicitate rezultă şi din faptul că autorităţile judiciare germane nu au pus la dispoziţie materiale de identificare. Lipsa unor materiale de identificare precum fotografii, amprente, etc., nu conduc automat la concluzia că numitul A. nu este persoana vizată de mandatul european de arestare care formează obiectul cauzei, existenţa unor astfel de materiale nefiind o condiţie pentru stabilirea identităţii ori pentru derularea procedurii de executare a unui astfel de mandat. Prin urmare, Curtea nu va primi nici această apărare.

Coroborând dispoziţiile legale în materia executării mandatelor europene de arestare, Curtea de apel a reţinut că toate condiţiile privind predarea persoanei solicitate sunt îndeplinite, nu este incident niciunul dintre motivele de refuz de executare şi, ţinând seama de toate împrejurările cauzei şi de necesitatea executării mandatelor europene de arestare, în virtutea principiului recunoaşterii reciproce a deciziilor judiciare şi a încrederii reciproce între autorităţi judiciare pe care se fundamentează instituţia mandatului european de arestare, în conformitate cu dispoziţiile art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, a admis cererea formulată de Tribunalul Munster din Germania, privind executarea mandatului european de arestare emis la data de 14.11.2022 de Tribunalul Munster din Germania, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22, fundamentat pe mandatul de arestare emis în data de 10.11.2022 de Tribunalul Munster din Germania, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22 (210 Js 1632/22), pe numele persoanei solicitate A..

Împotriva sentinţei penale nr. 103/FCJI din 29 decembrie 2022 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, Cooperare Judiciară Internaţională, a formulat contestaţie persoana solicitată A..

În dezbateri, persoana solicitată, beneficiind de asistenţa juridică a unui apărător ales a contestat datele de identificare ale contestatorului reţinute de autorităţile judiciare străine, susţinând că singurul element de identificare a persoanei solicitate este data naşterii. De asemenea, a arătat că nu se menţionează cetăţenia contestatorului şi nu există fotografii sau a alte elemente obiective care ar putea duce la identificarea, dincolo de orice dubiu, a persoanei solicitate. Totodată, apărarea a susţinut că este greşită menţiunea din mandatul european de arestare potrivit căreia persoana solicitată a fost prezentă la soluţionarea cauzei, respectiv la şedinţa din 10 noiembrie 2022, întrucât la acel moment contestatorul se afla în România.

Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:

Potrivit dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Alin. (2) al acelui text statuează că "mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002."

Raţiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanţia că infractorii nu se pot sustrage justiţiei, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în faţa justiţiei statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.

În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară solicitată pentru punerea în executare a mandatului, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate. Verificările prezentate de lege se fac în conformitate cu art. 97-106 din Legea nr. 302/2004, iar dispoziţiile legale exclud evaluarea probatoriului administrat de statul solicitant faţă de absenţa dosarului de urmărire penală în care s-au administrat probele.

În cauză, se constată că faţă de persoana solicitată A. a fost emis mandatul european de arestare la data de 14.11.2022 de Tribunalul Munster din Germania, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22, fundamentat pe mandatul de arestare emis în data de 10.11.2022 de Tribunalul Munster din Germania, în dosarul cu număr de referinţă 23Gs 6169/22 (210 Js 1632/22), în vederea cercetării pentru infracţiunea de introducere ilegală de substanţe narcotice în cantitate mai mare decât cea permisă de legiuitor în două cazuri (încălcarea legii privind drogurile şi substanţele narcotice), prevăzute de secţiunile 1; 3 I nr. 1; 29a I nr. 2; 30 I nr. 4; 33 din Legea privind consumul de droguri şi narcotice; secţiunile 25 II; 27; 52; 53 din C. pen. german.

Situaţia de fapt, descrisă în cuprinsul mandatului european de arestare, a fost expusă pe larg în sentinţa penală atacată.

Înalta Curte constată că mandatul european emis de autorităţile judiciare din Germania îndeplineşte toate condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege, fiind descrise faptele pentru care este cercetată persoana solicitată, îndeplinindu-se astfel condiţia prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv aceea a descrierii circumstanţelor în care au fost comise infracţiunile, activitatea infracţională reţinută în sarcina acesteia fiind detaliată ţinând cont de specificul fazei procesuale în care a fost emis mandatul.

De asemenea, Înalta Curte constată că infracţiunile pentru care este cercetată persoana solicitată se regăsesc printre infracţiunile care permit predarea, fără a fi necesară verificarea dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate şi apreciază că nu sunt întrunite nici cerinţele de refuz al executării, potrivit art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, niciuna din cele două ipoteze reglementate atât la alin. (1), cât şi alin. (2) lit. c) nefiind incidente în cauză, întrucât, în cauză, nu a fost emis mandatul european de arestare în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, specificul fazei procesuale pentru care a fost emis mandatul fiind altul, respectiv efectuarea urmăririi penale.

De asemenea, instanţa de fond a avut în vedere că persoana solicitată nu a renunţat la drepturile conferite de regula specialităţii, dispunând predarea cu respectarea dispoziţiilor art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, astfel că nu va putea fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării decât dacă statul membru de executare o consimte.

În ceea ce priveşte împrejurarea că persoana solicitată nu şi-a dat acordul în vederea predării către autorităţile judiciare germane, declarând în faţa Curţii de apel că nu doreşte să fie predată, conform declaraţiei din data de 29.12.2022 . Înalta Curte constată că predarea către autorităţile judiciare străine nu este condiţionată de acordul de voinţă al persoanei solicitate dacă se apreciază că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aceasta.

În susţinerea contestaţiei, apărarea a precizat există dubiu cu privire la identitatea dintre persoana numitului A. şi persoana menţionată în semnalarea introdusă în Sistemul de Informaţii Schengen de către Biroul SIRENE Naţional din Germania. De asemenea, apărarea a mai arătat că în cuprinsul semnalării SIS s-a menţionat că emiterea mandatului de arestare din data de 10.11.2022 a fost făcută în prezenţa persoanei solicitate, însă la data de 10.11.2022 A. se afla în România.

Argumentele apărării nu au suport în actele şi lucrările dosarului. Se constată, aşadar, că atât în cuprinsul semnalării SIS, cât şi în mandatul european de arestare sunt menţionate corect numele de familie şi primul prenume al persoanei solicitate, respectiv A., precum şi data naşterii acestuia 14.03.1965 . De asemenea, se constată că din procesul-verbal încheiat la data de 17 decembrie 2022, ora 15:30, la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, rezultă că s-a menţionat că persoana solicitată a fost identificată s-a făcut cu ajutorul CI seria x nr. x, eliberată la data de 13.04.2021 de SPCLEP Bârlad şi a datelor comunicate de aceasta, în prezenţa apărătorului din oficiu şi nu a formulat obiecţiuni cu privire la identitatea sa, precizând doar că va da declaraţie în faţa instanţei, unde doreşte să fie asistat de avocat ales L. din cadrul Baroului Bucureşti - tel. x . Conform actelor dosarului, în documentul denumit "Informaţii generale semnalare", la rubrica privind identitatea persoanei sunt menţionate numele şi prenumele, respectiv A., data naşterii - 14.03.1965, dar şi locul naşterii - municipiul Bârlad, judeţul Vasului . În plus, astfel cum au constatat şi instanţa de fond la momentul soluţionării sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi privind arestarea provizorie a persoanei solicitate, în fişa de evidenţă din D.E.P.A.B.D. este menţionat, la rubrica "Menţiuni operative", faptul că numitul A. este dat în urmărire prin Ordinul nr. x/09.12.2022 emis de I.P.J. Vaslui, pentru executarea unui mandat european de arestare . Elementele de identificare ale contestatorului au fost numele şi prenumele acestuia, data şi locul naşterii. Din evidenţele poliţieneşti a rezultat o singură persoană cu aceste date .

În ceea ce priveşte susţinerea apărării în sensul că din menţiunile mandatului european de arestare reiese că persoana solicitată ar fi fost prezentă la soluţionarea cauzei, se constată că într-adevăr în semnalarea SIS, se menţionează că la data emiterii mandatului din 10.112020 numitul A. a fost judecat în persoană, însă mandatul european de arestare nu conţine această menţiune, iar persoana solicitată nu a dovedit că în data menţionată se afla în România.

Concluzionând, se constată că instanţa de fond a analizat mandatul european de arestare, reţinând îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi a dispus în mod corect arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 zile, de la data de 29.12.2022 şi până la data de 27.01.2023, inclusiv, aceasta reprezentând singura măsură oportună pentru buna desfăşurare a procedurii de executare şi recunoaştere a mandatului european de arestare, ce are la bază principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 103/FCJI din 29 decembrie 2022 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, Cooperare Judiciară Internaţională, pronunţată în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 103/FCJI din 29 decembrie 2022 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, Cooperare Judiciară Internaţională, pronunţată în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 ianuarie 2023.

GGC - MM