Retrocession of religious property: priority of special law over public domain status and option for bare ownership

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 11 decembrie 2003, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a chemat în judecată Guvernul României - Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și Fundația C., solicitând anularea deciziei nr. 114 din 5 noiembrie 2003, prin care primul pârât a dispus retrocedarea în favoarea celei de-a doua pârâte, a nudei proprietăți a imobilului înscris în C.F. nr. 92 nr. top 9026/2 corp III și 9027/2 corp I și II, menținându-se pe o perioadă de 5 ani destinația actuală a construcției.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că imobilul în litigiu a fost trecut în proprietatea Statului Român, în temeiul Decretului nr. 176/1948, clădirile făcând parte din domeniul public al municipiului Cluj Napoca, în folosința Ministerului Educației și Cercetării și fiind sediul Școlii de Artă și al Grădiniței de copii nr. 2.

În opinia reclamantului, soluția cea mai convenabilă ar fi fost acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile Legii nr. 10/2001.

Prin sentința civilă nr. 205 din 10 februarie 2004, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că imobilele în litigiu au fost proprietatea tabulară a Comunității Evreilor din Cluj, fiind preluate de stat, prin Decretul nr. 176/1948.

Potrivit O.U.G. nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, act normativ derogatoriu de la dispozițiile de drept comun ale Legii nr. 10/2001 și ale Legii nr. 213/1998, s-a instituit cadrul legal pentru repararea abuzurilor săvârșite, titularul dreptului având opțiunea între restituirea în natură sau prin echivalent.

Sub aspectul legalității deciziei, instanța a reținut că au fost respectate toate prevederile legale incidente în cauză, respectiv O.U.G. nr. 94/2000, Legea nr. 501/2002, de modificare a ordonanței și respectiv H.G. nr. 1164/2002, privind normele de aplicare a acesteia.

Împotriva sentinței a declarat recurs, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, reclamantul a arătat că, întrucât imobilele, trecând cu titlu în proprietatea Statului Român, fac parte din domeniul public al municipiului, comisia specială de retrocedare ar fi putut și trebuia să opteze pentru soluția de restituire cea mai convenabilă, în sensul acordării de măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile Legii nr. 10/2001.

Examinând cauza, în raport cu motivul invocat și având în vedere și prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Astfel, se reține că decizia contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor O.U.G. nr. 94/2000, privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, prevederi care nu conțin în privința restituirii, nici o distincție privind apartenența bunului, la domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

Această împrejurare nu poate constitui un motiv pentru acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile în care, potrivit art. 1 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000, solicitantul imobilului afectat unor activități de interes public din învățământ, cercetare sau sănătate, poate opta între restituirea nudei proprietăți și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

Întrucât pârâta Fundația C., aparținând Federației Comunităților Evreiești din România, a optat pentru restituirea nudei proprietăți, comisia specială a făcut în mod corect aplicarea prevederilor art. 1 alin. (6) lit. a) din O.U.G. nr. 94/2000, dispunând retrocedarea și menținerea pe o durată de 5 ani, a destinației actuale a imobilului, aceea de școală și grădiniță.

În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinței civile nr. 205 din 10 februarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2005.