Inadmissibility of appeal against final execution contest decision under Romanian Code of Criminal Procedure

Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2023

Deliberând asupra contestaţiei formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 737/2022 din data de 15 septembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 737/2022 din data de 15 septembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 422 din 31.03.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul x/2016 şi în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligată contestatoarea să plătească statului suma de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău, sub numărul x/2022, cererea contestatoarei condamnate A., care în temeiul art. 598 lit. c) din C. proc. pen., a formulat contestaţie la executare cu privire la executarea deciziei penale nr. 422 din 31.03.2017 a Curţii de Apel Bacău, pronunţată dosar x/2021

În motivarea contestaţiei, contestatoarea a arătat că există nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută, astfel că, invocă o cauză de stingere a procesului penal, aspect dovedit cu înscrisurile depuse la dosar. Contestatoarea a invocat nerespectarea dreptului la un proces echitabil în faţa instanţei de fond şi în apel şi a considerat că a fost condamnată pe nedrept, întrucât nu sunt probe care să confirme vinovăţia.

Examinând contestaţia la executare formulată în cauză, Curtea de Apel Bacău a constatat că este nefondată în considerarea următoarelor argumente:

Potrivit dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare. Contestaţia la executare nu reprezintă o cale de atac, ci o procedură jurisdicţională de rezolvare a situaţiilor relative la executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia. Pe această cale se pot invoca numai aspecte ce privesc exclusiv executarea hotărârilor definitive.

S-a reţinut că, în cauză, titlul împotriva căruia s-a formulat contestaţia la executare, contestatoarea A., în temeiul art. 598 lit. c) din C. proc. pen., este reprezentat de decizia penală nr. 422 din 31 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, care constituie hotărârea pronunţată de către instanţa de apel, ca ultim grad de jurisdicţie ordinară.

S-a menţionat că, prin decizia atacată de către contestatoare, s-a statuat cu caracter definitiv asupra lămuririi dispozitivului nr. 422 din 31 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, în sensul că a fost menţionată în mod expres, clar şi precis dispoziţia de condamnare a contestatoarei la pedeapsa principală rezultantă de 17 ani şi 8 luni închisoare.

Prin examinarea dispozitivului deciziei atacate cu prezenta contestaţie, s-a constatat că este clară, pedepsele aplicate şi obligaţiile civile stabilite sunt specificate foarte exact, astfel că susţinerile acesteia cu privire la existenţa unei nelămuriri în cuprinsul acestuia sunt vădit neîntemeiate. Contestaţia la executare poate fi admisibilă doar în ceea ce priveşte măsurile luate şi care se regăsesc în dispozitivul hotărârii, iar nu cereri de orice fel care au fost formulate care vizează fondul cauzei, întrucât soluţia contrară ar încălca, în mod evident, puterea de lucru judecat şi regulile imperative care guvernează regimul sau.

Pentru toate cele în baza art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., s-a respins ca nefondată contestaţia la executare formulată de contestatoarea A. în cauză.

Împotriva deciziei penale nr. 737/2022 din data de 15 septembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a formulat contestaţie contestatoarea A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 12 octombrie 2022, sub dosar nr. x/2022, fiind stabilit termen de judecată la data de 29.11.2022, când s-a dispus amânarea cauzei, la solicitarea contestatoarei, la data de 31.01.2023.

La termenul de judecată din data de 31 ianuarie 2023, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac.

Examinând contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 737/2022 din data de 15 septembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin prisma excepţiei invocate şi în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispoziţiile art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., împotriva executării hotărârii penale se poate face contestaţie, printre altele, când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare (lit. c), competentă să dea o rezolvare contestaţiei la executare fiind în acest caz, potrivit alin. (2) al aceluiaşi text de lege, instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. Totodată, teza finală a art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. prevede că, în cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Aşadar, instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută, în înţelesul art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., poate fi prima instanţă de judecată, dacă nelămurirea vizează o sentinţă, sau, după caz, instanţa de apel ori de recurs în casaţie, când aspectul ce se urmăreşte a fi clarificat face parte din dispozitivul unei decizii.

Pe de altă parte, reglementând procedura la instanţa de executare, art. 597 din C. proc. pen. stabileşte, în alin. (1) şi (6), că, în materia executării pedepsei, competenţa aparţine fie instanţei de executare (care, potrivit art. 553 alin. (1) din C. proc. pen., este prima instanţă de judecată), fie instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de executare, pentru ca, în alin. (7), să se menţioneze că hotărârile pronunţate în primă instanţă în materia executării pedepsei pot fi atacate cu contestaţie la instanţa ierarhic superioară în termen de 3 zile de la comunicare.

Din interpretarea coroborată a acestor prevederi, rezultă că hotărârea pronunţată asupra contestaţiei la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. poate fi atacată doar atunci când se solicită lămurirea unei sentinţe date în primă instanţă şi este definitivă în ipoteza în care vizează clarificarea unor dispoziţii dintr-o decizie dată în apel sau recurs în casaţie.

Raportând aceste considerente la contestaţia formulată în cauză, Înalta Curte constată că, în faţa Curţii de Apel Bacău, contestatoarea A. a solicitat, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., lămurirea deciziei penale nr. 422 din 31.03.2017 pronunţată de aceeaşi instanţă, prin care, s-a dispus condamnarea contestatoarei. Ca atare, şi hotărârea pronunţată, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din C. proc. pen., asupra contestaţiei la executare formulată de condamnata A. este definitivă, neputând fi atacată în temeiul dispoziţiilor procedurale invocate.

În aceste condiţii, raportat la dispoziţiile textelor de lege anterior menţionate, se constată că, în cauză, contestatoarea A. a promovat o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive (pronunţată într-o contestaţia la executare ce a vizat o altă hotărâre definitivă), învestind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acesteia, deşi nu întruneşte cerinţele legale. Or, atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căilor de atac şi împotriva hotărârilor definitive pronunţate în contestaţie la executare, o asemenea procedură nu este admisibilă, întrucât în situaţia contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile … pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".

Prin urmare, recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Faţă de considerentele expuse anterior, va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 737/2022 din data de 15 septembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 737/2022 din data de 15 septembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 340 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 ianuarie 2023.