Territorial competence for objection to execution based on punishment mitigation: exclusive jurisdiction of the court at the place of detention

Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 336 din data de 27 septembrie 2022 pronunţată de Judecătoria Petroşani, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Petroşani.

În temeiul art. 597 alin. (6) rap. la art. 598 alin. (2) C. proc. pen.. s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Arad asupra soluţionării cererii formulate de către petentul condamnat A., având ca obiect contestaţia la executare privind sentinţei penale nr. 277/05.10.2020 pronunţată de Judecătoria Petroşani în dosarul penal nr. x/2019, definitivă prin neapelare.

Pentru a dispune în acest sens, Judecătoria Petroşani a reţinut următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., împotriva executării hotărârii penale se poate face contestaţie, printre altele, atunci când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere sau de micşoare a pedepsei.

Potrivit dispoziţiilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen., cu trimitere la art. 597 alin. (6) C. proc. pen., competenţa teritorială de soluţionare a contestaţiei la executare întemeiată pe vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. a), b) sau d) C. proc. pen., aparţine instanţei de executare (în situaţia în care persoana condamnată este în stare de libertate) sau instanţei corespunzătoare în grad instanţei de executare în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere (în cazul în care persoana condamnată este private de libertate).

De asemenea, instanţa a reţinut că, prin Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018 publicată în M. Of. nr. 885 din 22 octombrie 2018, dosar nr. x/2018, referitor la soluţionarea cererilor formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei, pronunţată în soluţionarea recursului în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Totodată, a reţinut şi jurisprudenţa în materie privind competenţa teritorială a instanţelor învestite cu soluţionarea unor contestaţii la executare întemeiate potrivit prevederilor art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. (a se vedea încheierea nr. 244/2021 din data de 23 aprilie 2021 a ICCJ, secţia penală privind soluţionarea conflictelor negative de competenţă).

Ca atare, a apreciat că dispoziţiile legale menţionate nu instituie o competenţă teritorială alternativă, ci una obligatorie, astfel încât, atunci când petentul este deţinut în executarea pedepsei privative de libertate, competenţa revine exclusiv instanţei corespunzătoare în grad instanţei de executare în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere.

În acest context, analizând cererea formulată de condamnatul A., a constatat că acesta a solicitat modificarea pedepsei aplicate prin sentinţa penală nr. 277/05.10.2020 pronunţată de Judecătoria Petroşani în dosarul penal nr. x/2019, definitivă prin neapelare, prin constatarea intervenirii prescripţiei.

Astfel, a apreciat că soluţionarea cererii condamnatului revine în competenţa instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere al numitului A., în conformitate cu dispoziţiile art. 598 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 597 alin. (6) C. proc. pen.

Prin sentinţa penală nr. 1996 din data de 01 noiembrie 2022, pronunţată de Judecătoria Deva, în baza art. 47 şi 50 C. proc. pen. rap. la art. 429 alin. (1) C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Arad şi s-a declinat în favoarea Judecătoriei Petroşani competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie în anulare, împotriva sentinţei penale nr. 277/05.10.2020 a Judecătoriei Petroşani, pronunţată în dosar nr. x/2019, definitivă prin neapelare, la cererea persoanei condamnate A..

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Arad şi Judecătoria Petroşani şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a dispune în acest sens, Judecătoria Arad a reţinut că în fapt, persoana condamnată A. se află în Penitenciarul Arad în executarea mandatului nr. x/2020 din data de 03.12.2020 emis de Judecătoria Deva în baza sentinţei penale nr. 1179/25.11.2020 a Judecătoriei Deva, pronunţată în dosar nr. x/2019, definitivă prin decizia penală nr. 61/A/2020 a Curţii de Apel Cluj, prin care a fost condamnată la pedeapsa principală rezultantă de 3 ani şi 10 luni închisoare, în urma efectuării operaţiunii de contopire a două pedepse aplicate de Judecătoria Petroşani (mandat executare, fila x).

Prin prezenta cerere, a invocat prescripţia răspunderii penale cu privire la infracţiunea pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 277/05.10.2020 a Judecătoriei Petroşani, pronunţată în dosar nr. x/2019, definitivă prin neapelare .

Cu privire la calificarea obiectului cererii în contestaţie în anulare, instanţa a arătat următoarele:

Prin contestaţia la executare nu se poate modifica o hotărâre, aducându-se atingere autorităţii de lucru judecat. Pe această cale se pot invoca numai aspecte ce privesc exclusiv executarea hotărârilor, nu se pot pune în discuţie legalitatea şi temeinicia hotărârilor în baza cărora se face executarea şi nu se poate ajunge la modificarea hotărârilor rămase definitive. În cadrul contestaţiei la executare nu se poate analiza incidenţa prescripţiei răspunderii penale.

Incidenţa prescripţiei răspunderii penale poate fi analizată doar pe calea căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare, în condiţiile art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.. Contestaţia în anulare este o cale de atac de retractare, instanţa care a pronunţat hotărârea cu încălcarea legii anulând hotărârea în scopul înlăturării erorilor de procedură în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale ale părţilor sau persoanei vătămate ori a celor referitoare la instanţa de judecată. Cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.. presupune o error in procedendo, constând în eroarea procedurală a instanţei de a nu se pronunţa cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, pentru care existau probe în cauză.

În acest sens este jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, inclusiv a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cu privire la excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Arad în soluţionarea contestaţiei în anulare, a precizat că potrivit art. 429 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia în anulare se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei anulare se cere.

În cazul de contestaţie în anulare prev. de art. 426 lit. b) C. proc. pen., competenţa judecării aparţine primei instanţe ori instanţei de apel care a pronunţat hotărârea definitivă a cărei anulare se cere.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Deva, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Prioritar, Înalta Curte notează că dispoziţiile C. proc. pen. în materia executării pedepselor conţin reglementări distincte ale mai multor cereri care pot fi formulate de condamnat pe parcursul executării pedepsei, cum sunt cererea de modificare de pedepse prevăzută în art. 585, cererea de liberare condiţionată prevăzută de art. 587, întreruperea executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă prevăzută de art. 592, intervenirea unei legi penale noi prevăzută în art. 595, contestaţie la executare, în condiţiile art. 597-598.

În cauză, în raport de precizările petentului de la termenul din data de 13 decembrie 2022, obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă este contestaţia la executare formulată de petentul A., prin care solicită înlăturarea sporului de o treime al pedepsei aplicate prin sentinţa penală nr. 277/05.10.2020 pronunţată de Judecătoria Petroşani în dosarul penal nr. x/2019, definitivă prin neapelare.

Aşadar, petentul invocă o cauză de micşorare a pedepsei la executarea căreia a fost condamnat, atrăgând incidenţa cazului de contestaţie la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

În acest context, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen. "în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau 6, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută." Pentru cazul de contestaţie la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., competenţa materială de soluţionare aparţine instanţei prevăzută la alin. (1) şi (6) ale art. 597 C. proc. pen., în funcţie de situaţia în care se găseşte contestatorul la momentul formulării cererii, competenţa nefiind una alternativă, la alegerea contestatorului, ci exclusivă, determinată de locul de deţinere, atunci când acesta este privat de libertate, ori de instanţa de executare, atunci când acesta este în stare de libertate.

Deopotrivă, Înalta Curte reţine că prin Decizia nr. 15 din 17.09.2018, publicată în M.Of. nr. 885 din 22.10.2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Aşadar, C. proc. pen. nu prevede vreun temei legal pentru determinarea instanţei competente, în raport cu un loc de deţinere în care persoana condamnată nu execută, în mod efectiv, pedeapsa la data formulării cererii, aşa încât unicul criteriu este acela al locului de deţinere în care persoana condamnată execută pedeapsa la data formulării cererii.

Aplicând aceste considerente de ordin teoretic prezentei cauze, Înalta Curte constată că atât la data de 20.07.2021, data înregistrării contestaţiei la executare pe rolul Judecătoriei Petroşani, locul încarcerării deţinutului şi totodată al formulării contestaţiilor a fost Penitenciarul Arad, aflat în aria de competenţă teritorială a Judecătoriei Arad.

În acest context, faţă de împrejurarea că petentul se afla în Penitenciarul Arad la momentul formulării contestaţiei la executare, potrivit dispoziţiilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 597 alin. (6) C. proc. pen., competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Arad, ca instanţă în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

În raport de toate aceste aspecte, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Deva, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul A., în sumă de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Deva, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul A., în sumă de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 decembrie 2022.