Jurisdiction for reviewing classification orders against protected legal professionals: application of personal competence criteria in in rem investigations

Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2022

Deliberând asupra conflictului de competenţă care face obiectul prezentei cauze, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 100 din data de 27 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj – secţia Penală şi de Minori, a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a instanţei de a soluţiona cauza.

În baza art. 50, rap. la art. 340 alin. (1), cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a plângerii formulate de petentul A. împotriva Ordonanţei de clasare din data de 23 decembrie 2021, dată în dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în favoarea Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut următoarele:

Prin plângerea înregistrată la această instanţă sub nr. de mai sus, petentul A. a solicitat anularea Ordonanţei de clasare din data de 23 decembrie 2021 şi a Ordonanţei nr. 5/II/2/2022 din data de 10.02.2022, dată în dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Împotriva acestei ordonanţe petentul a exercitat recursul ierarhic, plângerea astfel formulată fiind respinsă prin Ordonanţa nr. 5/II/2/2022 din data de 10.02.2022 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

În motivarea plângerii adresate judecătorului de cameră preliminară, petentul a solicitat în principal retrimiterea cauzei pentru continuarea cercetărilor, în subsidiar, admiterea plângerii penale astfel cum a fost formulată, cu consecinţa desfiinţării înscrisurilor care atestă renunţarea creditorului la executare silită, potrivit motivelor expuse detaliat în scris.

Au fost ataşate dosarele de urmărire penală nr. 5/II/2/2022 şi nr. 23/P/2020 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

La termenul de judecată de la 26 mai 2022, instanţa din oficiu a invocat excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale de a soluţiona plângerea.

Analizând actele şi lucrările dosarului, cu prioritate asupra excepţiei de necompetenţă invocate din oficiu, judecătorul de cameră preliminară al Curţii de Apel Cluj a reţinut următoarele:

Potrivit prevederilor art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., competenţa de soluţionare a plângerilor împotriva ordonanţei de clasare este deferită în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

În ceea ce priveşte competenţa funcţională a curţii de apel de a soluţiona cauza în primă instanţă, aceasta este conferită, fie de natura infracţiunii săvârşite (competenţă materială), fie de calitatea persoanei participante la faptă (competenţă după calitatea persoanei).

În cauză, întrucât infracţiunile sesizate sunt infracţiuni de înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 320 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din C. pen., vocaţia de a soluţiona cauza în primă instanţă a curţii de apel ar putea fi atrasă numai de calitatea persoanei, în cuprinsul plângerii penale autorul presupuselor fapte fiind indicat în persoana avocatului B. şi a executorului judecătoresc C..

În ceea ce priveşte atragerea competenţei după calitatea persoanei, judecătorul de cameră preliminară al curţii de apel a constatat că aceasta poate interveni doar în etapa urmăririi penale în care cercetările se desfăşoară in personam, întrucât în faza in rem a urmăririi penale cercetările se desfăşoară numai prin raportare la o încadrare juridică nu şi faţă de o anumită persoană, care ar putea dobândi calitatea de suspect în cauză numai ca efect al dispunerii efectuării în continuare a urmăririi penale faţă de aceasta, în condiţiile art. 305 alin. (3) din C. proc. pen.

Or, raportat la aceste norme, s-a constatat faptul că în speţă s-a dispus clasarea cauzei în faza urmăririi penale in rem, fără a exista suspect în cauză şi cu siguranţă fără ca avocatul B. şi executorul judecătoresc C. să fie prezumaţi a fi implicaţi în săvârşirea infracţiunilor.

Aceştia nu au dobândit calitatea de suspect, deşi în cauză au fost administrate probe, fiind ataşate la dosar înscrisuri relevante. Toate acestea conduc la concluzia că, din perspectiva Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj nu există nici măcar această bănuială rezonabilă că dl. avocat B. şi dl. executor judecătoresc C. ar fi cei care au comis fapta faţă de care se efectua urmărirea penală.

Dată fiind lipsa unui suspect ori inculpat care să atragă o competenţă după calitatea persoanei, Curtea a apreciat că nu este admisibilă devierea de la competenţa de drept comun, stabilită prin norme imperative de C. proc. pen.

Ca atare, constatând lipsa unui suspect sau inculpat care să atragă aplicarea regulilor speciale ale competenţei după calitatea persoanei, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj a constatat că excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale pusă în discuţie din oficiu este întemeiată, iar pe cale de consecinţă a admis-o, cu consecinţa declinării competenţei de soluţionare a plângerii în favoarea judecătorului de cameră preliminară al judecătoriei, potrivit criteriilor de atribuire a competenţei materiale stabilite de dispoziţiile art. 35 alin. (1) din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială, aceasta urmează a fi stabilită conform ordinii de preferinţă prev. de art. 41 alin. (1) şi alin. (5) din C. proc. pen. (prin ipoteză ordinea prevăzută de lege fiind nesocotită cu ocazia efectuării urmăririi penale), în favoarea Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, după criteriul locului săvârşirii infracţiunii sesizate.

Prin încheierea finală din camera de consiliu nr. 572 din data de 29 septembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Sighetu Marmaţiei a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei de a soluţiona prezenta cauză, invocată de petent.

În baza art. 50, rap. la art. 340 alin. (1), cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a plângerii formulate de petentul A., împotriva Ordonanţei de clasare din data de 23 decembrie 2021 dată în dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în favoarea Curţii de Apel Cluj.

A constatatat intervenit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea cauzei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, împreună cu dosarul nr. x/2022, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, judecătoria a reţinut, în esenţă, următoarele:

În cauză, întrucât infracţiunile sesizate sunt infracţiunea de înşelăciune în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 320 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din C. pen., cercetările au fost efectuate faţă de un avocat şi un executor judecătoresc, astfel că vocaţia de a soluţiona cauza în primă instanţă revine curţii de apel, deoarece în cuprinsul plângerii penale autorul presupuselor fapte este indicat în persoana avocatului B. şi a executorului judecătoresc C..

Competenţa după calitatea persoanelor cercetate să soluţioneze plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 340 alin. (1) din C. proc. pen. în condiţiile în care instanţa căreia o asemenea plângere îi este adresată este cea căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Or, potrivit art. 38 pct. 1 lit. d) din C. proc. pen., curtea de apel este cea care judecă infracţiunile săvârşite de avocaţi şi executori judecătoreşti, prin urmare, singura instanţă care poate analiza plângerea petentului, este curtea de apel.

Normele legale nu fac nicio distincţie după faza în care se află dosarul penal la momentul în care se emite ordonanţa de neîncepere a urmăriri penale.

Pentru reţinerea incidenţei normelor de competenţă personală este necesar ca subiectul activ al infracţiunii să deţină calitatea specială prevăzută de lege la momentul săvârşirii infracţiunii şi să îşi păstreze această calitate specială pe durata procesului.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că, Curtea de Apel Cluj este competentă a soluţiona cauza, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte are în vedere următoarele considerente:

Prin plângerea înregistrată la această instanţă sub nr. de mai sus, petentul A. a solicitat anularea Ordonanţei de clasare din data de 23 decembrie 2021 şi a Ordonanţei nr. 5/II/2/2022 din data de 10.02.2022, dată în dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

În motivarea plângerii adresate judecătorului de cameră preliminară, petentul a solicitat în principal retrimiterea cauzei pentru continuarea cercetărilor, în subsidiar, admiterea plângerii penale, astfel cum a fost formulată, cu consecinţa desfiinţării înscrisurilor care atestă renunţarea creditorului la executare silită, în cuprinsul plângerii penale autorul presupuselor fapte fiind indicat în persoana avocatului B. şi a executorului judecătoresc C..

Potrivit prevederilor art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., competenţa de soluţionare a plângerilor împotriva ordonanţei de clasare este stabilită în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 38 pct. 1 lit. d) din C. proc. pen., curtea de apel este cea care judecă infracţiunile săvârşite de avocaţi şi executori judecătoreşti; prin urmare, instanţa competentă să analizeze plângerea petentului este curtea de apel, întrucât competenţa de soluţionare a cauzei revine judecătorului de cameră preliminară din cadrul instanţei competente după calitatea persoanei care a fost indicată ca subiect activ al infracţiunii în actul de sesizare al organului de urmărire penală, neavând relevanţă dacă urmărirea penală a fost începută in rem sau in personam.

Pentru motivele mai sus arătate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Curţii de Apel Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Curţii de Apel Cluj, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 noiembrie 2022.