High Court Resolves Jurisdictional Conflict Over Sentence Execution Challenge

Asupra conflictului de competenţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Bacău, sub nr. x/2022, la data de 21.09.2022, petentul condamnat A. a formulat contestaţie la executare împotriva sentinţei penale nr. 21/12.01.2022 a Tribunalului Bucureşti, conform art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., cu privire la condamnarea de 11 ani şi 4 luni închisoarea, aplicată prin sentinţa penală nr. 21/12.01.2022 a Tribunalului Bucureşti.

La dosarul cauzei s-a ataşat adresa de la PNT Miercurea Ciuc, MEPÎ, sentinţa nr. 21/2022 a Tribunalului Bucureşti, din conţinutul s-a reţinut că rezultă că petentul A. se află în PNT Miercurea Ciuc în executarea pedepsei de 11 ani şi 4 luni închisoarea, aplicată prin sentinţa penală nr. 21/12.01.2022, definitivă la data de 01.02.2022, a Tribunalului Bucureşti, în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. x/01.02.2022.

Prin sentinţa penală nr. 117 din data de 11 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, din dosarul nr. x/2022, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bacău şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţie la executare, întemeiată pe art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., formulată de contestatorul A., în favoarea Tribunalului Harghita.

Pentru a dispune astfel, în esenţă, Curtea de Apel Bacău a avut în vedere dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. şi reţinând că în speţă instanţa de executare este Tribunalul Bucureşti şi instanţa corespunzătoare (material şi teritorial) în a cărei rază teritorială se afla locul de deţinere (Penitenciarul Miercurea Ciuc) la momentul formulării prezentei cereri este Tribunalul Harghita.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita la data de 19.10.2022, sub nr. x/2022.

Prin sentinţa penală nr. 81 din data de 08 noiembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Harghita, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţia la executare formulată de persoana condamnată A., în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia I Penală.

În esenţă, pentru a dispune astfel, Tribunalul Harghita analizând contestaţia la executare, a constatat că prin aceasta se invocă o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, în sensul prevederilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., şi anume, greşita deducere din pedeapsa aplicată, a unei perioade dintr-o pedeapsă executată în Italia, pedeapsă aplicată pentru infracţiuni comise pe teritoriul acestui stat.

Astfel fiind, întrucât prezenta contestaţie la executare se întemeiază pe disp. art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen. (în raport de solicitarea concretă a contestatorului) iar hotărârea de condamnare a fost pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia I Penală, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia I Penală.

Astfel, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, la data de 16.11.2022.

Prin sentinţa penală nr. 1364 din data de 08 decembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Bucureşti, s-a declinat soluţionarea prezentei cauze în favoarea Tribunalului Harghita.

Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, sens în care s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a dispune astfel, în esenţă, Tribunalul Bucureşti a reţinut că la termenul de judecată din data de 06.12.2022, pornind de la susţinerile persoanei condamnate, instanţa a procedat la recalificarea cererii, în sensul că este vorba despre o contestaţie la executare, întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., şi nu art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen., aşa cum a apreciat Tribunalul Harghita în sentinţa penală nr. 81/08.11.2022, prin care şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti.

S-a avut în vedere că persoana condamnată a solicitat să i se reducă pedeapsa rezultantă de 11 ani şi 4 luni închisoare, pe care o execută în baza sentinţei penale nr. 21/12.01.2022, pronunţată de către Tribunalul Bucureşti – secţia I Penală în dosar nr. x/2021, definitivă prin neapelare la 01.02.2022, reţinându-se în concret că partea a solicitat să i se elimine sporul de 8 luni închisoare (reprezentând 1/3 din pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 388/13.10.2014 a Judecătoriei Suceava), din pedeapsa rezultantă pe care o execută la acest moment.

Astfel, s-a reţinut că potrivit art. 595 alin. (2) C. proc. pen., competenţa de soluţionare a prezentei cereri aparţine instanţei de la locul de deţinere, corespunzătoare în grad instanţei de executare. S-a arătat că în acest sens, este şi Decizia nr. 15/2018, pronunţată de către ÎCCJ pe calea recursului în interesul legii. Din moment ce la data formulării cererii (16.09.2022, când a fost expediată cu poşta către Curtea de Apel Bacău), contestatorul se afla în executarea pedepsei la Penitenciarul Miercurea Ciuc, s-a considerat că în speţă competenţa de soluţionare aparţine Tribunalului Harghita, instanţă corespunzătoare în grad instanţei de executare (Tribunalul Bucureşti).

Prin urmare, Tribunalul Bucureşti a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, constatându-se totodată ivit conflictul negativ de competenţă şi astfel înaintată cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 27.01.2023, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 31.01.2023.

Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Harghita, cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A., constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, pentru următoarele considerente:

În speţă, petentul condamnat A. se află în executarea MEPI nr. x din 01.02.2022 emis în baza sentinţei penale nr. 21 din 12.01.2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare, fiind condamnat la o pedeapsă principală rezultantă de 11 ani şi 4 luni închisoare, stabilită prin sentinţa în a cărei executare se află în prezent, anterior menţionată.

Prin cererea de contestaţie la executare formulată de petent la data de 16.09.2022, se reţine că, în concret, petentul condamnat A. a menţionat că solicită îndreptarea erorii făcute de Tribunalul Bucureşti în sentinţa penală nr. 21 din 12.01.2022, criticându-se faptul că instanţa a dispus contopirea pedepsei de 9 ani şi 4 luni închisoare aplicată de Tribunalul Ordinar din Milano cu pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare dispusă în dosarul nr. x/2021.

În raport cu solicitarea contestatorului care invocă o nelămurire în ceea ce priveşte hotărârea de condamnare pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia I Penală, nr. 21/12.01.2022, cu privire la o perioadă executată în străinătate şi care nu ar fi fost dedusă din pedeapsa rezultantă aplicată, se constată că în drept cererea acestuia se încadrează în conţinutul dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Relevant sub aspectul stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A. este titlul împotriva căruia s-a formulat contestaţia la executare, respectiv sentinţa penală nr. 21 din 12.01.2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare, şi nu locul de deţinere al condamnatului.

Dispoziţiile art. 598 alin. (2) prevăd că "în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărâre pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie."

Potrivit acestor prevederi legale, rezultă că, în cazul contestaţiei la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., legiuitorul a consacrat o competenţă exclusivă de soluţionare în favoarea instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută.

Prin urmare, având în vedere că în speţă contestaţia la executare formulată de petentul condamnat A. vizează sentinţa penală nr. 21/12.01.2022 a Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, astfel cum a solicitat petentul prin cererea de contestaţie la executare ce formează obiectul prezentei cauze, Înalta Curte constată că este de competenţa Tribunalul Bucureşti să soluţioneze contestaţia la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât este instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea conflictului de competenţă vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 ianuarie 2023.