Proportional scope and appellate timing of protective asset seizure for unrecovered civil damages in fraud proceedings
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the appeals of three defendants, upholding the Court of Appeal’s order to institute protective seizure (sechestru asigurător) over all movable and immovable property of the accused to guarantee civil compensation, leaving the lower court’s ruling in force. The case involved a massive fraud scheme where defendants conspired to obtain false psychiatric disability certificates, resulting in illicit social benefits; the core dispute concerned the legality and procedural propriety of imposing asset freezes after the underlying criminal liability had prescribed, with the defendants arguing the measure was disproportionate, unproven, and improperly initiated by the prosecutor at the appellate stage without civil party appeals. The Supreme Court held that under Article 249 of the Code of Criminal Procedure, protective measures can be ordered at any stage of trial, including on appeal, and do not require proof of specific intent to alienate assets, provided the measure is proportional and motivated by the significant, unrecovered civil damages, as permitted by Articles 249 and 2501 of the Code of Criminal Procedure and constrained by the proportionality principles of the Constitution and Protocol 1 of the European Convention on Human Rights.
Legislator headnote
AI generatedart. 249 alin. (1) C. proc. pen, art. 396 alin. (6) C. proc. pen, art. 16 lit. f) C. proc. pen, art. 48 alin. (1) C. pen, art. 35 alin. (1) C. pen, art. 321 C. pen; Proportional scope and appellate timing of protective asset seizure for unrecovered civil damages in fraud proceedings: - fapta inculpatului H., care, în perioada 2007-2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la solicitarea inculpatei D., i-a ajutat pe inculpaţii AA., Z., II., JJ., KK., CC., L., DD., LL., EE., MM. şi CCC., furnizându-le examene psihologice şi teste MMSE în care a consemnat psihodiagnostice şi punctaje nereale, în baza cărora inculpaţii au obţinut, fără drept, indemnizaţii lunare de handicap şi au cauzat un prejudiciu bugetului de stat şi bugetelor locale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune, în formă continuată, 12 acte materiale, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2022
Asupra contestaţiilor de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, reţine următoarele:
Prin decizia penală nr. 1219/A din 12 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – secţia Penală şi de Minori în dosarul nr. x/2018, astfel cum a fost îndreptată prin încheierile din 13 octombrie 2022 şi 18 octombrie 2022, pronunţate în acelaşi dosar, au fost admise apelurile declarate de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj şi de inculpaţii A., B. şi C. împotriva sentinţei penale nr. 349/15.11.2021 a Tribunalului Cluj, care a fost desfiinţată, doar în ceea ce priveşte neluarea măsurilor asiguratorii şi soluţionarea laturii civile referitor la obligarea inculpaţilor A., B. şi C. la plata prejudiciilor.
Pronunţându-se o nouă hotărâre în aceste limite, în baza art. 249 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 2501 alin. (4) din acelaşi cod, s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor D., col. rez. E., C., F., G., H., I., J., K., A., L., M., N., O., P., Q., R., S. şi T., până la concurenţa cuantumului prejudiciului cauzat de fiecare dintre aceştia.
A fost înlăturată din sentinţa atacată dispoziţia privind obligarea inculpatului A. la plata prejudiciului cauzat în solidar cu U. (pct. V alin. (3) din dispozitivul sentinţei).
A fost înlăturată obligarea inculpatei B. de a plăti în solidar cu:
- V., D., E. şi W., sumele de 21.284 RON, către DGASPC Cluj şi de 39.760 RON, către Primăria Comunei Frata, judeţul Cluj;
- Q., D., E. şi A., sumele de 25.098 RON, către DGASPC Cluj şi de 39.588 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;
- T., E. şi J., sumele de 18.327 RON, către DGASPC Cluj, de 11.842 RON, către Primăria Municipiului Gherla şi de 18.864 RON, către Consiliul Local al Municipiului Dej.
S-a dispus obligarea inculpatei B. la plata sumelor:
- de 293 RON, către DGASPC Cluj, în solidar cu V., D. şi E.;
- de 2.051 RON, către DGASPC Cluj şi de 2766 RON, către Primăria municipiului Turda, fiecare în solidar cu Q., D. şi E.;
- de 3.516 RON, către DGASPC Cluj şi de 1186 RON, către Primăria municipiului Gherla, fiecare în solidar cu T. şi E..
A fost înlăturată obligarea inculpatei C. de a plăti, în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., suma de 2.742 RON, către DGASPC Cluj şi, în solidar cu X., D., E., B., K. şi A., sumele de 17.448 RON, către DGASPC Cluj şi de 11.360 RON, către Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca.
S-a dispus obligarea inculpatei C. la plata către DGASPC, în solidar cu Y. şi D., a sumei de 402 RON (12x33.50 RON), aferentă plăţilor efectuate din bugetul de stat pentru certificatul nr. x/30.06.2011 şi, în solidar cu X. şi D., a sumei de 2.344 RON, aferentă certificatului nr. x/29.07.2010.
Au fost respinse, ca nefondate, apelurile inculpaţilor D., col. rez. E., G., H., J., O., P., Q., R., S., T., Z. şi AA..
Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei atacate.
Au fost obligaţi inculpaţii D., col. rez. E., G., H., J., O., P., Q., R., S., T., AA. şi Z. la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în apel, în sumă de câte 400 RON fiecare, restul cheltuielilor rămânând în sarcina acestuia.
S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj suma de 1.253 RON, onorariu avocaţial pentru apărătorul desemnat din oficiu inculpatei B., avocat BB., sumă ce se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Cluj a reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 349 din data de 15 noiembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Cluj, printre altele, în conformitate cu dispoziţiile art. 396 alin. (6) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei, în baza art. 16 lit. f) C. proc. pen., cu privire, între alţii, la:
- inculpata D. , trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, în formă continuată, 26 de acte materiale (cu înlăturarea actelor materiale privind pe CC., DD., EE., M., P., FF., R. şi T.), prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
- inculpatul H. , pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, în formă continuată, 12 acte materiale, prev. de 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
- inculpata C. , pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, în formă continuată, 12 acte materiale (cu înlăturarea înscrisurilor eliberate pentru GG., FF., T. şi HH.), prev. de art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi înşelăciune, în formă continuată, 5 acte materiale (cu înlăturarea actelor materiale pentru GG., FF., T. şi HH.), prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii din cauză, în solidar, la plata despăgubirilor civile, după cum urmează:
- AA., D., G. şi H.: 26.064 RON, către DGASPC Cluj şi 46.975 RON, către Primăria Municipiului Gherla;
- Z., D., G. şi H.: 26.064 RON, către DGASPC Cluj şi 48.174 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- II., D., E. şi H.: 24.353 RON, către DGASPC Cluj şi 44.978 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- JJ., D., E., G. şi H.: 24.353 RON, către DGASPC Cluj şi 48.414 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- KK., D., E. şi H.: 24.353 RON, către DGASPC Cluj şi 45.404 RON, către Consiliulu Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- CC., E. şi H.: 24.353 1ei, către DGASPC Cluj şi 45.433 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;
- L., D., E. şi H.: 24.082 RON, către DGASPC Cluj şi 44.978 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj;
- E. şi H.: 24.082 RON, către DGASPC Cluj şi 45.007 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;
- LL., D., E. şi H.: 12.107 RON, către DGASPC Cluj şi 18.235 RON, căre Consiliul Local al Municipiului Turda;
- EE., E. şi H.: 24.082 RON, către DGASPC Cluj şi 45.007 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;
- MM., D. şi H.: 23.811 RON, către DGASPC Cluj şi 44.145 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;
- NN., D., E. şi I.: 23.269 RON, către DGASPC Cluj şi 42.809 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- M., E. şi I.: 22.998 RON, către DGASPC Cluj şi 63.042 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;
- OO., D., E. şi I.: 18.153 RON, către DGASPC Cluj;
- N., D., E. şi I.: 22.727 RON, către DGASPC Cluj şi 42.617 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- O., D., E. şi I.: 23.098 RON, către DGASPC Cluj şi 42.359 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- P. şi I.: 18.708 RON, către DGASPC Cluj şi 43.094 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- D., E. şi I.: 25.207 RON, către DGASPC Cluj şi 44.178 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- D., E. şi I.: 22.456 RON, către DGASPC Cluj şi 41.893 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- D., E. şi H.: 22.456 RON, către DGASPC Cluj şi 41.893 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- PP., D., E. şi I.: 22.456 RON, către DGASPC Cluj şi 42.726 RON, către Consiliul Local al Municipiului Dej;
- V., D., E., B. şi W.: 21.284 RON, către DGASPC Cluj şi 39.760 RON, către Primăria Comunei Frata, judeţul Cluj;
- Q., D., E., B. şi A.: 25.098 RON, către DGASPC Cluj şi 39.588 RON, către Consiliul Local al Municipiului Turda;
- D., E. şi B.: 23.535 RON, către DGASPC Cluj şi 40.216 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- QQ., D., W. şi J.: 18.704 RON, către DGASPC Cluj şi 33.157 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- D., E. şi B.: 19.526 RON, către DGASPC Cluj şi 34.811 RON, către Primăria Comunei Căpuşu Mare, judeţul Cluj;
- RR., D., C. şi W.: 18.354 RON, către DGASPC Cluj şi 34.686 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- GG., D. şi W.: 18.354 RON, către DGASPC Cluj şi 34.753 RON, către Primăria Comunei Iara;
- SS., D. şi C.: 17.768 RON, către DGASPC Cluj şi 33.952 RON, către Primăria Comunei Iara, judeţul Cluj;
- FF. şi J.: 16.889 RON, către DGASPC Cluj şi 14.942 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- R. şi J.: 16.889 RON, către DGASPC Cluj şi 33.852 RON, către Primăria Comunei Floreşti;
- S., D., E. şi I.: 16.701 RON, către DGASPC Cluj şi 43.657 RON, către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca;
- T., E., B. şi J.: 18.327 RON, către DGASPC Cluj, 11.842 RON, către Primăria Municipiului Gherla şi 18.864 RON, către Consiliul Local al Municipiului Dej.
S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat de inculpatul TT., în complicitate cu inculpatele D., C. şi J., prin efectuarea plăţii de către TT..
S-a constatat că, în dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Cluj, prin sentinţa penală nr. 1 din data de 05.01.2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 967/A/20.06.2017 a Curţii de Apel Cluj:
- a fost obligată inculpata Y., în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., la plata sumei de 2.742 RON, către DGASPC Cluj. A fost obligată la plata acestei sume, în solidar, şi inculpata C.;
- a fost obligată X., în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., la plata sumelor de 17.448 RON, către DGASPC Cluj şi 11.360 RON, către Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca. Au fost obligaţi la plata acestor sume, în solidar, şi inculpaţii: C., K. şi A.;
- a fost obligat inculpatul U., în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., la plata sumelor de 14.943 RON, către DGASPC Cluj şi 20.529 RON, către Consiliul Local al com. Sănduleşti, jud. Cluj. Au fost obligaţi la plata acestor sume, în solidar, şi inculpaţii F. şi A.;
- a fost obligat inculpatul UU., în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., la plata sumelor de 14.943 RON, către DGASPC Cluj şi 25.657 RON, către Consiliul Local al mun. Turda. Au fost obligaţi la plata acestor sume, în solidar, şi inculpaţii F. şi A.;
- a fost obligată inculpata VV., în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., la plata sumelor de 14.943 RON, către DGASPC Cluj şi 34.512 RON, către Consiliul Local al com. Mihai-Viteazu, jud. Cluj. A fost obligat la plata acestor sume, în solidar, şi inculpatul A.;
- a fost obligat inculpatul WW., în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., la plata sumelor de 14.357 RON, către DGASPC Cluj şi 25.196 RON, către Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca. A fost obligat la plata acestor sume, în solidar, şi inculpatul A..
A fost respinsă cererea parchetului de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaţilor.
Instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul emis la data de 12.04.2018, în dosarul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, au fost trimişi în judecată, printre alţii, inculpaţii D., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, în formă continuată, 34 de acte materiale, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., C., pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la înşelăciune, în formă continuată, 9 acte materiale, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi fals intelectual, în formă continuată, 22 de acte materiale, prev. de art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. şi H., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune, în formă continuată, 12 acte materiale, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
Procurorul a reţinut că obiectul cauzei îl reprezintă activitatea infracţională ce a avut ca rezultat obţinerea în mod fraudulos a unor prestaţii sociale cuvenite persoanelor cu handicap, de către mai mulţi inculpaţi ce pretindeau că ar suferi de afecţiuni psihice grave, în perioada anilor 2007-2010. Planul de fraudare ar fi fost conceput de inculpata D., ea însăşi beneficiară, în anii 2004-2005, în mod fraudulos, a unui certificat de încadrare în grad de handicap pe motiv că suferă de schizofrenie paranoidă.
După sesizarea instanţei prin rechizitoriul menţionat mai sus, dosarul a fost înregistrat la tribunal sub nr. x/2018. În această cauză, s-a procedat la două disjungeri.
Astfel, la termenul de judecată din data de 03.11.2020, s-a dispus disjungerea laturii penale a cauzei faţă de 25 de inculpaţi, formându-se pentru aceştia un nou dosar penal, nr. x/2020, în care s-a pronunţat, pe latură penală, sentinţa nr. 358/27.11.2020, urmând ca latura civilă să fie soluţionată în prezentul dosar.
Ulterior, la termenul de judecată din data de 16.12.2020, din prezentul dosar s-a mai dispus o disjungere a laturii penale, faţă de inculpaţii Q., S. şi XX.. S-a format dosarul penal nr. x/2020, în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 376/18.12.2020.
Prin urmare, obiectul dosarului nr. x/2018 a fost reprezentat de:
a) latura penală cu privire la acţiunile penale exercitate de procuror faţă de inculpaţii rămaşi în dosarul-mamă, după cele două disjungeri:
- persoane care au pretins afecţiuni pentru a obţine certificat pentru persoane încadrate în grad de handicap: L., M., N., O., P., YY., FF., R. şi T.;
- persoane care ar fi ajutat la obţinerea certificatelor: D., E., C., F., G., H., J., K. şi A.;
b) latura civilă cu privire la acţiunile exercitate de părţile civile faţă de toţi inculpaţii: D., E., B. (nume anterior B.), C., F., G., H., I., J., W., K., A., AA., Z., II., JJ., KK., CC., L., DD., LL., EE., MM., NN., M., OO., N., O., P., YY., PP., V., Q., XX., QQ., ZZ., RR., GG., SS., FF., R., TT., S. şi T..
A reţinut instanţa de fond, printre altele, sub aspectul stării de fapt şi al analizei probelor, că într-un dosar anterior, cu nr. x/2013 al Tribunalului Cluj, şase titulari ai unor certificate pentru persoane încadrate în grad de handicap au fost condamnate pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals, deoarece au indus în eroare Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin prezentarea unor documente medicale false, fiind vorba despre sentinţa penală nr. 1 din 05.01.2016 a Tribunalului Cluj, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 967/A/20.06.2017 a Curţii de Apel Cluj.
Astfel, Y., AAA., HH., X., U. şi UU. au fost condamnaţi, nu au declarat apel, iar în prezentul dosar, procurorul a reţinut că au fost ajutaţi de trei inculpate, printre care şi C., medic psihiatru la Spitalul mun. Turda, despre care s-a susţinut că a emis documente medicale în care a consemnat afecţiuni psihice nereale, după cum urmează:
- pentru Y., a emis bilet de ieşire din spital la data de 28.04.2010, o scrisoare medicală şi adeverinţa medicală nr. 74/30.11.2010;
- pentru AAA., a emis adeverinţa medicală nr. 4972/26.04.2010 şi bilet de ieşire din spital;
- pentru HH., a emis adeverinţa medicală nr. 42/19.07.2010, bilet de ieşire din spital din 22.09.2010 şi scrisoare medicală din 22.09.2010;
- pentru X., a emis adeverinţa medicală nr. 44/19.07.2010.
Din analiza respectivei sentinţe de condamnare, tribunalul a constatat că cele trei inculpate din prezentul dosar (C., K. şi F.) nu au figurat şi în cauza anterioară în faza de judecată.
De asemenea, a constatat, în latura civilă a cauzei, că pentru paguba creată de titularii pe care fiecare dintre cele trei inculpate i-a ajutat, prin sentinţa de condamnare din anul 2016, menţionată anterior, s-au hotărât următoarele:
În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata Y., în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., la plata despăgubirilor civile, în sumă de 2.742 RON, către partea civilă Consiliul Judeţean Cluj – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj.
În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata X., în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., la plata despăgubirilor civile, după cum urmează: suma de 17.448 RON, către partea civilă Consiliul Judeţean Cluj – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj şi suma de 11.360 RON, către partea civilă Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca.
În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul U., în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., la plata despăgubirilor civile, după cum urmează: suma de 14.943 RON, către partea civilă Consiliul Judeţean Cluj – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj şi suma de 20.529 RON, către partea civilă Consiliul Local al com. Sănduleşti, jud. Cluj.
În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul UU., în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., la plata despăgubirilor civile, după cum urmează: suma de 14.943 RON, către partea civilă Consiliul Judeţean Cluj – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj şi suma de 25.657 RON, către partea civilă Consiliul Local al mun. Turda.
S-a reţinut că împrejurarea potrivit căreia acţiunea civilă s-a soluţionat în cauza anterioară nu a putut fi invocată drept autoritate de lucru judecat, întrucât, în cauza respectivă, nu au figurat părţile din prezentul dosar, or, autoritatea de lucru judecat presupune identitate de părţi, obiect şi cauză. Toţi participanţii la comiterea unei infracţiuni răspund civil în caz de generare a unui prejudiciu prin fapta lor, conform regulilor răspunderii civile solidare, potrivit art. 19 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1382 C. civ., neavând importanţă că momentul stabilirii răspunderii civile survine ulterior finalizării procedurii de tragere la răspundere penală. Astfel, creditorul va avea posibilitate de recuperare a pagubei de la un nou debitor. În mod evident, dacă creditorul a recuperat deja paguba potrivit hotărârii anterioare, el nu mai are motiv să se îndrepte împotriva noului debitor; debitorul/debitorii executaţi vor putea, însă, să introducă acţiune în regres împotriva tuturor celor obligaţi de instanţă la plata despăgubirilor civile, atât cei din dosarul anterior, cât şi cei din prezentul dosar, conform art. 1384 C. civ.
Tot în latura civilă a cauzei, s-a constatat că, pentru paguba creată de WW. şi VV., ajutaţi de A., prin sentinţa de condamnare din anul 2016, menţionată anterior, s-au hotărât următoarele:
În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata VV., în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., la plata despăgubirilor civile, după cum urmează: suma de 14.943 RON, către partea civilă Consiliul Judeţean Cluj – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj şi suma de 34.512 RON, către partea civilă Consiliul Local al com. Mihai-Viteazu, jud. Cluj.
În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul WW., în solidar cu inculpaţii D., E. şi B., la plata despăgubirilor civile, după cum urmează: suma de 14.357 RON, către partea civilă Consiliul Judeţean Cluj – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj şi suma de 25.196 RON, către partea civilă Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca.
În drept, s-a reţinut că:
- fapta inculpatei D., care, în perioada 2007-2010, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-a ajutat pe inculpaţii AA., Z., II., JJ., KK., L., LL., MM., NN., OO., N., O., BBB., YY., CCC., PP., V., Q., XX., QQ., ZZ., RR., GG., SS., TT. şi S. să inducă în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin folosirea unor documente medicale şi evaluări psihologice în care erau menţionate afecţiuni psihice nereale şi să obţină astfel, fără drept, indemnizaţii lunare pentru persoane cu handicap, cauzând un prejudiciu bugetului de stat şi bugetelor locale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune, în formă continuată, 26 de acte materiale (cu excluderea actelor materiale privind pe CC., DD., EE., M., P., FF., R. şi T.), prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
- fapta inculpatului H., care, în perioada 2007-2008, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la solicitarea inculpatei D., i-a ajutat pe inculpaţii AA., Z., II., JJ., KK., CC., L., DD., LL., EE., MM. şi CCC., furnizându-le examene psihologice şi teste MMSE în care a consemnat psihodiagnostice şi punctaje nereale, în baza cărora inculpaţii au obţinut, fără drept, indemnizaţii lunare de handicap şi au cauzat un prejudiciu bugetului de stat şi bugetelor locale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune, în formă continuată, 12 acte materiale, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
- fapta inculpatei C., care, în cursul anului 2010, în calitate de medic primar psihiatru la Spitalul Municipal Turda, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a eliberat documente medicale pentru inculpaţii RR., SS. şi TT. şi pentru numitele Y. şi X., în care a consemnat afecţiuni psihice nereale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, în formă continuată, 12 acte materiale (cu înlăturarea înscrisurilor eliberate pentru GG., FF., T. şi HH.), prev. de art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
- fapta aceleiaşi inculpate, care, în cursul anului 2010, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la solicitarea inculpatei D., i-a ajutat pe inculpaţii RR., SS. şi TT. şi pe numitele Y. şi X., să inducă în eroare pe reprezentanţii Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, prin furnizarea unor documente medicale în care a menţionat afecţiuni psihice nereale, pe baza cărora inculpaţii au obţinut, fără drept, indemnizaţii lunare pentru persoane cu handicap şi au cauzat un prejudiciu bugetului de stat şi bugetelor locale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune, în formă continuată, 5 acte materiale (cu înlăturarea actelor materiale pentru GG., FF., T. şi HH.), prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
În temeiul art. 396 alin. (6) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal faţă de toţi cei trei inculpaţi (D., H. şi C.), ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, în baza art. 16 lit. f) C. proc. pen.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanţa de fond a reţinut că, prin concluziile formulate, procurorul a solicitat luarea măsurilor asigurătorii. A apreciat însă că, potrivit dispoziţiilor art. 249 C. proc. pen., o astfel de cerere trebuia promovată în timpul cercetării judecătoreşti. În acelaşi sens, cum procurorul nu a dispus asupra măsurilor de această natură timp de 7 ani şi nici în cei 3 ani de judecată nu a formulat o astfel de cerere, s-a considerat că măsura este inoportună, cu atât mai mult cu cât o asemenea dispoziţie s-a luat de către instanţa care a soluţionat dosarul anterior, prin sentinţa din anul 2016, cu privire la bunurile aparţinând lui D..
Împotriva sentinţei penale nr. 349/15.11.2021 a Tribunalului Cluj au declarat apel, printre alţii, inculpaţii H., D. şi C., precum şi Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj.
Prin apelul promovat, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a solicitat, în conformitate cu prevederile art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea, în parte, a hotărârii atacate şi pronunţarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor D., col. rez. E., C., F., G., H., I., J., K., A., L., M., N., O., P., YY., Q., R., S. şi T., până la concurenţa cuantumului prejudiciului cauzat de fiecare dintre aceştia.
S-a apreciat că hotărârea primei instanţe este netemeinică, doar în ceea ce priveşte neluarea măsurii sechestrului asigurător, întrucât prejudiciul cauzat prin faptele inculpaţilor a fost unul însemnat, având în vedere cuantumul total al sumelor datorate părţilor civile şi nu este recuperat.
De asemenea, au exercitat calea de atac a apelului şi inculpaţii, solicitând desfiinţarea sentinţei atacate, atât în ceea ce priveşte latura penală, cât şi latura civilă a cauzei.
Analizând sentinta penală apelată, pe baza actelor şi lucrărilor dosarului şi în raport cu criticile aduse prin apelurile promovate în cauză, precum şi prin prisma caracterului devolutiv al căii de atac, Curtea de Apel Cluj a constatat, în contextul soluţionării laturii civile, în ceea ce priveşte apelul declarat de parchet, că acesta este întemeiat, pentru argumentele redate în continuare.
Măsurile asigurătorii sunt măsurile procesuale ce constau în indisponibilizarea, pe parcursul procesului penal, a bunurilor mobile sau imobile ale inculpaţilor, în scopul de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot servi, printre altele, la garantarea plăţii cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubelor produse prin infracţiune.
În speţă, după cum a reţinut şi prima instanţă, instituirea măsurilor asigurătorii este facultativă, nefiind incident niciunul dintre cazurile în care luarea acestor măsuri este obligatorie.
Cu toate acestea, având în vedere cuantumul ridicat al prejudiciului, s-a apreciat că instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaţilor este de natură a garanta repararea integrală a prejudiciilor cauzate prin faptele lor.
Conform art. 249 alin. (1) C. proc. pen., măsurile asiguratorii pot fi luate de instanţă, din oficiu sau la cererea procurorului, în tot cursul judecăţii, textul de lege necondiţionând formularea cererii de către procuror doar în timpul cercetării judecătoreşti (astfel cum s-a reţinut în considerentele hotărârii apelate).
De asemenea, s-a opinat că nu prezintă relevanţă împrejurarea la care instanţa de fond a făcut referire, în sensul că "procurorul nu a găsit necesar ca timp de 7 ani să dispună asupra măsurilor de această natură şi nici în cei trei ani de judecată nu a formulat o astfel de cerere".
Altfel spus, pasivitatea procurorului nu poate restrânge dreptul părţilor civile de a-şi recupera prejudiciile ce le-au fost cauzate.
De asemenea, în ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia măsura asiguratorie nu s-ar putea dispune prin hotărârea instanţei de apel, întrucât nu ar exista cale de atac, s-a reţinut că dispoziţiile art. 2501 alin. (4) C. proc. pen. prevăd că, în cazul în care măsura asiguratorie se dispune direct prin hotărârea instanţei de apel, dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător, or, interpretând aceste dispoziţii, rezultă că se poate dispune măsura asiguratorie şi direct prin decizia dată în apel, putându-se formula contestaţie şi împotriva acestei decizii, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare.
În consecinţă, s-a considerat ca fiind oportună instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, până la concurenţa cuantumului prejudiciului cauzat de fiecare dintre aceştia, prejudiciile nefiind recuperate.
Împotriva dispoziţiei de instituire a măsurii asigurătorii, cuprinsă în decizia penală nr. 1219/A din 12 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – secţia Penală şi de Minori în dosarul nr. x/2018, au formulat contestaţie inculpaţii H., D. şi C., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia Penală, la data de 11 noiembrie 2022.
La termenul din 17 noiembrie 2022, au avut loc dezbaterile în cauză, susţinerile apărătorilor desemnaţi din oficiu contestatorilor inculpaţi şi ale reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.
În esenţă, s-a solicitat admiterea contestaţiilor, desfiinţarea, în parte, a deciziei penale atacate şi, în rejudecare, ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor contestatorilor inculpaţi, măsură apreciată a fi netemeinică şi nelegală.
S-a susţinut că nu au fost indicate, în cuprinsul hotărârii contestate, în mod punctual, pentru fiecare inculpat, motivele pentru care a fost instituită măsura asiguratorie, iar pe de altă parte, aceasta nu este oportună la momentul actual, prin raportare la perioada îndelungată de timp derulată de la demararea cercetărilor penale şi nici proporţională faţă de valoarea prejudiciului, măsura având, deopotrivă, şi caracter discriminatoriu, întrucât nu-i vizează pe toţi inculpaţii din cauză.
Prin motivele scrise de contestaţie, inculpaţii C. şi H. au mai susţinut că, în condiţiile în care părţile civile nu au înţeles să declare apel, apelul procurorului nu putea determina luarea măsurilor asigurătorii (în favoarea acestora), ci ar fi fost necesar a se formula o nouă cerere de luare a măsurii sechestrului asigurator, de către acuzare, în calea de atac a apelului, iar instanţa să se pronunţe fie prin încheiere, fie prin decizie.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor invocate în susţinerea căii de atac, precum şi a dispoziţiilor legale incidente în materie, Înalta Curte constată că nu sunt fondate contestaţiile formulate de inculpaţii H., D. şi C., din următoarele considerente:
Conform art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.
Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.
Dispoziţiile art. 249 alin. (5) din C. proc. pen. prevăd că măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.
Alineatul 6 al aceluiaşi articol statuează că măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, şi la cererea părţii civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi şi părţii civile.
În materia măsurilor asiguratorii, dispoziţiile C. proc. pen. trebuie să fie interpretate în lumina prevederilor art. 53 din Constituţie şi ale art. 1 din Protocolul 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul că luarea şi/sau menţinerea măsurii asigurătorii a sechestrului nu se dispune automat, prin efectul legii, ci numai dacă se constată că măsura este proporţională cu situaţia care a generat-o.
Potrivit art. 1 din Protocolul 1 al Convenţiei, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.
În conformitate cu art. 53 din Constituţia României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns doar prin lege şi numai dacă se impune, după caz: pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
În cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că instanţa de apel a dispus în mod just, în baza art. 249 alin. (1) rap. la art. 2501 alin. (4) din C. proc. pen., instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor D., C. şi H., până la concurenţa cuantumului prejudiciului cauzat de fiecare dintre aceştia prin faptele comise, la pronunţarea soluţiei avându-se în vedere valoarea ridicată a sumelor datorate părţilor civile, dar şi împrejurarea că prejudiciul nu a fost recuperat.
Prin urmare, nu pot fi primite criticile apărării vizând nelegalitatea hotărârii atacate, generată de nemotivarea acesteia, în condiţiile în care instanţa, în cuprinsul deciziei pronunţate, după ce a făcut trimitere la dispoziţiile legale ce reglementează condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii, respectiv la art. 249 C. proc. pen., a expus succint argumentele care au determinat instituirea măsurii, inclusiv din perspectiva necesităţii, dar şi a proporţionalităţii acesteia. De asemenea, atunci când se dispune o astfel de măsură, nu este necesar să se indice ori să se individualizeze bunurile vizate.
Pe de altă parte, dispoziţiile art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. prevăd, în mod expres, că măsurile asigurătorii se dispun pentru a se evita vreuna dintre situaţiile enunţate în cuprinsul textului de lege, adică în acest scop, ceea ce înseamnă că, pentru luarea lor, nu trebuie administrată vreo dovadă în sensul ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii bunurilor. Aşadar, pentru instituirea, în cauză, a sechestrului asigurător, nu era necesar ca inculpaţii să fi efectuat vreun demers din care să rezulte intenţia acestora de înstrăinare a unor bunuri.
Înalta Curte reţine, deopotrivă, că, potrivit dispoziţiilor art. 409 alin. (1) C. proc. pen.: "Pot face apel: a) procurorul, referitor la latura penală şi latura civilă; b) inculpatul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă; c) partea civilă, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă, şi partea responsabilă civilmente, în ceea ce priveşte latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluţia din această latură a influenţat soluţia în latura civilă; (...)"
În atare condiţii, sunt neîntemeiate criticile contestatorilor inculpaţi C. şi H., în contextul în care parchetul a criticat hotărârea instanţei de fond sub aspectul modului de soluţionare a laturii civile a cauzei, astfel încât lipsa apelurilor părţilor civile nu este de natură a produce consecinţe juridice.
Totodată, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 249 alin. (1), (5) şi 6 din C. proc. pen., rezultă că măsurile asiguratorii pot fi dispuse de instanţă, şi la cererea procurorului, în tot cursul judecăţii (chiar după o perioadă mai îndelungată de timp derulată de la începerea cercetărilor în cauză), aşadar inclusiv în calea de atac a apelului, soluţia pronunţată de Curtea de Apel Cluj fiind legală şi temeinică şi sub acest aspect. În plus, din perspectiva respectării principiului dublului grad de jurisdicţie, se reţine că legea conferă inculpatului, procurorului sau oricărei alte persoane interesate posibilitatea exercitării căii de atac şi în ipoteza instituirii măsurii asiguratorii prin decizia instanţei de apel, sens în care prezintă relevanţă prevederile art. 2501 alin. (4) din C. proc. pen., potrivit cărora, în cazul în care măsura asigurătorie s-a dispus direct prin hotărârea instanţei de apel, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile alin. (1)-(3) ale aceluiaşi articol, care fac vorbire despre calea de atac a contestaţiei. Astfel, conform art. 2501 alin. (1) C. proc. pen., împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară, de instanţa de judecată sau de instanţa de apel, inculpatul, procurorul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare.
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii H., D. şi C. împotriva dispoziţiei de instituire a măsurii asigurătorii, cuprinsă în decizia penală nr. 1219/A din 12 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – secţia Penală şi de Minori în dosarul nr. x/2018.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru contestatorii inculpaţi, în cuantum de câte 340 RON, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii H., D. şi C. împotriva dispoziţiei de instituire a măsurii asigurătorii, cuprinsă în decizia penală nr. 1219/A din 12 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – secţia Penală şi de Minori în dosarul nr. x/2018.
Obligă contestatorii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru contestatorii inculpaţi, în cuantum de câte 340 RON, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 noiembrie 2022.